19,336 matches
-
Mona Rădulescu și Corneliu Rădulescu); Hildebrand [Nicolaas Beets], Camera obscura, pref. Edgar Papu, București, 1968; José Cardoso Pires, Oaspetele lui Iov, București, 1969; Lion Feuchtwanger, Arme pentru America, București, 1970; Erich Kästner, Școala dictatorilor, în Fabian. Școala dictatorilor. Versuri, pref. Romul Munteanu, București, 1970; Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu, pref. Edgar Papu, București, 1970, Erasm, pref. Cornelia Comorovski, București, 1974, Homo ludens, pref. Gabriel Liiceanu, București, 1977, Cultura olandeză în secolul al XVII-lea, București, 1991; Heere Heeresma, O zi la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
1976, p. 139. 9 Platon denumește prin asta teatrul. 10 Teatrul nu exista în civilizația arabă, unde nu a apărut decât târziu, importat din Europa, în secolul al XIX-lea. 11 În greacă nu există termen echivalent cu franțuzescul "personnage" [rom. "personaj"], ci numai participiul prezent al verbului "agir" ["a acționa"]: prattontes=agissant (acționând, cel care acționează). 12 Agathon a scris tragedii din care nu ne-a mai rămas decât titlul. Aristofan în Thesmophoriile, Platon în Banchetul, îl zeflemisesc, unul pentru
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
el nu vrea s-o provoace. Cât pentru falsul comic cu groase echivoace, Ce are drept spectacol tot glume uricioase, Să meargă, dacă-i place, pe treptele glodoase, Netrebnica mulțime ticsită unde șade, Și slugilor să joace acele mascarade." (Tr. rom. de A. Naum, n. tr.) 48 "Prin asta al seu teatru Molière ș-au ilustrat Cununa aceea mare el poate ar fi luat; De n-ar fi fost atâta poporului amic, Și-n docta sa pictură de n-ar fi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Și fără de rușine atâtea strâmbături; De n-ar fi adus pe scenă bufonu-n loc de fin, Și-n față cu-n Terențiu pe prostul Tabarin. În sacul ist ridicol în care Scapin zace Nu recunosc poetul ce Mizantropul face." (Tr. rom. de A. Naum) 49 Să notăm că este rar, în teatrul francez, ca personaje regești, mitice sau eroice să apară în comedie. Piața regală (La Place royale) de Corneille, Amphitryon de Molière, Triumful dragostei (Le Triomphe de l'amour) de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cum învață pe fiul făr-de minte: Ș-acesta cum ascultă, și-ndată cum s-a dus În brațele iubitei el uită ce i-a spus. Aceste nu-s portrete, nu-i chip asemănat; E fiul, e amantul, e tat-adevărat." (Tr. rom. de A. Naum) 51 "Unicul vostru studiu natura, dar, să fie O voi ce-aveți drept țintă cununa-n comedie. Oricine vede omul și bine-l studiază, A multor inimi taine adânc aprofundează; Când știi ce e avarul, ce e
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Pe toți atunci descrie-i cu cel mai viu color. Natura având multe ciudate creaturi, Tot sufletul își are diverse trăsături, Un semn, un gest pe dânsa o poate desgoli: Dar nu-i dat fiecărui ușor a o găsi." (Tr. rom. de A. Naum) 52 Louis Racine (1692-1763), ultimul copil al lui Racine, avea șapte ani la moartea tatălui său. În Memoriile despre viața și operele lui Jean Racine, publicate în 1747 la Lausanne și Geneva, el folosește mărturii ale unor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dramatic spaniol cel mai fecund. Din cele o mie opt sute de comedias și din cele patru sute de auto-sacramentales pe care le-a scris ne-au parvenit patru sute douăzeci și șase de comedias și patruzeci și două de autos. 3 Tr. rom. din fr. (n.tr.) 4 Tr. rom. din fr. (n.tr) 5 Tr. rom. din fr. (n.tr.) 6 Dovada este această declarație a lui Vauquelin de la Fresnaye în Arta poetică din 1605: "Quand il y a du meurtre et
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o mie opt sute de comedias și din cele patru sute de auto-sacramentales pe care le-a scris ne-au parvenit patru sute douăzeci și șase de comedias și patruzeci și două de autos. 3 Tr. rom. din fr. (n.tr.) 4 Tr. rom. din fr. (n.tr) 5 Tr. rom. din fr. (n.tr.) 6 Dovada este această declarație a lui Vauquelin de la Fresnaye în Arta poetică din 1605: "Quand il y a du meurtre et qu'on voit toutefois, Qu'à la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cele patru sute de auto-sacramentales pe care le-a scris ne-au parvenit patru sute douăzeci și șase de comedias și patruzeci și două de autos. 3 Tr. rom. din fr. (n.tr.) 4 Tr. rom. din fr. (n.tr) 5 Tr. rom. din fr. (n.tr.) 6 Dovada este această declarație a lui Vauquelin de la Fresnaye în Arta poetică din 1605: "Quand il y a du meurtre et qu'on voit toutefois, Qu'à la fin sont contents les plus grands et
