21,114 matches
-
Mama îi învață și meșteșugul prinderii prăzii. În caz de pericol, mamele fug de obicei cu puii în dinți. Hrană constă din carne și se hranesc mai ales cu mamifere și păsări, vii sau mai ales in descompunere, apoi cu oase, cu reptile, batracieni, pești, scoici, răci, insecte, miere de albine. Unele canide însă se hranesc și cu plante: fructe, muguri, mlădițe tinere, rădăcini, iarbă și mușchi, iar vulpile cenușii au anumite perioade din an în care sunt exclusiv vegetariene. Unele
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
Feider și colab. în 1976, în două subclase și anume "Saurure" ("Archaeornithes") și "Ornithurae" ("Neornithes"). Morfologie externă, vezi: Este acoperit de pene,fulgi sau puf,adică șolzi cornoși metamorfozați. Ca să zboare, păsările au făcut multe adaptări: a fost redusă masă oaselor și numărul lor (păsările au între 11 și 20 de vertebre, în funcție de specie). A aparut carena, ce asigură o miscare mai bună a aripilor. În urmă adaptării, scheletul păsării a devenit atât de ușor, încât nu cântărește mai mult de
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
întoarcă , capul la un unghi de până la 180 de grade. Craniul păsărilor se împarte după Feider și colab., 1976 în: După alți autori craniul păsărilor constă din 3 părți: Scheletul păsării constă din: Abdomenul păsărilor costă din coaste, coracoid și osul iadeș, care se unesc prin intermediul carenei. Coastele se împart în mai multe regiuni: Aripile păsărilor sunt foarte dezvoltate. Umărul este alcătuit din Humerusul se unește cu ulna și radius pentru a forma cotul. Acestea din urmă sunt unite cu osul
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
osul iadeș, care se unesc prin intermediul carenei. Coastele se împart în mai multe regiuni: Aripile păsărilor sunt foarte dezvoltate. Umărul este alcătuit din Humerusul se unește cu ulna și radius pentru a forma cotul. Acestea din urmă sunt unite cu osul carpometacarpus, prin intermediul oaselor radiale și ulnare, care formează un fel de mâna a păsării. Aceasta are 3 degete, (excepție struțul) dintre care 2 sunt nedezvoltate, fiecare deget constând din câte 2 falange. Pelvisul păsărilor este format din 4 oase și
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
se unesc prin intermediul carenei. Coastele se împart în mai multe regiuni: Aripile păsărilor sunt foarte dezvoltate. Umărul este alcătuit din Humerusul se unește cu ulna și radius pentru a forma cotul. Acestea din urmă sunt unite cu osul carpometacarpus, prin intermediul oaselor radiale și ulnare, care formează un fel de mâna a păsării. Aceasta are 3 degete, (excepție struțul) dintre care 2 sunt nedezvoltate, fiecare deget constând din câte 2 falange. Pelvisul păsărilor este format din 4 oase și formațiuni osoase: Partea
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
cu osul carpometacarpus, prin intermediul oaselor radiale și ulnare, care formează un fel de mâna a păsării. Aceasta are 3 degete, (excepție struțul) dintre care 2 sunt nedezvoltate, fiecare deget constând din câte 2 falange. Pelvisul păsărilor este format din 4 oase și formațiuni osoase: Partea superioară a membrelor constă din osul femur lung. La genunchi se unește cu tibiotarsus și fibula. Acestea se unesc cu tarsiometatarsus, care constituie partea inferioară a membrelor. Musculatură păsărilor este destul de dezvoltată, ajungând la unele specii
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
un fel de mâna a păsării. Aceasta are 3 degete, (excepție struțul) dintre care 2 sunt nedezvoltate, fiecare deget constând din câte 2 falange. Pelvisul păsărilor este format din 4 oase și formațiuni osoase: Partea superioară a membrelor constă din osul femur lung. La genunchi se unește cu tibiotarsus și fibula. Acestea se unesc cu tarsiometatarsus, care constituie partea inferioară a membrelor. Musculatură păsărilor este destul de dezvoltată, ajungând la unele specii până la 20% din masa corpului, numai membrele având până la 35
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
mai bine. Reptilele au o musculatură dezvoltată, în special cea a membrelor. Sistemul digestiv este împărțit în mai multe părți: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros. Cavitatea bucală este bine delimitată. Mandibula se articulează de craniu prin intermediul osului pătrat. Acest mod de articulare permite deschiderea extrem de largă a cavității bucale. Spre deosebire de pești și amfibieni, dinții prezintă o relativă specializare. Intestinul gros se deschide în cloacă. Reptilele sunt primele vertebrate, a căror respirație este exclusiv pulmonară. Plămânii sunt alungiți
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
impulsuri nervoase. De asemenea, există și un tub digestiv, cu una sau două ieșiri. Toate animalele sunt compuse din celule eucariote, înconjurate de o membrană pericelulară specifică, compusă din colagen și glicoproteide elastice. Acestea se pot calcifica, pentru a forma oase sau cochilii. În timpul dezvoltării ele formează o structură de bază flexibilă pe care celulele se pot reorganiza, făcând posibilă crearea structurilor complexe. În contrast, alte organisme multicelulare, ca plantele și fungii, au celulele fixate din cauza pereților celulari, dezvoltându-se prin
