19,148 matches
-
cu el. Suntem făcuți să credem că se încrede și se bizuie pe puterile supranaturale ale fiului mai mult decât ar trebui. O bucată de vreme aceasta e un mister și o sursă de suspans, dar în final Ackroyd destramă taina. Fiecare pagină e interesantă în sine, independent de înțelesul general al cărții, care nu e tocmai lămurit. Romanul este, de fapt, o stare de spirit. În timpul unui film după Marile speranțe, Tim are un nou vis. Se visează vorbind cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
muri. Marșul comunist se împletește cu greva șoferilor de autobuze (tatăl lui Tony este unul dintre șoferi) și totul se petrece în 1962, într-un interval de câteva luni. De fapt nu se întâmplă nimic spectaculos. Tony se îndrăgostește în taină de Christine, reușește s-o invite la o plimbare, merg apoi cu mașina unui adolescent antipatic la o plimbare în grup, un fiasco din punct de vedere al relației Tony- Christine. De fapt între cei doi nu se înfiripă nimic
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
negând că a fost majordom la Darlington Hall, iar Ono se răstește la nepoțelul lui când îl vede că se joacă de-a cowboy-ii, dar își cere scuze imediat, fiindcă îi este absolut imposibil să-l inițieze pe micuț în tainele lumii plutitoare. Viitorul lui Ono a murit. Narațiunea stufoasă înaintează pe mai multe căi deodată. Câteva istorii se derulează simultan. Această simultaneitate face ca romanul să fie o frescă ce deplânge apusul tradiției japoneze. Personajele sunt distante, îndepărtate, rigide. Ceea ce
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în vârstă. "Pe neașteptate, ești în vârstă, devii anonim. Nu te mai vede nimeni. Ești încântător de liber". Pentru ultima "treime" a vieții, spune Lessing, "nu ne rămâne decât munca. Doar munca ne înviorează, ne bucură, ne face fericiți". Marea "taină" a celor vârstnici este că "se schimbă trupul, dar tu nu te schimbi de fapt câtuși de puțin". Desigur, aici, nereligioasa și pragmatica Doris Lessing se gândește fără îndoială (și cât se poate de sentimental) la suflet. Avem și o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ne mărturisește ce simte, ce știe despre iubire, sex și moarte. Tragem cu ochiul la sensibilitatea poetului à vif. Bucurii din Purley sunt crâmpeie de mâhnire învelite în imagini ale iubirii, cum e sufletul ocrotit de trup. Culori și tăcere, taina lumilor paralele, atât de multe alte lumi încât le-am putea descoperi la nesfârșit. Lumi anulate de moartea unui singur om. Revine un ecou eliotian din 1922 (când Eliot îl cita pe Dante în The Waste Land), "nu credeam că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
n-aveam să povestesc. Cât despre misterul nopților arăbești de poveste, tot ce găsim în poezia ei e Anglia, în ciuda unor secvențe pitorești de demult, din amintirea ștearsă a basmului copilăriei. Ceea ce i-a dat Iranul lui Mimi Khalvati este taina și teama fremătătoare a poveștilor persane. Ali Baba, Aladin, Sindbad, duhuri, vrăjitori, califul Harun al-Rashid, feminitatea incandescentă a eroinei care s-a identificat cu povestea îndrăgostită (Șeherazada), sunt toate parte dintr-o lume subterană, de care poeta nu e conștientă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sfâșietoare: Și privește așa-n jos de pe cracă Cu gâtlejul gol și ciocul întredeschis Pe când sub pomul lucitor Un țânc care poate sunt eu de altă dată Își răsucește mașinuța nou nouță. În Nu despre trandafiri găsim o explicație a tainei lui Mole: N-am scris niciodată Un poem despre trandafiri... N-a căutat "cuvântul comod" (care pentru iubire ar putea fi trandafir), ori rima "exactă". Vorbele lui sunt voit greoaie și atârnă peste poem: Mult mai greu De zis Te
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de degete". Tiparul acesta are și un nume: "mai mult" ("Era mereu/ Mai mult"), "veșnic" ("veșnic tânără"), "timp" ("Timpul era un joc"). Când rimele se abat de la monotonie către imperfecțiunea asonanței, ele tânjesc după acea concentrare a ființei în suflet (Taină), la care nu se poate ajunge fizic. Acest punct imposibil e clipa (locul) când (unde) ea (femeia, iubirea) rămâne "veșnic tânără". Pe convingerea că esențialul există dincolo de certitudine, de real și palpabil, poezia lui George Szirtes clădește un spațiu de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aproape la întâmplare, nu neapărat din voia mea. LV. Cum reacționezi când lectorul interpretează textul și găsește în el ceva ce n-ai pus acolo cu bună știință? Îți plac lecturile răstălmăcitoare? Încerci să le ghidezi? PA. Dacă lectorul înțelege taina timpului, dacă e dispus să împingă credibilul dincolo de realul imediat, dacă acest lector e dispus să treacă hotarul către spațiul unde ființa și neființa sunt una, atunci nu are nici cea mai mică nevoie de călăuzirea mea. LV. Frazele tale
