19,560 matches
-
casa în care s-a născut Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției din 1821 și unde sunt expuse copii de documente privind viața și activitatea lui Tudor Vladimirescu, piese de interior de epocă (obiecte de uz casnic), fotografii și cărți. Monument de arhitectură populară () construit în secolul al XIX-lea, restaurat în întregime în 1932, apoi în 1971 și în 1991. Este casa în care s-a născut Tudor Vladimirescu.
Casa Memorială „Tudor Vladimirescu” () [Corola-website/Science/331347_a_332676]
-
Vânătorilor nr. 51. Clădirea care adăpostește muzeul este monument istoric () și a fost construită în 1892. O vreme a fost folosită ca locuință și școală profesională. Muzeul a fost înființat de Anton Badea, în dorința conservării și valorificării monumentelor de arhitectură, instalațiilor tehnice și obiectelor de artă populară. A fost restaurată în perioada 1989 - 1990. În 1970, Muzeul Etnografic Reghin devine muzeu județean, precizându-se aria lui de cercetare, arie ce depășește limitele județului Mureș și cuprinde zone etnografice distincte (604
Muzeul Etnografic din Reghin () [Corola-website/Science/331357_a_332686]
-
pasiunea pentru teatru, anii de școală de la Ploiești, debutul în gazetărie și principalele publicații la care a colaborat, momentul afirmării în teatru și proză. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul se află în casa familiei Dobrescu, monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Casa a fost restaurată în 1979 - 1980, după seismul din 1977.
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
1934, apoi a funcționat în localul Școlii nr. 1, iar din 1980 ocupă actuala clădire. Muzeul a avut drept colaboratori, printre alții pe: Vladimir și Hortensia Dumitrescu, Radu și Ecaterina Vulpe, Silvia Marinescu-Bîlcu, Alexandru Vulpe. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și Tribunalului județean. Sunt expuse bogate colecții de arheologie, dintre care remarcăm: Hora de la Frumușica, Gânditorul de la Târpești, vas cu colonete, descoperit la Izvoare, tezaurul de vase din aur de la Rădeni, tezaurul de
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
de arheologie, dintre care remarcăm: Hora de la Frumușica, Gânditorul de la Târpești, vas cu colonete, descoperit la Izvoare, tezaurul de vase din aur de la Rădeni, tezaurul de vase din argint de la Muscelul de Sus, județul Iași. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și Tribunalului județean; Sfatului popular raional și Tribunalului raional; Sfatului popular și apoi Consiliului popular municipal, Sindicatelor județene și municip
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
Ploiești. din Ploiești, unic în rețeaua muzeală din România, înființat în anul 1963 de profesorul Nicolae Simache (1905-1972), ilustrează prin colecțiile sale evoluția mijloacelor de măsurare a timpului. Clădirea în care funcționează Muzeul Ceasului din 1971 este un monument de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1890), care a aparținut magistratului și politicianului Luca Elefterescu. Casa păstrează, în linii generale, arhitectura și decorația originală, în stil romantic, inițialele primului proprietar regăsindu-se și azi, încadrate într-o splendidă feronerie a
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
sale evoluția mijloacelor de măsurare a timpului. Clădirea în care funcționează Muzeul Ceasului din 1971 este un monument de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1890), care a aparținut magistratului și politicianului Luca Elefterescu. Casa păstrează, în linii generale, arhitectura și decorația originală, în stil romantic, inițialele primului proprietar regăsindu-se și azi, încadrate într-o splendidă feronerie a ușilor de la intrare. Expoziția de bază a muzeului prezintă o succesiune cronologică a celor mai cunoscute tipuri de indicatoare de timp
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
orașului și a județului nostru dar și a României, este un loc de inițiere în istoria fascinantă a orologeriei, de studiu pentru specialiști, de admirație pentru iubitorii de artă. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea este monument de arhitectură în stil neogotic, de pe la 1910. A fost casă particulară a lui Luca Elefterescu, apoi casă particulară a lui Th. Masterson, iar după naționalizare sediul unor societăți științifice și culturale. Din 1973 este muzeu.
