19,154 matches
-
slujitorii săi, 34 la număr, în frunte aflându-se „Stoica vatag și Banul stolnicel” cu „o poiană și cu un loc ce se numește Dumbrăvița, pe Dimaci”, loc pe care se va înființa satul Dumbrăvița și schitul de aici. Ștefan căpitanul și neamurile lui înșirate nominal în documentul din 1639 sunt nepoții și strănepoții celor veniți în 1555, arătați și acum pe nume, mai puțin Albul și Stoica. Toți aceștia erau oameni recent veniți și așezați pe locul domnesc al Dumbrăviței
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind că actele de danie implicau obligații reciproce, motiv pentru una din părți de a refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii dintre urmașii lui Ștefan căpitanul, ctitorul schitului, solicitându-se prezența megieșilor în vederea judecării și soluționării pricinii, în izvodul cu răzeșii convocați la fața locului întâlnim cinci nume de la Liești, un nume din Fântânele (Bucești), patru din Dumbrăvița, iar din Umbrărești numele a șase răzeși și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era încă puternică aici, sunt relevate de o acțiune juridică între obștea răzeșilor din Umbrărești și un acolisitoriu căminarul, mai apoi paharnic, Ioniță Racoviță din Tecuci, proces ce va dura câțiva ani. Pretextând că ar fi descendent al unui Iordache căpitanul, la rândul său urmaș al hânsarului Mihail Mânză din Umbrărești, el pretinde dreptul de a stăpâni un bătrân, pe care, cu prilejul împărțirii din 1817, „în neființa dovezilor noastre - se justifică răzeșii în numeroasele lor jalbe - l-au și tras
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moștenire, nici prin danie sau cumpărare, prin urmare, nu poate fi acceptat în rând cu ei. Iar acest lucru este cu atât mai evident cu cât anterior, printr-o carte de judecată din anul 1767, se dovedise că și Iordache căpitan a fost „acolisitoriu într-acea moșie și s-au dat rămas”. Umbrăreștenilor de la est de Siret li se asociază și cei din vest, inclusiv vecinii de pe moșia Sinești, a căror devălmășie este și mai bine ilustrată când cer judecătoriei să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Suraia, sat în care s-a păstrat și perpetuat numele de familie Hrăbor (Viteazul), cu varianta Hărăbor, prezentă și în zilele noastre, poate descendenți ai marilor dregători din secolele XV-XVI cu acest patronimic. În acest sens trebuie reținut că Ștefan, căpitanul de Tecuci, unul dintre numele frecvent menționate în documentele tecucene, se trăgea tot din neamul Hrăborilor. Alți locuitori din Țigănei vor mai fi intrat în comunitatea satului de răzeși Slobozia-Torcești din apropiere, la fel cum au făcut-o și locuitorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce pare a fi de pe timpul domniei lui Gheorghe Duca, întâlnim, alături de alți asemenea slujbași, adică de călărași de prin satele ținutului, pe „Simion ot Umbrărești”, desigur cel cu dania din satul Ivești, înscris în unitatea militară zisă „Suta Dabijii căpitanul”, pe „Necula ot Umbrărești”, în aceeași formațiune călărășească, și pe alții de aici, precum: „Grozav să Brateg (fratele ? său) ot Boziești”, de asemenea din „Suta Dabijii căpitanul”, „Mihăilă ot Umbrărești și pe Lazăr ot Umbrărești și Buculeiu ot tam”, adică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cel cu dania din satul Ivești, înscris în unitatea militară zisă „Suta Dabijii căpitanul”, pe „Necula ot Umbrărești”, în aceeași formațiune călărășească, și pe alții de aici, precum: „Grozav să Brateg (fratele ? său) ot Boziești”, de asemenea din „Suta Dabijii căpitanul”, „Mihăilă ot Umbrărești și pe Lazăr ot Umbrărești și Buculeiu ot tam”, adică tot de acolo, dar în „Suta lui Pohrib”. Unii dintre acești călărași sunt întâlniți și ca martori la diferitele vânzări din satele vecine, ei constituind ceea ce se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Durăști, zapise, mărturii, găsim numele a 15 locuitori din Umbrărești și din Boziești, oameni care participă cu mărturia lor la acțiunea de validare a vânzărilor, alături de mari dregători, precum Constantin Cantemir serdar, de dregători ai ținutului, cum au fost Florea, căpitanul de Tecuci, Ion Tălăbescu, Lefter, Dumitrașcu Guțul, Ioniță și alți pîrcălabi de Tecuci. Dintre cele 15 nume de umbrăreșteni, reținem și funcțiile specificate pentru cei care le aveau: trei preoți (ei fiind și scriitori de acte), toți arătați ca fiind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ai țării, atât ca slujbași, cât și ca stăpâni de ocine. În anul 1682, când Gavriliță Costache face un schimb, dând via sa de la Țifești pentru alta, de o falcie și jumătate „cu căsoaie cu tot la Bălești, alături de Mitrea căpitanul și de Gheorghiță Păun din Focșani, are martor la schimb și pe „Mihăilă, vornicel de Umbrărești”. La rândul său, Lupu Costache „ce-au fost vistiernic”, unul din fiii lui Gavriliță, cumpără și face zapis în ziua de 9 iunie 1695