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ocoli. Există elemente evident autobiografice, de plasare, în First Light. În rest, nimic ostentativ, nimic însemnat. LV. Demontezi cronolgia. Ești eminamente tandru. Încerci să incluzi în text istoria toată. Ești un filozof al istoriei, romancier ce se inspiră din dulcea taină a ceea ce nu mai e... PA. Poate e cam mult spus, filozof al istoriei. Vreau într-adevăr să creez acest sentiment al istoriei, ori mai degrabă al timpului care trece ca o muzică. Mă interesează de asemenea aspectul determinării topografice
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de tot ce descrieți. Mă gândesc la English Music, ori The House of Doctor Dee. E un regret cu o cauză precisă, ori e doar o stare de fond? PA: Da, există acest regret, și el nu e deloc o taină. Am scris cartea aceea într-un moment de chin sufletesc, și presupun că starea mea de spirit s-a strecurat în text, însă intenția mea a fost să reconstitui figura stranie a Doctorului Dee; de când eram student m-a interesat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ai Dvs, cum ar fi Nicholas Dyer, recurg la ocultism pentru a comunica cu trecutul, cu spiritul morților. E oare vorba de vreo influență literară, ori sunteți pasionat de cunoașterea de dincolo de rațiune, de logică? PA: Într-adevăr, cunoașterea de taină apare în multe dintre romanele mele. Nu mă prea preocupă acest subiect în viața reală. În scris, însă, se pare că e o obsesie... Nu știu cum să explic acest fapt. Mă gândesc că, dacă împărțim oamenii în seculari și religioși, eu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bărbat chiar nu văd de ce n-aș fi. În artă, însă, liniștea de doi bani nu liniștește pe nimeni. LV. Poemele tale au un aer de viață dincolo de moarte. Menționezi în The Shared Bath "intimitatea țestelor". Scrii o poezie a tainei, iar taina ta e dincolo. Pe măsură ce citim, descoperim urme de violență copleșitoare. Nu de puține ori m-am gândit intens la Chagall citindu-te. Ai aceeași visare îngrozită. Faci din ororile pe care nu le-ai trăit direct rădăcini pentru
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu văd de ce n-aș fi. În artă, însă, liniștea de doi bani nu liniștește pe nimeni. LV. Poemele tale au un aer de viață dincolo de moarte. Menționezi în The Shared Bath "intimitatea țestelor". Scrii o poezie a tainei, iar taina ta e dincolo. Pe măsură ce citim, descoperim urme de violență copleșitoare. Nu de puține ori m-am gândit intens la Chagall citindu-te. Ai aceeași visare îngrozită. Faci din ororile pe care nu le-ai trăit direct rădăcini pentru emoții atât
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
decât o lectură atentă, după care pot spune ce le place. Nu încerc să te flatez când spun că ești printre criticii mei cei mai inteligenți și pricepuți. Sunt convins că reacția ta va fi cea corectă. Nu dețin o taină care trebuie dezlegată. Nu fac cuvinte încrucișate. Nu am nici eu răspunsurile. Nici măcar nu cred că există răspunsuri decisive la întrebările cu care venim către operă și autor. Nu există decât lecturi mai mult sau mai puțin convingătoare, cum e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Vor fi înfrânți, iar Ierusalimul, asediat, umplut de foamete și boli. Același Nabucodonosor, supunând, întreaga Iudee, duce locuitorii în captivitate, unde mai înainte fusese dus și profetul Ezechiel. Puținii care au mai rămas, plângeau în cântări de jale și-n taină, prăbușirea cetății și a țării. Până la urmă profetul, cu un grup de răzvrătiți vor fugi în Egipt. în 592 î.Chr. toți evreii care au mai fost găsiți au fost duși în robia Babilonului, după ceilalți. Dar în Babilon evreii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se folosea periuța. Regulile de igienă aveau acoperire religioasă și erau difuzate de preoți. Bazinele — rezervă de apă, canalizările în orașe țin de igiena generală și colectivă. Totuși, mileniile indiene care preced era creștină, ca și pământurile Indiei, au încă tainele lor, care din când în când trimit semnale arheologilor, paleontologilor, antropologilor și Istoriei Medicinei. Remarcă Jürgen Thornwald: Orașul cetate Harappa despre care am pomenit, dă la lumină probe despre protoistoria Indiei și a civilizațiilor autohtone. Ridicarea de asemenea orașe mari
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
