19,631 matches
-
și cea a lui Alex Inkeles, testând apoi pe parcursul analizei cele două abordări pe marginea exemplului chinez. Paradigma „consecințelor sistemice” sau a „influenței sistemului politic asupra vieții cotidiene” (Tang și Parish, 2000, 5) este reprezentată În cartea de față de economistul maghiar Kornai. Conform modelului teoretic elaborat de acesta (dar cu importante contribuții din partea lui Hayek, Hollander, Lindblom, Wiles, Elmann sau Iván Szelényi), sistemele macroeconomice (În prezentul context fiind vorba, În primul rând, despre cel socialist și capitalist) exercită o puternică influență
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tipuri de contracte sociale trebuie Însă considerate „tipuri ideale” de sorginte weberiană, Întrucât nici sistemul comunist, nici cel capitalist incipient nu erau lipsite de prezența unor elemente „străine”, nespecifice lor. Un exemplu ce poate fi familiar și din societatea socialistă maghiară este acela al micilor Întreprinderi din sfera privată, neguvernată de stat, care, Într-un final, au constituit o importantă resursă pentru privatizarea treptată a economiei 1. Problema centrală a lucrării, aceea care pune sub semnul Întrebării eventualele consecințe ale caracteristicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o ,,traducere a taxonomiei populare În grile anatomice și fiziologice clasice”. O altă analogie pusă În discuția asupra practicilor vrăjitorești și ,,șamanice” din Europa Orientală Îi aparține lui C. Ginsburg, care compară (1966) pe benandanti-i din Friule cu figura taltos-ului maghiar. G. Pizza menționează aici tipologia propusă de Eva Pócs (1998) cu privire la vrăjitoria din aria europeană centrală și răsăriteană, cu distincția dintre ,,tipul A” (,,vrăjitoarele de vecinătate”, legate de conflicte sociale imediate), ,,tipul B” (,,vrăjitoarele magice”, vindecătoare sau ghicitoare) și ,,tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi deosebiți de ceilalți nu doar prin etnicitate, dar și prin intervenția "forțelor din afară" de partea celor care nu sunt slovaci din punct de vedere etnic (în vreme ce "poporul slovac" nu se bucură de astfel de protectori). În cazul etnicilor maghiari, aceasta înseamnă intervenție din Ungaria; în cazul romilor, aceasta înseamnă intervenție din UE și din partea grupurilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului. În timp ce în primele sale luni de activitate publică Mečiar a apelat la o multitudine de votanți cărora le spunea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai târziu s-a îndreptat spre ideea etniei slovace. Totuși, în ciuda asemănărilor, populismul lui Fico nu a coincis cu o erodare semnificativă a democrației. Este adevărat că guvernul lui Fico a interferat cu independența justiției, impunând restricții asupra folosirii limbii maghiare și manifestând un nivel mare ridicat de corupție. Dar, spre deosebire de Mečiar, Fico nu pus în pericol în mod categoric instituțiile de bază ale democrației slovace. Rezultatele Polity și Freedom House nu sunt nici pe departe niște indicatori pertinenți, dar ne
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
una de tip economic sau etnic -, în timp ce adversarii lor aduc în discuție spectrul puterii căzute în mâinile maselor iresponsabile. Așa cum sugerează și cele spuse mai înainte, minoritatea-cheie pe care insistau populiștii din Slovacia era "populația străină", mai ales minoritatea etnică maghiară. În timp ce sperietoarea cu "maghiarii în guvern" i-a oferit lui Mečiar o tactică facilă de a îngrozi pe slovaci, Fico a preluat puterea după opt ani de participare a partidelor maghiare la ministere importante. Deși coaliția lui Dzurinda dintre slovaci
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din Slovacia era "populația străină", mai ales minoritatea etnică maghiară. În timp ce sperietoarea cu "maghiarii în guvern" i-a oferit lui Mečiar o tactică facilă de a îngrozi pe slovaci, Fico a preluat puterea după opt ani de participare a partidelor maghiare la ministere importante. Deși coaliția lui Dzurinda dintre slovaci și maghiari nu a fost niciodată lipsită de lupte interne, a fost în bună parte eficientă pentru a-și atinge scopurile și Slovacia nu s-a îndreptat prea mult spre o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
România pitorească”, „Viața militară” ș.a. A publicat poezie, proză, reportaj, publicistică, eseistică, multe scrieri fiindu-i traduse (uneori de scriitori ca Evgheni Evtușenko sau Pablo Neruda) și editate în rusă, portugheză, germană, suedeză, hindi, franceză, neogreacă, turcă, spaniolă, ivrit, cehă, maghiară, bulgară și esperanto, în România și în străinătate. Ca poet, M. s-a exprimat în primele două decenii de activitate pe coordonatele liricii angajate politic, cu mesaj explicit antifascist, anticapitalist și procomunist, conform ideologiei epocii. Pe lângă temele oficiale - lupta antifascistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