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
Giuvaer al vechii noastre arte”- expresia îi aparține profesorului Nicolae Simache, întemeietorul lăcașurilor de cultură din județul Prahova - casa a fost construită în jurul anului 1785 de meșteri pricepuți pentru un negustor localnic. Urmând moda timpului, structura sa îmbină elemente de arhitectură românească cu unele de influență orientală. De pe la 1801- 1802, când Marița, fata primului proprietar, o primește ca dotă la căsătoria cu Ivan Hagi Prodan, membru al elitei negustorilor ploieșteni, clădirii îi va fi asociat numele acestei familii. La începutul secolului
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]
-
prof. Nicolae Simache a înființat Muzeul “Hagi Prodan”. Mai recent (1985-2003), în spațiile ei a fost găzduită expoziția permanentă “Nichita Stănescu”. Casa a cunoscut mai multe etape de restaurare înainte de anul 1953 - an în care a fost declarată monument de arhitectură - cât și după aceea. Ultima operațiune de acest gen a fost premergătoare evenimentului de la 18 iunie 2005 - dată la care a avut loc (re)inaugurarea “Casei de Târgoveț”. Expoziția permanentă își propune să prezinte un interior de casă a unui
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]
-
de uz casnic-gospodăresc folosite în epocă. Se pot remarca farfurii din argint (gravate cu anul 1824, ce au fost lucrate în ateliere vieneze), tingiri, căldărușe, ibrice de cafea. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea muzeului este monument de arhitectură aparținând tipului de casă țărănească de epocă, construită în jurul anului 1785, fiind caracteristică târgurilor prahovene. Este cunoscută sub numele de „Casa Hagi Prodan”. Are o decorație în stuc realizată
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]
-
al casei. Învăluită într-o aură de mister, “la ceasuri adânci din noapte, când toți se odihnesc, el pare că veghează”. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Atestată documentar in 1833, casa construită de polcovnicul Panca, este monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, caracteristic zonei subcarpatice prahovene. Nicolae Iorga a locuit și a creat la Vălenii de Munte între anii 19
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
este un muzeu județean din Urlați, amplasat în Str. Orzoaia de Sus nr. 2. Conacul Bellu este monument de arhitectură, construit în stil arhitectonic vechi românesc, la jumătatea secolului al XIX-lea. A fost casa familiei baron Alexandru Bellu. În 1926 familia Bellu a donat Academiei Române întreg complexul de clădiri aflat la Urlați. În 1953 complexul a intrat în patrimoniul
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
XIX-lea. Remarcabile sunt unele elemente arhitecturale precum: coloane și capiteluri, chenare de uși și ferestre sculptate în piatră din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Conacul Bellu este monument de arhitectură, construit în stil arhitectonic vechi românesc, la jumătatea secolului al XIX-lea. A fost casa familiei Baron Alexandru Bellu.
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
este un muzeu județean din Râmnicu Vâlcea, amplasat în Calea lui Traian nr. 143. Este adăpostit într-o clădire construită în 1898, reamenajată arhitectonic în perioada 1978 - 1981 și declarată monument de arhitectură. Colecțiile expoziției permanente sunt dispuse cronologic, dezvăluind vizitatorilor anii de viețuire neîntreruptă pe aceste locuri, care se întind de-a lungul văii Oltului, la poalele Carpaților. Expoziția permanentă se deschide cu mărturii arheologice din epoca paleolitică, neolitică și din cea
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
încercat scoaterea în evidență a dezvoltării vieții spirituale și cultural-educative din această zonă. În vitrină sunt expuse manuale școlare, obiecte memoriale, portretele unor reprezentative personalități vâlcene: Anton Pann, Petrache Poienaru, Dimitrie Drăghicescu, Gib Mihăescu, Cecilia Cuțescu-Storck. Clădirea este monument de arhitectură, construit în 1898. A fost reamenajat arhitectonic în perioada 1978 - 1981.
