19,025 matches
-
Europa au fost construite pornind de la modelul lui Al Zarqali. A demonstrat matematic teoria trepidației pornind de la idea că mișcarea stelelor fixe este determinată de mișcarea unei linii drepte care se intersectează cu centrul Pământului într-un punct mobil. Capitolele introductive cuprind diverse teorii trigonometrice și computații. Secțiunile dedicate trigonometriei conțin tabele cu sinusuri, cosinusuri, secante, tangente etc. A fost tradus în latină de italianul John din Pavia în 1154 și de William de St. Cloud în 1296. De asemenea, a
Al-Zarqali () [Corola-website/Science/330871_a_332200]
-
cu un elan sălbatec!” clamează Poetul în „O taină pe valuri” din volumul sus-amintit. Numeroasele sale creații lirice, chiar de la volumul de debut sunt îmbibate de filozofia Ordinii, a acordului cu Viața. Deși mai apar poezii cu tonalitate melancolic-pesimistă, ciclul introductiv și sonetul Fierarul aduc o nouă tonalitate. După volumul Ziua sufletului - 1903, care mai conține elemente din Maeterlinck - atmosfera fricii metafizice, presimțirilor tragice, vor apărea ciclurile „Matka”(Mama) pe tema maternității și „Dzień pracy”(Ziua muncii), menit să ridice la
Leopold Staff () [Corola-website/Science/329091_a_330420]
-
9. O melodie Andante lungă și tristă interpretată doar de viole duce către o expozițiune a primei teme lente de către coarde. Această temă este dezvoltată și este prezentată o altă temă, mai veselă. Muzica se pierde iar violele repetă tema introductivă. Cu puține variațiuni adagio-ul de început este repetat și dezvoltat cu o intensitate ascendentă. Și aceasta dispare făcând loc unor variațiuni a celei de-a doua teme. Aceasta se dezvoltă spre un climax: a variațiune extrem de puternică a primei
Simfonia nr. 10 (Mahler) () [Corola-website/Science/328591_a_329920]
-
mult mai grav și mai sinistru. Unii îl consideră ca fiind ultimul "Scherzo de groază" al lui Mahler. Greutatea emoțională a simfoniei este rezolvată într-o ultimă parte lungă ce incorporează și leagă împreună muzică din părțile precedente unde pasajul introductiv al simfoniei, acum transferat cornilor, este răspunsul ce calmează puternica disonanță ce a zguduit sfârșitul primei părți. Muzica flautului solo auzită după scena funerară introductivă revine pentru a încheia simfonia într-un mod pașnic și, neașteptat, în gama principală Fa
Simfonia nr. 10 (Mahler) () [Corola-website/Science/328591_a_329920]
-
o ultimă parte lungă ce incorporează și leagă împreună muzică din părțile precedente unde pasajul introductiv al simfoniei, acum transferat cornilor, este răspunsul ce calmează puternica disonanță ce a zguduit sfârșitul primei părți. Muzica flautului solo auzită după scena funerară introductivă revine pentru a încheia simfonia într-un mod pașnic și, neașteptat, în gama principală Fa diez major. Schița acestei părți evidențiază faptul că Mahler a compus inițial finalul în Si bemol major dar în timpul revizuirii a transpus muzica în Fa
Simfonia nr. 10 (Mahler) () [Corola-website/Science/328591_a_329920]
-
popular decât bine cunoscutul Gangnam Style, care s-a menținut pe poziții de vârf în 2012. După datele din 15 februarie, numărul total de vizionări al videourilor depășește 120 milioane de vizualizări Esența dansulului constă în aceea că în partea introductivă, primele 14-15 secunde, dansează un singur om care poartă o pălărie (de obicei, o cască), în același timp alte persoane sînt implicate în activități de rutină, după care, videoclipul e întrerupt preț de fracțiune de secundă, iar când revine, toți
Harlem Shake () [Corola-website/Science/328701_a_330030]
-
îndeobște ca "Kităb Sībawayhi" ("Cartea lui Sībawayhi") sau pur și simplu "al-Kităb" ("Cartea"), în care a expus pe rând normele generale ale analizei gramaticale, sintaxa, morfologia și fonetica limbii arabe. Lucrarea este structurată în 571 de capitole (dintre care 7 introductive) în care sunt analizate araba coranică, araba folosită de poeții preislamici și islamici, dar și araba unor vorbitori nativi provenind din triburile din Peninsula Arabă din regiunea Ḥiğăz în est până la Tamīm și al-Bașra în vest, limba vorbită de aceștia
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
funcție ritualică, ceremonială, sesizabilă în al-Andalus cu ocazia sărbătorilor religioase islamice - "‘id al-fițr" sau "‘id al-aḍḥă". Modernismul nu s-a eliberat complet de influențele preislamice, astfel încât "qașīda" a reapărut în secolul X în contextul neoclasicismului dominant. Deși păstra monorima, pasajul introductiv, numit "nasīb", era mai restrâns și făcea vagă referire la iubita absentă, iar "madḥ"-ul sau elegia se caracteriza, în general, prin hiperbolă. Ecourile neoclasicilor arabi precum al-Mutanabbī s-au propagat până în al-Andalus, unde poeți precum Ibn Hănī al-Andalusī (-970
