190,552 matches
-
teritoriale, a războaielor religioase, a refulărilor și a reprimărilor, a nebuniei și a dezmățului puterii. Victima civilizației și a tehnicii". În esență, crede editorialistul de la Național, ceea ce se întîmplă azi în lume e un semn că între perioada cînd omul încă nu coborîse din copac și zilele noastre omenirea nu și-a schimbat decît instrumentele cu care (se) ucide. Altfel "șade agățată de copaci, necuvîntătoare și incapabilă să îndrepte măcar un firișor din prostia, îngustimea și ignoranța ei." Cu această logică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
în mari aglomerări urbane. Indiferent de religie, tipul de societate sau caracterul mizei. Între un popor disperat și un individ căruia i-a sărit siguranța e o distanță enormă, imposibil de controlat cu mijloace logice, legale sau educaționale.[...] Terorismul este încă departe de a avea un antidot cît timp viața oamenilor rămîne o simplă monedă de schimb." Privind lucrurile, la zi, directorul Evenimentului ajunge și el la aceeași concluzie ca editorialistul Naționalului, că omul de rînd a ajuns mijlocul prin care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
amuzăm și să alungăm crisparea inerentă la începutul oricărui dialog, chiar dacă e purtat între oameni care se cunosc de multă vreme. Paul Cornea: Poșta electronică e evident un mijloc extrem de performant de a trimite rapid mesaje. Dar asta nu înseamnă încă dialog. Pentru a comunica efectiv, în plenitudinea sensului, e necesară intimitatea fizică a interlocutorilor. Trebuie să-ți văd sclipirea ochilor când spui un anumit lucru, ca să te înțeleg, și trebuie să-mi urmărești mimica și să-mi auzi inflexiunile vocii
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
elimina o parte a surplusului, dar ceea ce rămînea era oricum mai mult decît ce fusese aruncat. De fapt, riscam mereu să fim inundați în hîrtie tipărită. În aceste condiții, vă dați seama că lecturile mele au fost timpurii și haotice. Încă din clasele primare am descoperit universul fascinant al ficțiunii și am pătruns în el cu frenezia unui explorator, animat de o curiozitate nepotolită. Mă întrebi dacă citeam cu creionul în mînă. Pare o glumă: nici gând de așa ceva, îmi alegeam
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
veritabilă criză identitară am traversat în 1956, când am reușit să-mi procur, pe căi ocolite, scrisoarea deschisă a lui Hrușciov despre crimele lui Stalin. Nu mai puțin m-a impresionat reprimarea sălbatică a revoluției maghiare. Și totuși nu eram încă pregătit s-o rup cu comunismul. În anii ce au urmat, procesul de auto-elucidare a continuat. Am trăit pe pielea mea, în 1958, și spectacolul umilitor al "demascării", într-o ședință publică, sub învinuiri nu doar mincinoase, ci și ridicole
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Dem. Loghin, un seminar al tinerilor regizori la Sinaia, în scopul dezbaterii noilor modalități de punere în scenă. De dimineață, o zi banală ca oricare alta, am trecut pe la minister, cu gând s-o văd pe Constanța Crăciun. Nu venise încă, am intrat atunci la Ion Pas, ministrul adjunct și șeful meu direct. Am stat de vorbă câteva minute, m-a sfătuit, cum o făcea totdeauna "să nu sar peste cal" și mi-a urat succes. M-am urcat în mașină
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
se dedese la știința farmecelor și la meșteșugul vrăjitoriei, și pentru păcatele ei, fusese blestemată să se preschimbe în hodoroagă cerșetoare și să nu-și mai ia înfățișarea ei de mai-nainte decât atunci când o putea păcăli pe dracul, ba încă, și atunci, numa pe vremea nopții". Tradiția folclorică românească a consacrat două ipostaze ale vrăjitoarelor: cotoroanța bătrână și urâtă și zâna tânără și frumoasă, pe care textul caragialian le unifică în acest personaj metamorfic, ce adună în sine dualitatea proceselor
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
pe câmp în astfel de nopți. Este interesantă opțiunea lui Caragiale de poziționare contrastivă a celor două personaje. Bătrâna inițiată în tainele magiei se culcă "pe partea stângă, cu spatele la lună, să nu-i dea lumina-n ochi", iar drumețul misterios (încă un neofit, deși drac) "se așează jos lângă babă, în bătaia lunii, și răsuflă adânc de oboseală". Cadrul metamorfic vizual sugerat de simbolul lunar este completat de un alt perpetuum mobile, realizat muzical: "apa cum gâlgâia afară din ghizdul fântânii
