21,807 matches
-
alta, punîndu-se problema dacă în tr-adevăr traducerea este posibilă, dacă textul rezultat din traducere reprezintă textul de la care s-a pornit, mai ales atunci cînd este vorba de poezie sau de literatură, în general. Întrucît limbajele stilului beletristic, îndeosebi limbajul poetic, valorifică particularitățile limbii în care se alcătuiește textul, inclusiv pe cele ale formei cuvintelor, asemenea particularități nu pot fi redate în principiu cu mijloacele altei limbi, care are la rîndul ei alte trăsături proprii și, de aceea, traducerea nu poate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
izvor fecund de inspirație. Bătrânețea și moartea unui poet Mulți comentatori ai operei lui Alecsandri au remarcat anacronismul din piesa acestuia Fântâna Blanduziei : scenariul imaginat de autorul român presupune tentativa lui Horațiu de a obține - prin intermediul versurilor sale din Arta poetică - bunăvoința lui August de a revoca sentința de condamnare la exil a lui Ovidiu, inițiativă imposibilă în realitate, o dată ce Horațiu a murit în 8 a. Chr. pe când Ovidiu a fost exilat în 8 p. Chr. Clasicistul Ștefan Bezdechi socotește că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
I 37, III 28). Începutul și finalul piesei trimit la pasaje cunoscute din lirica autorului augustan citate aproape exact. În chip sugestiv, personajul Horațiu își face intrarea în scenă declamând ultima strofă a odei III 13 închinată izvorului inspirației sale poetice : „Fântână Blanduzie ! Vei deveni tu încă/ Celebră-ntre izvoare când voi cânta stejarul/ Ce nfige rădăcina-i adânc în alba stâncă/ Din care ieși vioaie și dulce ca nectarul/ Fântâna mea iubită” (I 4)1. Ultimele cuvinte ale piesei care
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
retras deoparte, cam părăsit de muze (I 8). Ranchiuna acestui personaj răuvoitor se trage din propria aspirație zadarnică la gloria literară, umbrită de succesul lesnicios al lui Horațiu care dobândește cu ușurință faima, fără a fi chinuit de caznele travaliului poetic : Ah ! El e de vină/ Că din întunecime nu pot ieși-n lumină/ .../ Și însă ce-i Horațiu ?... Un om fără simțire,/ Iar nu, ca mine, suflet hrănit cu amărâre,/ Nu zbuciumat ca mine de al furorei spasm,/ Nu un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sale apoteoze (I 9). Acest versificator/ Schimbat prin turba urei în câne lătrător (I 9), cum îl califică alt personaj, se alătură gelosului Scaur care vede că Neera îl neglijează din pricina lui Horațiu, ea fiind mult mai sensibilă la talentul poetic decât la cadourile scumpe ale unui admirator înstărit, dar lipsit de orice înclinație artistică (m-a disprețuit/ Zicând că pentru dânsa au mult mai scumpe haruri/ Trei versuri de Horațiu decât a mele daruri - I 9). În tentativa de a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
acuitate sporită pasiunile omenești (Poet sunt, și poetul nu e scutit de chin./ De tot ce-i omenire nimic nu e străin) rămâne fără ecou din partea celei incapabile să pună adorării masca iubirii (III 7). O dată ce Getta regăsește manuscrisul Artei poetice, temporar pierdut, Horațiu se poate însă consola cu arta sa nepieritoare pentru eșecul lui sentimental : O ! Carte/ Mă redeștepți din visuri târzie și deșarte.../ Din bunurile vieții cu tine mă aleg (III 9). În Ovidiu, toate femeile sunt seduse de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
iubiți de Cesar, v-am auzit ades/ Cetind a voastre imnuri și-n taină te-am ales/ Pe tine ca poetul închipuirei mele./ Ador a tale versuri (I 7). Inspirat de noua sa muză, precum odinioară de Corina (un nume... poetic), Ovidiu încredințează nopții taina sentimentelor sale pentru Iulia transpuse în compoziții poetice (Atunci cunvăpăiere eu le descriu pe toate,/ Sperând c-a mele versuri te vor pătrunde poate), iar tânăra de rang înalt e vrăjită de versurile dedicate ei (O
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-n taină te-am ales/ Pe tine ca poetul închipuirei mele./ Ador a tale versuri (I 7). Inspirat de noua sa muză, precum odinioară de Corina (un nume... poetic), Ovidiu încredințează nopții taina sentimentelor sale pentru Iulia transpuse în compoziții poetice (Atunci cunvăpăiere eu le descriu pe toate,/ Sperând c-a mele versuri te vor pătrunde poate), iar tânăra de rang înalt e vrăjită de versurile dedicate ei (O ! Dar, ca dulce fulger în sânu-mi au pătruns,/ Și, vezi, amoru-mi gingaș