este controlat de sakti, principiul energetic divin, luminator Complexă prin conectarea ei la realitatea spirituală și organică, medicina indiană antică, ghidată și luminată și de înțeleptul vindecător legendar Atri, a cărui inițiere aparține lui Brahma, zeul suprem, mai are încă tainele ei. De la Atri, medicina progresează prin Artaja, care a profesat la Taxila și care a lăsat numeroșilor elevi opera Atharwa-Samhitâ, întregită de Agmivesa. Acest curs, dialogat se termină printrun rezumat versificat. El atestă existența medicinei școlite și implicată în viața
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
observații directe privind alcătuirea organismului uman prin disecțiile pe care le face pe cadavre umane. Aceste cadavre erau ale unor criminali sau persoane abandonate. în epocă mai era și o piață a cadavrelor procurate de prin cimitire și vândute în taină anatomiștilor și pictorilor. La 29 de ani, Vesal tipărește capodopera sa De Humani corporis fabrica (Basel, 1543) operă care la câțiva ani, va fi reeditată și în alte centre occidentale, asigurându-i o circulație în toată Europa și devenind manual
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au perfecționat în ritm rapid. Astfel medicii ajung la o mai completă semiologie, o nouă relație creându-se între formă și funcționalitatea organelor. Un exemplu apropiat de începuturile radiofotografierii este cel al ftiziologului Karl Ranke (1870 - 1926) care, pătrunzând în tainele tuberculozei, a alarmat societatea, a mobilizat factorii responsabili prevenind contagiunea cu bacilul Koch. în primele două decenii, binefăcătoarele raze X au făcut atâtea victime printre radiologi, chimiști, fizicieni, medici, laboranți, încât germanii le-au ridicat acestora un monument, în Bremen
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
secret. Fiziologul și pediatrul francez Jean Comsa (n.1907) a crezut, în 1950 că a descoperit și extras hormonul timic, dar Selye a observat că după timectomie și injecție cu extract timic nu se înregistrează nici o schimbare, timusul păstrându-și taina. în fața științelor medicale, respectiv a cercetătorilor, teoreticienilor și practicienilor se ridică semnele de întrebare ale neîmplinirilor și necunoscutul de dincolo de toate reușitele medicale. DESCOPERIREA VITAMINELOR În conservarea echilibrului nutrițional și metabolic, vitaminele au rolul sugerat de propria denumire, adică vital
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
trepanații ale medicilor arhaici, lumea a căutat cu orice preț, să scape de durerile insuportabile localizate în sfera cerebrală. Numeroase concepții neurologice s-au contrazis și se opun. Altele converg. Misterele sistemului nervos și al reactivității sale nu și dezleagă tainele așa ușor. Biochimia și în acest domeniu este foarte productivă. Cum reflexul este manifestarea ilustrativă a activității nervoase, numărul și varietatea acestora este un domeniu vast de cercetare. Reflexele condiționate pavloviste ca și studiile secenoviste (I. M. Secenov : Reflexele creierului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fost încă studiat; acest detector i-a dezvăluit în curând un mod de obținere a electricității (în afara electrizării prin frecare și prin influență, cunoascute pe atunci). Credea chiar că a descoperit electricitatea animală universală, că este pe cale de a lămuri taina influxului vital care ar sta la baza vieții. El s-a apucat imediat să modifice condițiile experimentale. Într-o zi bântuită de furtună, a constatat că electricitatea atmosferică putea produce aceleași efecte ca și mașina sa. Pe vreme liniștită nu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
nu mă rog o zi, observă Dumnezeu, dacă nu mă rog două zile, observ eu, iar dacă nu mă rog trei zile, observă ceilalți oameni”. Pe lângă rugăciune, profesorul de religie Învață elevul să Își examineze regulat conștiința, să participe la Taina Spovedaniei și a Împărtășaniei. În școli, profesorii de religie sunt, de cele mai multe ori responsabili cu proiectele educative de tip social, implicând și elevii, contribuind astfel, la pacea socială. Concluzii Comportamentele agresive sunt din ce În ce mai dese În școală, ca oglindă a modelului
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
Israel, pentru a-i mijloci intrarea în Canaan prin Ierihon. Două iscoade Salma și Galeb a trimis Iosua la Ierihon și au fost găzduite de Rahab. Se spune în Cartea lui Iosua: Atunci Iosua, fiul lui Navi, a trimis în taină din Sitim doi tineri să iscodească țara și a zis: "Duceți-vă și cercetați țara și mai ales Ierihonul!". Și s-au dus cei doi tineri și, ajungând la Ierihon, au intrat în casa unei desfrânate, al cărei nume era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]