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
ce denotă o specializare uneori foarte înaintată. Craniul are forme diferite - de la alungită și joasă până la scurtă și înaltă. Cutia craniană (craniul cerebral) este relativ mică și slab dezvoltată, în corelație cu emisferele cerebrale, de asemenea mici și nu are oasele sudate între ele, oasele rămânând distincte și la adult. Oasele prefrontale și postfrontale absente, există oasele lacrimal, alisfenoid și zigomatic. Pe osul lacrimal se deschide orificiul canalului lacrimal. Bula timpanică de obicei absentă. Dacă este prezentă, este bine dezvoltată fiind
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
uneori foarte înaintată. Craniul are forme diferite - de la alungită și joasă până la scurtă și înaltă. Cutia craniană (craniul cerebral) este relativ mică și slab dezvoltată, în corelație cu emisferele cerebrale, de asemenea mici și nu are oasele sudate între ele, oasele rămânând distincte și la adult. Oasele prefrontale și postfrontale absente, există oasele lacrimal, alisfenoid și zigomatic. Pe osul lacrimal se deschide orificiul canalului lacrimal. Bula timpanică de obicei absentă. Dacă este prezentă, este bine dezvoltată fiind formată în principal de
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
diferite - de la alungită și joasă până la scurtă și înaltă. Cutia craniană (craniul cerebral) este relativ mică și slab dezvoltată, în corelație cu emisferele cerebrale, de asemenea mici și nu are oasele sudate între ele, oasele rămânând distincte și la adult. Oasele prefrontale și postfrontale absente, există oasele lacrimal, alisfenoid și zigomatic. Pe osul lacrimal se deschide orificiul canalului lacrimal. Bula timpanică de obicei absentă. Dacă este prezentă, este bine dezvoltată fiind formată în principal de osul alisfenoid. La unele marsupiale (didelfide
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
scurtă și înaltă. Cutia craniană (craniul cerebral) este relativ mică și slab dezvoltată, în corelație cu emisferele cerebrale, de asemenea mici și nu are oasele sudate între ele, oasele rămânând distincte și la adult. Oasele prefrontale și postfrontale absente, există oasele lacrimal, alisfenoid și zigomatic. Pe osul lacrimal se deschide orificiul canalului lacrimal. Bula timpanică de obicei absentă. Dacă este prezentă, este bine dezvoltată fiind formată în principal de osul alisfenoid. La unele marsupiale (didelfide și cenolestide) bula timpanică osoasă este
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
cerebral) este relativ mică și slab dezvoltată, în corelație cu emisferele cerebrale, de asemenea mici și nu are oasele sudate între ele, oasele rămânând distincte și la adult. Oasele prefrontale și postfrontale absente, există oasele lacrimal, alisfenoid și zigomatic. Pe osul lacrimal se deschide orificiul canalului lacrimal. Bula timpanică de obicei absentă. Dacă este prezentă, este bine dezvoltată fiind formată în principal de osul alisfenoid. La unele marsupiale (didelfide și cenolestide) bula timpanică osoasă este mică și conductul auditiv osos este
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
rămânând distincte și la adult. Oasele prefrontale și postfrontale absente, există oasele lacrimal, alisfenoid și zigomatic. Pe osul lacrimal se deschide orificiul canalului lacrimal. Bula timpanică de obicei absentă. Dacă este prezentă, este bine dezvoltată fiind formată în principal de osul alisfenoid. La unele marsupiale (didelfide și cenolestide) bula timpanică osoasă este mică și conductul auditiv osos este absent. Jugalul este bine dezvoltat și participă împreună cu scvamozalul la formarea cavității glenoide, în care se articulează falca inferioară. De obicei, oasele timpanice
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
de osul alisfenoid. La unele marsupiale (didelfide și cenolestide) bula timpanică osoasă este mică și conductul auditiv osos este absent. Jugalul este bine dezvoltat și participă împreună cu scvamozalul la formarea cavității glenoide, în care se articulează falca inferioară. De obicei, oasele timpanice nu fuzioneze cu alte oase ale craniului. Bolta palatină se întinde mult îndărăt, dar are ferestre. Apofiza angulară a mandibulei este bine dezvoltată și curbată înăuntru, constituind un caracter exclusiv al marsupialelor. Numărul de vertebre din coloana vertebrală este
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
didelfide și cenolestide) bula timpanică osoasă este mică și conductul auditiv osos este absent. Jugalul este bine dezvoltat și participă împreună cu scvamozalul la formarea cavității glenoide, în care se articulează falca inferioară. De obicei, oasele timpanice nu fuzioneze cu alte oase ale craniului. Bolta palatină se întinde mult îndărăt, dar are ferestre. Apofiza angulară a mandibulei este bine dezvoltată și curbată înăuntru, constituind un caracter exclusiv al marsupialelor. Numărul de vertebre din coloana vertebrală este variabil: 7 cervicale, 11-15 toracice, 4-8