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Amor, prietenie, senin, compătimire,/ Tovarăși scumpi de cale ce duc la fericire ;/ Ei îmi arată lumea prin văl trandafiriu/ Făcându-mă-al iubirei poet iubit să fiu (II 5). Ca artist, se află deasupra urâțeniei vieții reale, nutrit cu iluzii poetice, după cum spune Cotta : Tu ești un om în viață condus de năluciri/ Și aerul din Olimp în Roma îl respiri (II 5). Noul insucces îl determină pe Ibis să se adreseze lui August căruia îi deconspiră sentimentele dintre Ovidiu și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sfera Absolutului, dar tot de aici vine și mântuirea lui când eroul descifrează rânduiala cosmică și sensul existenței (p. 173). Nefiind nici răzvrătire stearpă, nici suferință pasivă, fapta lui reprezintă riscul cugetului creator (p. 174). Potrivit exegetei, opera eschiliană celebrează poetic era cercetărilor raționaliste asupra cosmosului : spaima de haos este depășită prin cunoaștere. Reluând analogia dintre Prometeu și Cristos, sugerată de Tertulian, interpreta arată că ea se bazează pe nevoia de a scoate oamenii din întunericul în care trăiesc (p. 174
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
soților unul pentru celălalt. Interpretarea mitului oferită de dramaturgul român este coerentă : desă vârșirea poate fi atinsă doar în lumea esențelor, dragostea presupune unirea în veșnicie. Într-un caz, ascuțimea inteligenței omenești triumfă asupra capriciului crud al zeilor. În piesa poetică a lui Radu Stanca, în care se păstrează destule din argumentele originale, Oedip se salvează prin luciditate și aspirația spre libertate. Dacă la Sofocle eroul își ispășește vina prin suferința care îi aduce în final iertarea celor de sus, la
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din inepuizabila zestre pe care geograful, originar din Huși, și-a însușit-o cu sârguință prin lecturi și numeroase drumeții realizate în lunga sa viață. A scris mult pentru că avea ce spune; a scris frumos pentru că avea talent și imaginație poetică; a scris clar și accesibil pentru că produsele din această categorie erau destinate marelui public și tineretului. Toate scrierile, conferințele și emisiunile radiofonice se caracterizează printr-un limbaj moldovenesc, cu multe cuvinte arhaice, și o expresivitate asemănătoare operelor lui Ion Creangă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
scrii.” André Gide 714. „Dacă alții ar scrie mai puțin, mi-ar plăcea mai mult să scriu.” André Gide 715. „La faimoasele <<trei unități>>, mi-ar plăcea să mai adaug una : unitatea spectatorului. Ea ar presupune obligația ca orice creație poetică, presă ori carte, să se adreseze de la un capăt la altul, aceluiași cititor sau auditor.” André Gide 716. „Am fost crescut de o bibliotecă.” Jules Renard 717. „Nu citesc nimic, de teamă să nu găsesc lucruri bune.” Jules Renard 718
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
acestui Pont Euxin care avea să-l facă pe Ovidiu să se tânguie atâta. Iar acest mare șiretlic avea să slujească drept tristă exergă civilizației noastre, care nu încetează să tot inventeze și altele, tot mai exagerate, tot mai puțin poetice. Începu să fredoneze: Ah, să pleci pe mare lipsit de iubire. Melodia asta i-o fredona seara bunică-sa, când îl culca; nu știa cântece de leagăn, de altminteri se purta cu el ca și cu un adult, deși avea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu familia, în localul gării din Tulin, un orășel de pe malul Dunării. Primele lui schițe înfățișează pasageri, convoaie, material rulant. Pentru că, vedeți dumneavoastră, gara nu e doar un loc de trecere, ci și unul al vieții și inspirației. Totul devine poetic în ochii unui poet. Kokoschka căuta esența omului, daimonul lui, iar cei portretizați nu-i erau totdeauna recunoscători. Silit de nevoia de bani să facă portretul unui biolog elvețian, și-a văzut tabloul refuzat de familie, care nu a recunoscut
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de cum simțea urcând în el o presiune obscură, instrumentul trebuia să fie acolo ca s-o prelungească sau s-o evacueze; își compunea cântecele negre flecărind cu prietenii, așteptând autobuzul sau bărbierindu-se; nu-și lua niciodată vacanță de la frenezia poetică. Curând, nu se mai despărți de Margareta, ca și de chitara lui. Să bată caldarâmul Leningradului a devenit ocupația lor favorită. Pe vreme frumoasă sau pe vreme câinească. Au privit săgeata de pe fortăreața Petru și Pavel împungând orizontul crepusculelor timpurii
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
locotenent Filip, apoi înserările melancolice din restaurantul gării, unde ofițerul tapează pe clapele pianului de pripas un delicat repertoriu mozartian. Într-un registru identic este restituită imaginea orașului nordic de la gurile Nevei, învăluit în cețuri, ceea ce-i conferă o aură poetică, misterioasă, sugestiv preventivă. Exuberanța juvenilă, inițială, se va dovedi de rău augur pentru cuplul de îndrăgostiți. Adversitățile de conjunctură destramă începutul de fericire, în perfect ton cu zădărnicia suverană peste rânduielile imediate, precare, care-i scot din anonimat pe protagoniști