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
Khartoum este un film britanic epic din 1966 regizat de Basil Dearden (și Eliot Elisofon - scenele introductive) după un scenariu de Robert Ardrey. Este produs de Julian Blaustein. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Charlton Heston ca Gen. Charles "Chinese" Gordon și Laurence Olivier ca Mahdi (Muhammad Ahmed) și se bazează pe relatări istorice ale organizării
Khartoum (film) () [Corola-website/Science/335499_a_336828]
-
de origine animală și vegetală. Cartea a reprezentat marele început al farmaciei. La începutul cărții, autorul își expune câteva idei proprii referitoare la contribuția unor vechi oameni de știință în domeniu și despre dezavantajele alfabetului arab în farmacie. După partea introductiva, urmează cele 1116 paragrafe, fiecare dintre ele fiind un fel de prescripție despre anumite tipuri de medicamente. Pentru altă carte a sa, “Saydana”, Beruni s-a inspirat din lucrări celebre din ultimii 1500 de ani, fiind aproximativ 250 de autori
Abu Sahl al-Masihi () [Corola-website/Science/331942_a_333271]
-
lucrarea lui Balázs (oferită și lui Kodály Zoltán, ca să scrie muzica pentru ea), Barbă-Albastră apare ca un erou al unei balade populare maghiare, fapt care este accentuat în operă datorită interesului lui Bartók pentru muzica populară maghiară, printr-o parte introductivă în proză. Opera a fost compusă în 1911, dar premiera a fost refuzată, din cauza dificultății de interpretare. Numai după șapte ani, în 1918, a fost prezentată în prima audiție la Opera din Budapesta. A fost primită cu o oarecare reținere
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
Regizorul a fost Dezső Zádor, iar decorul a fost realizat de Miklós Bánffy. La premieră în rolul lui Barbă-Albastră a fost Oszkár Kálmán, cel a lui Judit fiind interpretată de către Olga Haselbeck, la pupitrul dirijorul aflându-se Egisto Tango, proza introductivă a fost recitată de către Imre Pallo. După pauză a fost prezentat baletul „Prințul cioplit din lemn”. Criticii au lăudat muzica lui Bartók, dar nu au fost mulțumiți de libretul simbolist al lui Balázs. Kodály a luat apărarea ambelor, în revista
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
peste 1500 de studii și articole de specialitate. Articolele sale au fost publicate ulterior în două cărți: "Sincronism și tradiție" (1972) și "Conjuncturi și permanențe" (1976). Volumele ulterioare conțin studii pe tema tradiției și modernismului literar. A mai publicat studii introductive la unele ediții din operele lui Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Romulus Cioflec, Oscar Lemnaru, Octavian Goga, Ion Creangă, Pavel Dan, Jean Bart, Victor Eftimiu, N. D. Cocea, A. E. Baconsky. a obținut Premiul de critică și istorie literară
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
nou în psihologie ca rezultat direct al teoriei lui Kohlberg, și, conform studiului efectuat de Haggbloom et al. între cei mai importanți psihologi ai secolului al XX-lea, Kohlberg este al 16-lea cel mai frecvent citat psiholog în manualele introductive de psihologie de-a lungul secolului, precum și al 30-lea cel mai eminent. Scara lui Kohlberg tratează felul cum oamenii își justifică comportamentele și stadiile ei nu sunt o metodă de clasificare a cât de moral este comportamentul cuiva. Ar
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
porțiune oferă fragmentele unei teme în Fa minor, prezentat în forță de alămuri înainte să fie interpretată în întregime de toate instrumentele de suflat. Partea continuă frenetic până când o temă lirică este prezentată de coarde. În cele din urmă fragmentele introductive ale alămurilor ies în evidență iar partea capătă din nou energie. Mahler prezintă motivul inițial în alămuri, de această dată în Re major iar cornii interpretează în forță o versiune modificată a tiparului de la începutul simfoniei, ca și când lucrarea se apropie
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
din nou. Secțiunea C este mult mai lungă, prezentând tema din secțiunea A în trei tonalități diferite înainte ca pianul să execute o cadență. În loc să se încheie cu intrare puternică din partea orchestrei, trilul ce încheie cadența se pierde până când tema introductivă reapare, interpretată inițial de pian și apoi de orchestră. În ultima secțiune tema trece printr-o variațiune înainte ca lucrarea să se încheie cu o cadență scurtă și un răspuns robust din partea orchestrei.