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în cultura românească (sec. XVI-XIX), Timișoara, 1972, 265-284; George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, I, Cluj-Napoca, 1977, passim; Dicț. lit. 1900, 92-94; Corneliu Albu, Simion Bărnuțiu, București, 1985; Dicț. scriit. rom., I, 245-247; Ioan Oprea, Terminologia filosofică românească modernă, București, 1996, 41-46. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
literatură dramatică. Contopirea cu Astra, în 1934, apare ca o soluție firească. Repere bibliografice: Iosif Vulcan, Să fondăm teatru național!, F, 1869, 29, 30, reed. în Din presa literară românească a secolului XIX, îngr. Aurel Petrescu și Geta Rădulescu-Dulgheru, pref. Romul Munteanu, București, 1967, 185-191; Apel către publicul român, F, 1870, 13; Iosif Vulcan, Istoricul Societății pentru Crearea unui Fond de Teatru Român, „Anuarul Societății pentru Crearea unui Fond de Teatru Român”, 1898; Al. Bogdan, Douăzeci de ani de „mișcare teatrală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
LU, 1914, 9, 10; Breazu, Studii, I, 108-117; Aurel Buteanu, Teatrul românesc în Ardeal și Banat, Timișoara, 1945, 89-109; Mărcuș, Thalia, 205-492; Lucian Drimba, Contribuția lui Iosif Vulcan și a „Familiei” la dezvoltarea teatrului din Ardeal, LL, 1956; Massoff, Teatr. rom., II, 536-546, 565-566, 579-584, 599-601; Maria Fanache, Iosif Vulcan și problema teatrului românesc în Transilvania, LL, 1967; Vicu Mîndra, Viața teatrală a Transilvaniei între anii 1860-1918. Preocupări teoretice și oameni de acțiune, TTR, 1968, 11; Constantin Cuza, Maria Lambucă, Societatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
173; Ilarie Chendi, Umanitate și progres, F, 1898, 9; Ion Achimescu, În memoria lui D. Stăncescu, „Carmen”, 1899, 10; Lys [Al. Antemireanul], Dumitru Stăncescu, „Epoca”, 1899, 1140; [Șt. Tuțescu], Dumitru Stăncescu, „Ovidiu”, 1899, 19-21; Chițimia, Folcloriști, 371-387; Tomescu, Ist. cărții rom., 156-157; Vrabie, Folcloristica, 277-278; Ist. lit., III, 910-917; Bârlea, Ist. folc., 295-296; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 151-155; Dicț. lit. 1900, 809-810; Virgiliu Florea, „Cerbul de aur. Basme culese din popor”, AAF, 1987, 464-465; Iordan Datcu, Un volum necunoscut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Petru Caraman, Pământ și apă, Iași, 1984, 323; Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, București, 1984, 49; Iordan Datcu, Adrian Fochi (1920-1985), REF, 1986, 1; Rodica Fochi, Bibliografia lucrărilor științifice ale lui Adrian Fochi (1956-1985), REF, 1986, 1; Dicț. scriit. rom., II, 289-291; Datcu, Dicț. etnolog., I, 270-274. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
la Atena, VTRA, 1995, 9; Al. Th. Ionescu, Aventura prozei scurte în anii ’80, Iași, 1995, 89-93; Perian, Scriitori, 163-179; Simuț, Critica, 178-184; Petrescu, Studii transilvane, 217-224; Regman, Dinspre Cercul Literar, 185-189; Dicț. analitic, I, 332-334, II, 89-92; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 283-286; Popa, Ist. lit., II, 867; Dicț. scriit. rom., IV, 768-771; Ion Simuț, Documentele unei tranziții personale, F, 2003, 3-4; Sanda Cordoș, Înmulțiți și împărțiți cu doi, VTRA, 2003, 11-12; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
anii ’80, Iași, 1995, 89-93; Perian, Scriitori, 163-179; Simuț, Critica, 178-184; Petrescu, Studii transilvane, 217-224; Regman, Dinspre Cercul Literar, 185-189; Dicț. analitic, I, 332-334, II, 89-92; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 283-286; Popa, Ist. lit., II, 867; Dicț. scriit. rom., IV, 768-771; Ion Simuț, Documentele unei tranziții personale, F, 2003, 3-4; Sanda Cordoș, Înmulțiți și împărțiți cu doi, VTRA, 2003, 11-12; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 297-301; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Timișoara, 2002; Spirala de piatră, îngr. Ion Deaconescu, Craiova, 2003. Antologii: Versiunea posibilă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, introd. edit., Pancevo, 1987. Traduceri: Din lirica iugoslavă, pref. Mircea Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Anghel Dumbrăveanu). Repere bibliografice: Flora, Lit. rom. Voivodina, 94-97; Virgil Vintilescu, Poezia lui Slavco Almăjan, „Analele Societății de Limba Română”, 1971, 2; Petre Stoica, Creion, ST, 1978, 2-3; Dorin Tudoran, Slavco Almăjan, O, 1978, 28; Gheorghe Pituț, Un poet român din Iugoslavia, LCF, 1979, 3; Ion Deaconescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