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
lucruri sunt secrete, altele, publice, unde unii își permit luxul intimității, pe când alții sunt excluși, și unde cei excluși se pot amesteca, totuși, în treburile celor privilegiați. Nimic, însă, nu durează o veșnicie, nici măcar ușile. Dacă nu ne-am despărțit încă de ele, aceasta este doar din motive sentimentale, ne asigură Musil. Noile metode de construcție fac inutil trasul cu urechea pe la uși. Acum când pereții nu sunt mai groși sau mai izolatori fonic decât ușile, oricine poate sta oriunde, auzind
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
diferit. Reprezentarea subiectivității și a spațiului urban în Omul fără însușiri subminează concepția expresivistă despre subiect. Afirmația potrivit căreia ușile își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale ale subiectivității într-o manieră nedefinită încă . Romanul lui Musil este saturat de imagini care pun în legătură alcătuirea lăuntrică a subiectului cu orașul modern. Spațiul urban modern funcționează asemenea unui laborator virtual, în care valori, corpuri, procese sociale se combină permanent formând noi configurații. Problemele pe
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
exteriorității de a reprezenta subiectul în modernitate. Aflat în fața unei ferestre, Ulrich privește demonstranții mărșăluind pe stradă. Experiența pe care o trăiește este atât de neobișnuită, încât merită să fie citată mai pe larg: În timp ce privirile i se mai perindau încă de la chipurile cu guri dechise, amenințătoare, la cele pline de entuziasm, aflate mai departe, iar mintea refuza să mai asimileze ceva din acest spectacol, o stranie transformare puse stăpânire pe el. "Nu mai pot continua cu viața asta, și nici
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
din care subiectul își exercita supremația. Astfel, prin încercarea de a reda experiența lui Ulrich în termenii spațiali ai unei interiorități ce se manifestă ca exterioritate, narațiunea ajunge să se deconstruiască pe sine însăși. În pasajul citat, paradigma expresivistă este încă activă la nivelul de suprafață al discursului, însă ea nu mai este în stare să redea experiența modernității urbane prin discursul și materialul său lingvistic. În mod vădit, experiența lui Ulrich scapă tiparului ce opune interioritatea sferei sociale. Neavând alternativă
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
majoritatea comentatorilor, sursa energiilor utopice la Musil nu se situează în vreo îndepărtată preistorie a omenirii, și nici în modelele propuse de religie sau misticism. Mai degrabă am putea spune că Omul fară însușiri găsește această sursă utopică în posibilitățile încă nematerializate ale modernității actuale. Și, într-adevăr, experiența celeilalte condiții era facilitată nu numai de pulsul amețitor și șocurile senzoriale ale metropolei, cât mai ales de beția colectivă, de frenezia pseudo-religioasă, ivite la izbucnirea primului război mondial, evenimentul fundamental ce
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
drum blestemului meu ager: Războiul sau crăpelnița prea multă Să-l curețe pe rege cum și-al meu A fost ucis. (Reginei) Iar Eduard, fiul tău, Prințul de Wales, ca și al meu, tot Eduard, Tot prinț, ucis să fie, încă tînăr. Tu, ca regină, cum am fost și eu, Să viețuiești mai mult ca fala ta. (...) Cu mult Să-ți moară fericirea înainte De moartea ta, iar cînd o fi să mori Să nu fii mamă, soață ori regină. Rivers
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
prin a se autodistruge ca urmare a unui prea lung șir de dezamăgiri, de lovituri ale sorții și de împrejurări nefericite [...]. Delicatețea nespusă a alcătuirii acestui spirit tînăr, natura sa nobilă, fină, atît de simțitoare, fantezia sa îndrăzneață, temerară, care încă din copilărie a fost legănată de visuri poetice, clădind treptat o lume pe care tînărul, cînd s-a mai copt, a fost nevoit să o recunoască cu mare amărăciune ca pură plăsmuire a imaginației sale, total și dureros opusă lumii