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
Clădirea în care funcționează muzeul istoriei prahovene a fost construită în stil neoclasic după planurile arhitectului Al. Orăscu, autorul proiectelor Universității din București, a Librăriei Academiei, etc. Grație valențelor sale artistice și istorice, clădirea se înscrie în categoria monumentelor de arhitectură din România. De la punerea pietrei de fundație la 31 mai 1865 și finisare în 1867 și până în 1970, data la care a devenit adăpost al muzeologiei prahovene, aici au funcționat instituții de învățământ de prestigiu, începând cu primul gimnaziu ploieștean
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
secolelor al II-lea - al III -lea și provenind din diverse locuri ale provinciei Dacia. Dintre piesele litice medievale se remarcă cele provenind de la conacul cantacuzin de la Mărgineni (stâlpi, capiteluri, baze de coloane, ancadramente de uși și ferestre), monument de arhitectură, care prefigurează repertoriul decorativ al artei brâncovenești. Alături de acestea mai pot fi văzute diverse monumente funerare și pietre tombale, în mare parte datorate școlii de meșteri pietrari de la Parepa. Rezervatia arheologica Budureasca este situată în zona dealurilor subcarpatice, în estul
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
în Valea Budureasca sunt printre puținele din Muntenia care abordează situri din a doua jumătate a mileniului I p. Chr., cercetarea acestei perioade fiind într-un regres vizibil. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea muzeului este monument de arhitectură și a fost construită în 1865, în stil neoclasic. A avut diverse destinații: 1865 - 1878 gimnaziu; 1878 - 1898 liceu de stat; 1898 - 1944 internat, școală comercială, 1944 - 1967 liceu de fete, școală pedagog
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
au concurat băuturi din toată Europa. Proprietățile lui Constantin Mimi s-au păstrat și până astăzi. Cea mai importantă moștenire lăsată este Castelul de la Bulboaca, vinăria și vila din Chișinău. În 1900 Constantin Mimi construiește un castel în localitatea Bulboaca. Arhitectura castelului a fost preluată din practica franceză. Acest lucru se datorează faptului că Mimi a studiat viticultura și vinificația la Montpellier. Se consideră că acesta a fost primul chateau adevărat din Moldova. Construit din două etaje și beton armat, ceea ce
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
aici locuia familia lui Constantin Mimi pe timp de iarnă. La începutul secolului clădirea a fost închiriată Direcției Accize a Guberniei Basarabia. În anul 1940 este atestată drept sediu al Spitalului de Copii. Actualmente vila lui Mimi este monument de arhitectură de însemnătate națională introdusă în registrul monumentelor de istorie și cultură a mun. Chișinău. Vila lui Mimi a fost renovată în anii 2008-2009 cu susținerea Uniunii Europene în cadrul programului de vecinătate, costul renovării fiind de un milion lei. Starea dezastruasă
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
este o moschee din orașul Agadez, Niger. Aceasta este cea mai importantă construcție din oraș și unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură tradițională din Niger. Orașul Agadez a început să se dezvolte în secolul al XIV-lea în urma comerțului dintre triburile tuarege și statele musulmane din Africa de Nord. În anul 1500, orașul, inițial parte al unui sultanat tuareg, a fost cucerit de către Imperiul
Marea Moschee din Agadez () [Corola-website/Science/334153_a_335482]
-
Seseli campestre"), rogoz ("Carex secalina"). Flora lemnoasă are în componență arbusti cu specii de migdal pitic ("Amygdalus nana") și prunus ("Prunus tenella"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
și cea mai înaltă expresie a Școlii dunărene. A mai realizat Frescele Băii imperiale din Regensburg (1525, astăzi fragmente în muzeele de la Budapesta și Regensburg), ca și numeroase desene și gravuri pe aramă (peisaje, compoziții cu tematică religioasă, studii de arhitectură ș.a.), contribuind de asemenea - dar într‑o proporție încă neelucidată - la executarea comenzilor, cu specific artistic, lansate de Maximilian I (Carul de triumf, Poarta triumfală, Cartea de rugăciuni a împăratului Maximilian). Alte lucrări importante: Sf. Gheorghe în pădure, Popas în timpul
Albrecht Altdorfer () [Corola-website/Science/334186_a_335515]
-
porumbelului ("Silene vulgaris"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), gențiana ("Gențiana ciliata"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), rogoz nutant ("Carex pendula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]