poetului, RL, 1989, 32; Roșu, Dicț. lit. Iugoslavia, 16-20; Ungureanu, Imediata, II, 345-352; Marian Odangiu, Alternativa labirintului. Repere pentru un dialog deschis cu poezia lui Slavco Almăjan, Pancevo, 1990; Cornel Ungureanu, Dl. Slavko și noi, O, 1990, 47; Popa, Lit. rom. Voivodina, 151-187; Adrian Dinu Rachieru, Despre minoritarită, CL, 2003, 2. C.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
Cluj-Napoca, 1992, III-V, București, 1992-1997. Repere bibliografice: George Muntean, Caius Dragomir, „Tratat de tehnica renunțării”, RL, 1984, 20; Ion Cristofor, Caius Dragomir, „Scrisoarea lui Hipparc”, ST, 1985, 7; Toma Roman, Între Freud și Fukuyama, RL, 1992, 32; Dicț. scriit. rom., II, 134-135. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
melancoliei, RL, 1988, 47; Mircea Popa, Orfism și vitalitate, ST, 1988, 11; Adrian Popescu, Un orfic printre moderni, ST, 1994, 4-5; Cândroveanu, Aromânii, 97-104; Papahagi, Interpretări, 110-116; Nicolae Mocanu, Teohar Mihadaș. In memoriam, Cluj-Napoca, 1999; Faifer, Faldurile, 83-86; Dicț. scriit. rom., III, 187-190; Popa, Ist. lit., II, 391-392. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
41; Alain Paruit, Ion Omescu. In memoriam, CNT, 2000, 42; Ghițulescu, Istoria, 247-251; Alexandru Mihalcea, Maître Omescu sau Lecția speranței, „Aldine”, supliment al „României libere”, 2001, 251; Luca Pițu, Ion Omescu, iară nu Jan Kott, F, 2001, 4; Dicț. scriit. rom., III, 530-532; Alexandru Zub, Ion Omescu - o întâlnire de destin, „Timpul”, 2002, 11; Petru Comarnescu, Jurnal, I, îngr. Traian Filip, Mircea Filip și Adrian Munțiu, pref. Dan Grigorescu, București, 2003, 252-253, 255, 259, II, 11, 14, 19, 22, 28, 31
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
folclorist, București, 1966; Ist. lit., II, 644-664; Ivașcu, Ist. lit., I, 493-503; Vârgolici, Retrospective, 171-201; Zaciu, Viaticum, 83-93; Aurel Martin, Introducere în opera lui N. Filimon, București, 1973; Zalis, Scriitori, 115-127; Ștefan Bănulescu, Scrisori Provinciale, București, 1976, 62-68; Muthu, Lit. rom., 154-162, passim; George Ivașcu, Nicolae Filimon, București, 1977; Tudor Olteanu, Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea, București, 1977, 366-376; Pillat, Itinerarii, 81-87; Dicț. lit. 1900, 351-354; Nicolae Filimon interpretat de..., îngr. și pref. Gabriela Danțiș, București, 1980; Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Mihai Ungheanu, Exactitatea admirației, București, 1985, 181-202; Ion Cristoiu, Lumea literaturii, București, 1986, 80-83; Ilie Purcaru, Literatură și națiune, București, 1986, 130-139; Gabriel Țepelea, Însemnări de taină, București, 1997, 328-329; Dimisianu, Lumea, 42-43; Popa, Ist. lit., II, 1135; Dicț. scriit. rom., IV, 842-843. M. D., * * *
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
Dinu Rachieru, Un romancier în agora, LCF, 1983, 20; H. Zalis, „Vocația constructivă”, CNT, 1983, 33; Mihai Ungheanu, „Vocația constructivă”, LCF, 1983, 33; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 117-124; Cristea, Modestie, 151-160; Sorescu, Ușor cu pianul, 39-48; Ungureanu, Proza rom., I, 666-687; Rotaru, O ist., III, 775-788; Mihai Ungheanu, Un mare destin literar, LCF, 1988, 33; Băileșteanu, Aorist, 134-139; Cosma, Romanul, I, 129-132; Alex. Ștefănescu, Povești de dragoste, RL, 1990, 39; Mircea Popa, Ion Lăncrănjan, TR, 1991, 11; Constatin Cubleșan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Lăncrănjan, Alba Iulia, 1993; Ion Bălu, Destinul unui prozator, ST, 1994, 10-11; Dicț. esențial, 449-455; George Morărel, Agenți și supra-agenți în comunism, București, 2000; Marin Radu Mocanu, Național și epic, CNT, 2001, 18; Popa, Ist. lit., II, 721-726; Negrici, Lit. rom., 243-248; Dicț. analitic, IV, 173-176. O.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]