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
pentru țările Europei Centrale și de Est Ø Ianuarie - iunie 1998 " Curs aprofundat de economie de piață aplicată" Joint Vienna Institute, Viena, Austria Disertație: "Conducerea politicii monetare pe fondul lipsei disciplinei financiare" Apreciere: Scrisoare de excelență Ø Septembrie-noiembrie, 1997 "Curs introductiv de economie de piață aplicată și analiza financiară" Joint Vienna Institute și CERGE, Praga Ø 1991-1996 Facultatea de Finanțe, Bănci și Contabilitate Academia de Studii Economice, București Specializare: Finanțe - Bănci Licență în Economie, Specializare: Finanțe - Bănci Titlu: Economist Ø Analiza
Anca Paliu Dragu () [Corola-website/Science/335186_a_336515]
-
de voce, dar îmbogățită cu ornamente și pasaje de legătură. Uneori, preludiul poate consta din improvizarea unui șir de arpegii sau a unor rulade, menite să fixeze mai în grabă tonalitatea, decât să creeze atmosfera necesară ascultării baladei. După preludiul introductiv urmează partea vocală, apoi un interludiu instrumental, alcătuit din substanța melodică a primului; acesta este însă, de regulă, mai scurt, reducându-se uneori doar la schițarea începutului melodiei. Rostul acestor interludii este, pe de-o parte, de a produce variații
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
bazează pe îmbinarea a diferite formule recitative, dar cele mai multe constă în împletirea unor recitative melodice cu părți adesea bogate melismatice. Scările ei sunt cromatice, uneori bogat cromatizate, cu trepte instabile, întinderea depășește octava, ornamentația este bogată, iar ritmul organizat. Formulele introductive, îndeosebi cântate pe interjecții, unele formule interioare și formulele finale sunt de lungimi mult mai mari decât în doinele propriu-zise. Cântarea lor, adesea, este însoțită de interjecții ca „neică”, „țață”, „dadă”, „puică” sau „lele” dând un farmec aparte melodiei. Cântecele
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
Cvartetul pentru două violine, violă și violoncel în Do major (partitura primei părți)". București, Edit. Muzicală, 1985 "Manuscrisul nr. 12/Leipzig - Antologhion". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. VI, Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1985. Ediție îngrijită, adnotată, prefațată, cu studiu introductiv "Manuscrisul de la Dobrovăț (Ms. 258/Leimonos)". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. XI. Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1994 "Muzicieni români - pagini epistolare", în: Memoriile Comisiei de Folclor. Tom VII. 1993. București, Edit. Academiei Române, 1996 În plină dictatură ceaușistă, activitatea editorială
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
care corul va cânta primele versuri, urmată de o fanfară. A doua temă este un recitativ orchestral lung care oferă muzică pentru solista alto din secțiunea corală. Expoziția se încheie cu o reluare a primului grup de teme. Această secțiune introductivă lungă are menirea de a introduce o serie de teme care vor juca un rol important în partea finală a coralului. Din punct de vedere tonal, jumătatea instrumentală a părții este organizată în Fa minor. După introducere, care recapitulează două
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
confirmă această teorie, se știe astăzi că dacii au rămas și au fost romanizați. Romanizarea este un fapt de cultură, aceasta a însemnat adoptarea limbii și culturii latine de către băștinași. Înainte de Cartea I a Hronicului sunt prezentate ""Prolegomenele"" [Prolegomene = parte introductivă a unei expuneri] care tratează despre problemele preliminare ale istoriei poporului român : dacii, romanii, combaterea istoricilor care au înțeles greșit istoria propriu-zisă a românilor, de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian. Dimitrie Cantemir este un istoric pentru că practică "o metodă de
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
energiei electrice. Sonicitatea are diverse aplicații: în sondajul de mare adâncime, în construcția sistemelor de transmisie pe avioane și nave etc. Ediția a doua în limba română, cu titlul "Teoria sonicității", începe cu o notă biografică, urmată de un studiu introductiv și cartea originală a lui Gogu Constantinescu, "Tratat de transmisie sonică a energiei". Acesta din urmă are următoarele capitole: formula 1 Dacă formula 2 este viteza cu care undele se propagă de-a lungul unei conducte, iar formula 3 numărul de rotații pe
Teoria sonicității () [Corola-website/Science/333765_a_335094]
-
26 d.Hr.) a fost un vestit istoric și geograf antic grec. Strabon a realizat o operă geografică foarte importantă a antichității: "„Rerum Geographicarum”" (Geografia). Lucrarea lui care cuprinde 17 cărți s-a păstrat aproape în întregime. Primele două cărți (introductive) conțin discuții despre definiția și cadrul geografiei, iar celelalte 15 volume conțin numeroase informații regionale și generale despre lumea cunoscută în timpul lui. Heron din Alexandria (circa 10 - 70 d.Hr.) a fost un matematician, enciclopedist și inginer grec. A adus
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
pe Harris, fie scenariul nu i s-a potrivit, sau și-a ales o noapte destul de ciudată pentru a-și ieși din personaj.” Hal Boedeker de la "Orlando Sentinel" a scris că „Harris a ținut capul de afiș a unui număr introductiv prea slab pentru deschiderea galei. Glumele sale despre predicțiile Oscar au fost obositoare.” Și-a încheiat recenzia spunând că „Muzica a salvat transmisiunea Oscar, dar tot a fost una lungă și plictisitoare. Montajul cu fragmente o va face să pară
Oscar 2015 () [Corola-website/Science/333161_a_334490]