plan social - legătura/unitatea dintre familie și sat, iar în sudul Transilvaniei, inclusiv în Mărginimea Sibiului, ea a devenit o instituție majoră în viața românilor. Dacă privim cu mare atenție orchestrațiile diverse ale acestui model „unic” al „vecinătății” la români, maghiari, dar chiar și la sași, la jocul influențelor reciproce țesute în și prin practicile istorice ale instituției, constatăm mai degrabă osmoză și creativitate decât „ciocnire” între civilizații. Un fapt rămâne însă sigur, și anume importanța aculturală a „vecinătății” în societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
civilizației populare românești. O altă trăsătură este comunitatea de drept definită în izvoarele medievale prin „obiceiul și legea țării noastre”, ce corespunde formulei consuetudines terrae din sursele germane contemporane de expresie latină. Asemănările dintre „vecinătatea” românească, Nachbarshaft-ul săsesc și „vecinătatea” maghiară din Transilvania sunt rezultatul contactelor dintre aceste comunități învecinate sau care au avut o arie comună de circulație ce a favorizat împrumuturile, interferențele, influențele reciproce. Căile de comunicare, de transmitere a unor tradiții, le-au constituit în principal administrația din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a Maghiarilor din România (UDMR) este singura formațiune, în afară de cele trei menționate, care a depășit pragul de 5%, necesar pentru a fi prezentă în Parlament, obținând 6,1% dintre voturi la scrutinul legislativ și 6,2% la senatoriale. Dacă partidul maghiar s-a declarat gata să se alieze cu formațiunea care ajunge în fruntea scrutinului, numărul său de locuri era totuși, insuficient pentru a permite partidului câștigător să obțină o majoritate. Nici o formațiune nefiind în măsură să obțină singură majoritatea, noul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de imperialismul lingvistic) și dezbate problemele legate de utilizarea limbilor în Uniunea Europeană, punând accent mai ales pe limbile minoritare, respectiv pe răspândirea limbii engleze. N. Schleicher prezintă aspecte legate de Ungaria, analizând situația limbii engleze și influența acesteia asupra vocabularului maghiar, precum și situația limbilor minoritare. În același capitol, ne sunt prezentate conceptele de globalizare și localizare, respectiv încearcă să definească câteva rezolvări posibile legate de problemele cauzate de răpândirea limbii engleze: planificarea limbii sau învățarea mai multor limbi străine. Partea a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
problemele cauzate de răpândirea limbii engleze: planificarea limbii sau învățarea mai multor limbi străine. Partea a doua a volumului începe cu studiul lui Sárközi Erika, intitulat „Cultura politică și comunicarea politică” („Politikai kultúra és politikai kommunikáció”). Lucrarea dezbate cultura politică maghiară din perspectiva consecințelor comunicaționale ale schimbării de regim. Autoarea prezintă obiectul comunicării și definiția comunicării publice. Obiectivul comunicării este cercetarea fenomenelor, proceselor și a interacțiunilor de comunicare ce se desfășoară în spațiul personal și în cadrul societății. Comunicarea publică cuprinde acele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
proceselor și a interacțiunilor de comunicare ce se desfășoară în spațiul personal și în cadrul societății. Comunicarea publică cuprinde acele exerciții și efecte de comunicare ce se desfășoară în procesele economice, sociale și politice. În subcapitolul „Comunicarea publică și cultura politică maghiară”, sunt enumerate mai multe caracteristici ale comunicării maghiarilor: atitudine compătimitoare, lipsa empatiei, haosul în comunicările nonverbale (de atingere). Este comparată situația comunicării politice înainte și după 1989 și se pune accentul pe următoarea expresie, care prezintă în modul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
după 1989 și se pune accentul pe următoarea expresie, care prezintă în modul cel mai relevant situația comunicării politice în Ungaria, după 1989: „Politica comunică, societatea nu înțelege”. Acest fenomen devine interesant pe baza acelor experințe observabile în cultura politică maghiară, care arată că graiul viu maghiar este eronat și neglijent, iar societatea este, într-un mod cu totul neobișnuit, tolerantă față de această neglijență. Domeniul specific al comunicării publice este biserica/sunt bisericile. Acest domeniu este prezentat în lucrarea lui Horányi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe următoarea expresie, care prezintă în modul cel mai relevant situația comunicării politice în Ungaria, după 1989: „Politica comunică, societatea nu înțelege”. Acest fenomen devine interesant pe baza acelor experințe observabile în cultura politică maghiară, care arată că graiul viu maghiar este eronat și neglijent, iar societatea este, într-un mod cu totul neobișnuit, tolerantă față de această neglijență. Domeniul specific al comunicării publice este biserica/sunt bisericile. Acest domeniu este prezentat în lucrarea lui Horányi Özséb și Szilczl Dóra „Despre biserică