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Un exemplu elocvent în sensul arătat ni-l oferă umbrăreșteanul Mihail hânsar, pe care îl considerăm a fi una și aceeași persoană cu Mihail Mânză, ai cărui descendenți, Sandul și fiul acestuia, Iordache, vor deține la vremea lor funcția de căpitan la ținutul Tecuciului. Toți erau oamenii de încredere ai boierilor mari în satele stăpânite de către aceștia și pe dânșii se bizuiau înaltele autorități de stat atunci când aveau de rezolvat probleme de natură militară, fiscală, administrativă, juridică. Credem că nu greșim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
postura de stăpân al jumătății de sat ce i-a revenit, fapt ce se poate constata din datele menționate deja, dar și din alte documente ale timpului său. El a deținut o vreme dregătorii mărunte pe plan ținutal, inclusiv vel căpitan al ținutului Tecuci, cum ni-l arată acte domnești din 1728, locuind în acest târg sau chiar la Umbrărești, ținând seama că, până destul de târziu, reședința unei dregătorii locale era strâns legată de domiciliul celui care o deținea și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Căuia” (numele acesta, Căuia, bănuim că stă la baza prolificului neam al Căuleștilor, răspândit pe toate vetrele vechi umbrăreștene) - surprinde perioada de desăvârșire a fărâmițării obștii ancestrale, prin daniile și vânzările făcute unor slujbași de stat, cum a fost Ștefan căpitanul, în cazul din 1634, Mitre Apostol și Vasile Costache și altele, care vor urma la puțin timp. În documentul din 29 iunie 1697, prin care se face „Socotiala a patru bătrâni din satul Torcești”, stabilindu-se descendenții acestora, găsim în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se va alege”, danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate bine documentată și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel, Trif, fiul lui Ionașco Căuia, face zapis prin care afirmă că-și vinde „dreapta lui ocină și dedină din același sat Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel, Trif, fiul lui Ionașco Căuia, face zapis prin care afirmă că-și vinde „dreapta lui ocină și dedină din același sat Torcești, cât i se va alege”, în favoarea aceluiași Ștefan căpitanul, acte și operații confirmate și întărite de domnitorul Vasile Lupu prin cartea dată acum. Din cuprinsul zapiselor menționate se vede că ocinile și dedinile înstrăinate erau încă nealese în momentul vânzărilor, alegerea și separarea urmând a se face. Mai observăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
naștere la anumite nemulțumiri și animozități între obșteni, din moment ce se consemnează acțiuni judiciare, ce merg până la instanța supremă, domnitorul țării. O astfel de situație se constată dintr-o scrisoare de mărturie, cu data de 15 decembrie 1667, provenită de la Florea căpitanul, în care arată cum „au venit Gligorii de Torcești și cu fiu-său, Vasilie” cu carte domnească „de la Iliaș Alexandru voievodu” (1666-1668), reclamând că „au avut pâră și mai dinainte vreme cu Iordachi, așijderea de Torcești, pentru moșie din sat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești și cu fiu-său, Vasilie” cu carte domnească „de la Iliaș Alexandru voievodu” (1666-1668), reclamând că „au avut pâră și mai dinainte vreme cu Iordachi, așijderea de Torcești, pentru moșie din sat din Torcești și i-au fost tocmit Ștefan căpitanul cu toți megieșii; iar Iordachi di iznoavă a venit îmblând fără ispravă” și din nou acum s-au „făcut giudețu cu oameni buni și bătrâni să-și ție moșia împreună”. La tocmirea și așezarea celor nemulțumiți, unii fiind pentru separarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au „făcut giudețu cu oameni buni și bătrâni să-și ție moșia împreună”. La tocmirea și așezarea celor nemulțumiți, unii fiind pentru separarea părților, alții pentru menținerea „înpreună”, participă la „giudețu” (judecată) un mare număr de persoane, printre care Florea căpitanul, ca reprezentant al statului, „Ștefan ce-au fost căpitan și acmu iaste călugăr”, ca bun cunoscător al situației acum în dispută, și încă 12 oameni „tot de Torcești”. Scrisoarea de mărturie „s-au scris la casa popii lui Todor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-și ție moșia împreună”. La tocmirea și așezarea celor nemulțumiți, unii fiind pentru separarea părților, alții pentru menținerea „înpreună”, participă la „giudețu” (judecată) un mare număr de persoane, printre care Florea căpitanul, ca reprezentant al statului, „Ștefan ce-au fost căpitan și acmu iaste călugăr”, ca bun cunoscător al situației acum în dispută, și încă 12 oameni „tot de Torcești”. Scrisoarea de mărturie „s-au scris la casa popii lui Todor de Torcești”, de către Florea căpitanul, ilustrare amplă și elocventă a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