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Paisie. I-a stat alături starețului și la Dragomirna și, sub influența activității cărturărești a acestuia, concepe aici, în 1772, celebra „Gramatica Rumânească” și un lexicon slavonoromân (1778), cuprinzând douăzeci de mii de articole, scrie versuri și elaborează o succintă poetică. Ca traducător, oferă versiuni românești ale unor texte teologice, între care cele mai importante sunt „Viețile Sfinților” din slavonă, 1780, și „Omiliile Sfântului Macarie Egipteanul”, din greacă, 1775. Traduce și importante lucrări laice: manuale de fizică sau de pictură bisericească
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sufletul său, în anii copilăriei, în Poltava natală. Poltava, cu bisericile sale, care i-a rămas prezentă mereu în amintiri, în suflet și chiar în semnătură: „PAISIE STAREȚ, UN FIU AL POLTAVEI.” PARTEA A DOUA AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII Nicoleta-Ginevra Baciu CAPITOLUL I LA RĂSCRUCEA MARILOR IMPERII (un alt fel de a spune povestea) Veacul al XVIII-lea. Rămas în istorie ca Secolul Luminilor, perioada de glorie a raționalismului francez și de maximă înflorire a filosofiei și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
deci cu mult înainte de a deveni preot, stareț și de a primi în ascultare vreun ucenic, sunt de o valoare incontestabilă, iar parcurgerea lor cu atenție poate constitui un exercițiu de educație deopotrivă literară, spirituală și civică. CAPITOLUL II O POETICĂ A DEVENIRII Ca orice altă autobiografie, textul lui Paisie Velicikovski invită la o hermeneutică pe mai multe nivele: tematologică, structurală, ierarhic relațională, lexematică, reductivă dar și amplificatoare. Dat fiind faptul că viața sa a fost practic un pelerinaj continuu, care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
unor scopuri, limba - ca sistem teleologic”, principiu recognoscibil între teoriile de bază pe care le enunță și pe care se întemeiază astăzi întregul domeniu al Pragmaticii Lingvistice. Funcțiile limbii teoretizate de Roman Jakobson au dus de asemeni, prin studiul funcției poetice a limbii la crearea Poeticii Structuraliste, inițiată de Jakobson și care apoi, a făcut vâlvă între teoreticienii poeticii de sfârșit de secol XX. Nu în ultimul rând trebuie menționat aportul pe care Școala Formală de la Moscova și Cercul Lingvistic de la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
teleologic”, principiu recognoscibil între teoriile de bază pe care le enunță și pe care se întemeiază astăzi întregul domeniu al Pragmaticii Lingvistice. Funcțiile limbii teoretizate de Roman Jakobson au dus de asemeni, prin studiul funcției poetice a limbii la crearea Poeticii Structuraliste, inițiată de Jakobson și care apoi, a făcut vâlvă între teoreticienii poeticii de sfârșit de secol XX. Nu în ultimul rând trebuie menționat aportul pe care Școala Formală de la Moscova și Cercul Lingvistic de la Praga și l-au adus
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
care se întemeiază astăzi întregul domeniu al Pragmaticii Lingvistice. Funcțiile limbii teoretizate de Roman Jakobson au dus de asemeni, prin studiul funcției poetice a limbii la crearea Poeticii Structuraliste, inițiată de Jakobson și care apoi, a făcut vâlvă între teoreticienii poeticii de sfârșit de secol XX. Nu în ultimul rând trebuie menționat aportul pe care Școala Formală de la Moscova și Cercul Lingvistic de la Praga și l-au adus în dezvoltarea studiului elementelor prozodice. Studiile în accentologia protoslavă datorate lui Șahmatov la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în maniera lui Yves Allegret sau Marcel Carné), comedii vesele sau dramatice (René Clair, René Clément) filme istorice recreative (seria "Caroline chérie" cu "sex simbolul" epocii, Martine Carol) sau instructive (cu lungi plimbări în timp filmate de Sacha Guitry), filme poetice (Jean Cocteau), filme tematice (André Cayatte) etc., se îndepărtează puțin de formele clasice și nu constituie un eveniment decît cînd afectează morala tradițională ca "Manon" de Henri-Georges Clouzot, sau "Cu diavolul în corp" de Claude Autant-Lara. Nimic nu ilustrează aici
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
talpă nu prea curată pe covorul frumos al artei și al naturii. Urmele negre deranjează instinctul creator, imaginația, talentul și sentimentul artistului. Exactitatea fugărește misterul, fără mister nu există poezie adevărată. Iată o frază uimitoare: nimic nu este mai puțin poetic decât o șosea largă, albă, neîntreruptă, fără cotituri, în bătaia directă a soarelui. Farmecul nedefinit al serii constă în a nu ne dezvălui priveliștea decât pe jumătate. La lumina lunii lucrurile se umplu de poezie, capătă o frumusețe inefabilă. Prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]