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nerezolvate ale respectivului subiect și ne propun noi teme de cercetare legate de acesta. Limbajul lucrărilor este accesibil, nu necesită cunoștințe speciale legate de acest domeniu. Literatura de specialitate folosită de autorii volumului este îndeosebi alcătuită din lucrări de limbă maghiară recente (majoritatea apărute după 1990) și din literatura de specialitate în limbile engleză și germană. Volumul este o sinteză fundamentală despre viața publică, respectiv comunicarea publică și reprezintă începutul unei cercetări ce trebuie continuate cu alte lucrări legate de tema
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
doilea autor, a existat pe de o parte o „bucătărie aborigenă spectaculoasă, cu măduvă tracică“, păstrată parțial sub forma „marii bucătării țărănești“, și, pe de alta, o cultură culinară târgoveață (adică burgheză), a preluării influențelor (turcești, grecești, franceze, dar și maghiare, ruse sau germane) și a metamorfozării lor în ceva specific românesc, trăsătură care ar asigura originalitatea bucătăriei noastre. Prima, afirmă Radu Anton Roman, este autentică, iar cea de-a doua este originală prin invenție, prin creativitatea cu care feluri de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
preparare. Aceasta este fierberea secvențială, în două etape, iar cele mai cunoscute zemuri astfel gătite sunt acea bouillabaisse (denumirea provine din expresia „quand ça bouille, tu baisses le feu“, adică „atunci când fierbe, scazi focul“) din Provence, uha rusească, szegedi halászlé (maghiară, bineînțeles) și ciorba noastră pescărească. În Delta Dunării, la fel ca pe malurile Mediteranei sau ale râului Moskva, mai întâi se pun în apă „chiticii“, adică peștii mici, care se lasă la foc până se topesc; zeama aceasta concentrată se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
untură, din inimă, ficat, rinichi și sânge de porc. Tot în legătură cu acest minunat animal, merită spus că „slănină“ este un cuvânt de origine slavă (slanu însemnând sărat), iar jumara provine din germană, din schmarren, termen ajuns la noi pe filieră maghiară. Radu Anton Roman publică și o rețetă numită „slană picurată“ sau „slană la țăcălie“. Este vorba despre bucăți de slănină puse în țepușe și fripte la flacără. Nu credem că are rost să insistăm asupra unui fel de mâncare atât
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu trei feluri de carne: vițel, miel, porc), mult mai puțin original. Tot „națională“ avem pretenția că este și tocana, deseori românizată prin diminutivare („tocăniță“). Radu Anton Roman ne oferă nu mai puțin de douăzeci de variante ale acestei rețete, maghiare 91 la origine. Ungurii cunosc cel puțin patru feluri de mâncare înrudite între ele prin tipul de gătire (fierbere îndelungată, la foc mic) și prin ingrediente (carne tăiată în bucăți, ceapă, paprică, untură și cartofi): gulyás (cu mai multă zeamă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
perioadă, de-abia Renașterea stimulând dulcele. Condimentele erau foarte prețuite. Să revenim însă la strămoșii noștri... Nobili precum Dragoș din Maramureș, descălecătorul Moldovei (circa 1347), care era supus al regelui ungar, sau legendarul Negru-Vodă din Făgăraș, tot vasal al regelui maghiar, care ocupă țara Românească, izgonindu-i pe urmașii lui Litovoi, Ioan și Farcaș, aveau cu siguranță obiceiuri culinare (bineînțeles, mult mai puțin fastuoase) inspirate de practicile curții regale a suzeranului lor. Pe de altă parte, nu trebuie neglijată o posibilă influență
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
-se de apariția, în cuibul său, a unui ou străin, lăsat acolo de un cuc. Adevărul este, ca de obicei, undeva la mijloc. Așa cum am precizat mai sus, o mare parte dintre preluările culinare turcești, rusești, poloneze, grecești, bulgărești ori maghiare au avut destul timp pentru a fi modificate creativ de bucătăria noastră târgoveață. Dar mai tot ce a apărut în „era furculition“ a rămas formă fără fond. Și astfel, din influență în influență, am ajuns la România gastronomică a secolului
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mențiune (considerați din start ca aparținând unui grup marginal în structura distribuției capitalului social specific - prietenie, respectiv posesor de resurse sau ocupant al unei poziții legate de mijloacele și mecanismele de consacrare). Din analiză au fost de asemenea excluși scriitorii maghiari, pentru că, la prelucrarea primară a datelor, s-a observat că rețelele de prietenie obținute, română, respectiv maghiară, se suprapun într-o măsură infimă. Pentru rețeaua de sprijin profesional s-au obținut foarte puține date de la subiecții maghiari. Matricele astfel reconstruite
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
posesor de resurse sau ocupant al unei poziții legate de mijloacele și mecanismele de consacrare). Din analiză au fost de asemenea excluși scriitorii maghiari, pentru că, la prelucrarea primară a datelor, s-a observat că rețelele de prietenie obținute, română, respectiv maghiară, se suprapun într-o măsură infimă. Pentru rețeaua de sprijin profesional s-au obținut foarte puține date de la subiecții maghiari. Matricele astfel reconstruite sunt matrice binare rectangulare, din moment ce numărul și subiecții de pe linii diferă de cei de pe coloane. Datele din
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]