statului, „Ștefan ce-au fost căpitan și acmu iaste călugăr”, ca bun cunoscător al situației acum în dispută, și încă 12 oameni „tot de Torcești”. Scrisoarea de mărturie „s-au scris la casa popii lui Todor de Torcești”, de către Florea căpitanul, ilustrare amplă și elocventă a cauzei în speța dată, dar și a modului cum se desfășura fenomenul justițiar și cel social-economic, la timpul și în locul menționate în documentul din care am reprodus. Încă o dată constatăm că cei interesați să vândă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele pe care le au, deoarece ele, funcțiile, sunt generatoare de putere politică și, implicit, economică. Cei care primeau acum danie ori cumpărau făceau parte din categoria dregătorilor cu rang mijlociu, cum sunt, spre exemplu, Adam, iuzbașă de călărași, Ștefan căpitanul, dregător ținutal, toate acestea depinzând de dregătoriile mai înalte, dar care se legau între ele. De acum încolo, odată pornit satul pe panta înstrăinărilor părților de ocine, până acum devălmașe și libere de servituți individuale, vor interveni imediat în acțiunea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ajuns mare vornic, și, mai ales, pe Vasile Costache, mare comis, mare paharnic și, în cele din urmă, mare vornic al Țării de Jos. Primul menționat, în calitate de cumpărator sau beneficiar al unor danii, a fost Mitre Apostol, pe când era vel căpitan de Codru (1683), și pe care, potrivit actului din 1697, îl aflăm cu părți de moșie în toți cei patru bătrâni ai satului și moșiei Torcești, urmând, parcă la concurență, comisul Vasile Costache, fiul cel mare al vornicului Gavriliță Costache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierului mare dregător Gheorghiță Apostol, și stolnicul din acel timp, care era Toader Costache, în legătură cu vânzarea unei țigănci. Roaba țigancă fusese anterior făcută danie lui Neeulai Apostol de către vara sa primară, Casandra, „fata Mitrei Vornicul”, iar el a vândut-o căpitanului Toader Ciornei la prețul de 16 lei, fără a fi întrebat în prealabil „pe dumnialui stolnicul Toader, fiindu-mi dumnialui - recunoaște vânzătorul acum în zapisul de răscumpărare - niam de pe giupâniasa dumisale”, neam apropiat, constatăm noi, căci soția lui Toader Costache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Toader Costache nu se mai afla în viață. O poruncă domnească de la Grigorie al II-lea Ghica ne furnizeasă detalii: la data de mai sus, domnitorul însărcinează pe vărul său, Manolache Costache vel stolnic și pe Negre Apostol fost vel căpitan să rezolve o jalbă a locuitorilor din satul Bucești, aflați în pricină cu egumenul mănăstirii lui Adam pentru moșia Dimăcenii, deoarece, explică domnitorul în porunca dată boierilor, „ar fi luat Iorest egumenul hotarnic pe răposatul Toader Costache vel spătar și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sus ne putem convinge din mărturiile date în pricini de hotărnicie, când sunt luate și date ca semne de hotar locuri unde „au fost” mori; astfel, în hrisovul prin care Vasile Lupu întărește stăpâniri de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și alor săi, hotarul trebuie „să fie precum din vechi au ținut, din Bârloviță și din moara lui Crăciun Cioașcă pănă în Sirețelul muntenesc”. Prin urmare, moara era din vechi semn hotarnic, deci exista și se afla pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o piatră la Topile, în țărmurile Bârladului celui săcu, pe unde au umblat Bârladul cel vechiu, și lângă drum” (subl. n.), desigur un drum local păstrat pe lângă un vechi curs al Bârladului. Aceiași hotărnici, Constantin Zbere stolnic și Sandul, fost căpitan din Umbrărești, cu megieșii, urcă „la deal înspre apus, prin dumbravă, pe un drum vechiu [...] prin mijlocul dumbrăvii” și pun o altă piatră semn de hotar. Acest „drum vechi” din document ne duce cu gândul la drumul dacic despre care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]