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
cu pungă ("Notoryctes") are 6 vertebre sacrale, toate celelalte marsupiale au de obicei 2. Corpul atlasului nu se sudează la axis pentru a forma apofiza odontoidă a acestuia, așa cum se întâmplă la placentare. În centura scapulară, coracoidul se sudează cu osul omoplat, devenind o apofiză a omoplatului - apofiza coracoidă ("processus coracoideus"). Omoplatul cu spină. Clavicula prezentă întotdeauna, numai la bandicoți (peramelide) ea este slab dezvoltată sau absentă. Scheletul centurii pelviene se caracterizează prin prezența la ambele sexe a două oase în
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
cu osul omoplat, devenind o apofiză a omoplatului - apofiza coracoidă ("processus coracoideus"). Omoplatul cu spină. Clavicula prezentă întotdeauna, numai la bandicoți (peramelide) ea este slab dezvoltată sau absentă. Scheletul centurii pelviene se caracterizează prin prezența la ambele sexe a două oase în plus - "oase marsupiale", care sunt ca două baghete îndreptate înainte și articulate cu un capăt al lor pe marginea anterioară a oaselor pubiene (pe simfiza pubiană a oaselor coxale), iar apoi ele se îndreaptă către regiunea ventrală, fiind situate
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
devenind o apofiză a omoplatului - apofiza coracoidă ("processus coracoideus"). Omoplatul cu spină. Clavicula prezentă întotdeauna, numai la bandicoți (peramelide) ea este slab dezvoltată sau absentă. Scheletul centurii pelviene se caracterizează prin prezența la ambele sexe a două oase în plus - "oase marsupiale", care sunt ca două baghete îndreptate înainte și articulate cu un capăt al lor pe marginea anterioară a oaselor pubiene (pe simfiza pubiană a oaselor coxale), iar apoi ele se îndreaptă către regiunea ventrală, fiind situate superficial în peretele
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
este slab dezvoltată sau absentă. Scheletul centurii pelviene se caracterizează prin prezența la ambele sexe a două oase în plus - "oase marsupiale", care sunt ca două baghete îndreptate înainte și articulate cu un capăt al lor pe marginea anterioară a oaselor pubiene (pe simfiza pubiană a oaselor coxale), iar apoi ele se îndreaptă către regiunea ventrală, fiind situate superficial în peretele abdominal. Dezvoltarea oaselor marsupiale nu este legată de marsupiu, deoarece ele se găsesc și atunci când aceasta nu există, mai ales
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
centurii pelviene se caracterizează prin prezența la ambele sexe a două oase în plus - "oase marsupiale", care sunt ca două baghete îndreptate înainte și articulate cu un capăt al lor pe marginea anterioară a oaselor pubiene (pe simfiza pubiană a oaselor coxale), iar apoi ele se îndreaptă către regiunea ventrală, fiind situate superficial în peretele abdominal. Dezvoltarea oaselor marsupiale nu este legată de marsupiu, deoarece ele se găsesc și atunci când aceasta nu există, mai ales la masculi. Ele nu joacă nici un
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
sunt ca două baghete îndreptate înainte și articulate cu un capăt al lor pe marginea anterioară a oaselor pubiene (pe simfiza pubiană a oaselor coxale), iar apoi ele se îndreaptă către regiunea ventrală, fiind situate superficial în peretele abdominal. Dezvoltarea oaselor marsupiale nu este legată de marsupiu, deoarece ele se găsesc și atunci când aceasta nu există, mai ales la masculi. Ele nu joacă nici un rol în susținerea pungii marsupiale sau în susținerea peretelui abdomenului, spre a-l împiedica să apese pe
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
atunci când aceasta nu există, mai ales la masculi. Ele nu joacă nici un rol în susținerea pungii marsupiale sau în susținerea peretelui abdomenului, spre a-l împiedica să apese pe punga marsupială și să înnăbușe puii din ea. Centura pelviană are oasele sudate formând un bazin. Pentru marsupialele cățărătoare este caracteristică articularea mobilă între peroneu și tibie - singurul caz în rândul mamiferelor. Encefalul marsupialelor este primitiv și, ca la monotreme, nu are un corp calos între emisferele cerebrale caracteristic placentarelor. Emisferele cerebrale
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
genital femel este format din: două ovare, două utere, fiecare cu trompa sa, două vagine. Penisul, de regulă, cu un gland bifid (bifurcat). Testiculele sunt cuprinse într-un scrot (cu excepția cârtiței cu pungă), care este situat prepenial (așezat înaintea penisului). Osul penian lipsește. Marea majoritate a marsupialelor nu au placentă. Există totuși câteva placentare adevărate (exemplu, câteva specii de șobolani și carnivore marsupiale). Din cauza lipsei placentei, puii sunt foarte puțin dezvoltați la naștere. La unele specii, puii se deplasează singuri până
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]