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
cuprins de o furie nebună, o alungă pe aceasta din casă și pe toți cei care se aflau acolo. Rămase o vreme la ea, avînd și momente de liniște și de luciditate, deși mereu cuprins de cea mai neagră melancolie. încă o dată, pentru ultima oară, inima sa nefericită, tînjind după dragoste, se înflăcără. A fost însă nevoie ca Hölderlin să fie smuls de lîngă obiectul dragostei sale, iar o rudă a lui foarte apropiată a luat-o pe acea femeie în
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
în proză sau în versuri libere, după stilul lui Pindar, adresate scumpei Diotima, sau și mai des, ode în versuri alcaice. își însușise un stil cu totul neobișnuit. Conținutul privea evocarea trecutului, lupta cu Dumnezeu, preamărirea grecilor. Nu vom spune încă nimic despre înlănțuirea ideilor. La începutul șederii sale în casa tîmplarului avea încă foarte multe accese de nebunie și de furie, așa încît gazda sa era nevoită să-și folosească forța pumnului pentru a se impune, lovind în plin. într-
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
sau și mai des, ode în versuri alcaice. își însușise un stil cu totul neobișnuit. Conținutul privea evocarea trecutului, lupta cu Dumnezeu, preamărirea grecilor. Nu vom spune încă nimic despre înlănțuirea ideilor. La începutul șederii sale în casa tîmplarului avea încă foarte multe accese de nebunie și de furie, așa încît gazda sa era nevoită să-și folosească forța pumnului pentru a se impune, lovind în plin. într-o zi, Hölderlin i-a alungat toate calfele din casă și s-a
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
unde paznicul trebuia de fiecare dată să-i aprindă pipa. Apoi scriitorul pășea mai departe calm, fără grabă, odihnindu-se cîteva ore în aer liber, în grădina căsuței sale. Pe vremea cînd Conz traducea din Eschil, Hölderlin, care era atunci încă în putere și inspirat, venea adesea pe la el. își petrecea timpul culegînd flori și, cînd termina de făcut un buchet zdravăn, rupea florile și vîra resturile în buzunar. Cîteodată, Conz îi dădea o carte. într-o zi, mi-a povestit
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
la München." M-a întrebat dacă-i vorbisem deja lui Schelling, iar eu i-am spus că da.[...] își amintea de Matthisson, Schiller, Zollikofer, Lavater, Heinse și de mulți alții dar, cum am mai spus, nu și de Goethe. Avea încă o memorie foarte bună și-și amintea de lucruri de demult. M-am mirat la un moment dat că își pusese pe perete portretul lui Friedrich cel Mare și l-am întrebat de ce. Mi-a spus: "M-ați mai întrebat
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
era adîncit în gînduri și nu rostea nici un cuvînt. Cînd am ajuns în oraș, s-a uitat la mine ca și cum atunci s-ar fi deșteptat și a spus: "Concert." Fără doar și poate, la asta se gîndise tot timpul. Muzica încă nu l-a părăsit de tot. Cîntă și acum la pian, dar într-un fel foarte ciudat. Cînd se așază la pian, nu se mai ridică zile în șir. Urmărește o idee de o simplitate copilărească, pe care o întoarce
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Stilul său muzical va reveni, prin parteneriatul cu proiectul Craiova 2021, și în atenția publicului român. Din lumea realităților migrației Cartea „Trăirea pe interval”, scrisă de Alina Cozan, abordează una dintre cele mai stringente realități europene, cu multe aspecte rămase încă nerezolvate: migrația. Fenomen cu care se confruntă multe dintre popoarele lumii, migrația marchează societățile fie din perspectiva celor care pleacă dintr-o țară, fie din perspectiva celor care vin într-o țară. „Personal, eu am simțit emigrația ca pe o
Cultură si spiritualitate () [Corola-website/Journalistic/296324_a_297653]
-
să promoveze muzica românească, introducând în programele sale de concert piese ale maeștri români, care altminteri nu ar fi avut nici o șansă de a fi descoperiți de publicul larg. Mai mult decât atât, el i-a susținut pe tinerii compozitori încă din anii premergători primului război mondial, când a înființat Premiul de Compoziție „George Enescu”, distincție dublată de o recompensă materială oferită din propriile sale venituri. Și tot legat de devotamentul lui Enescu față de muzica românească trebuie subliniat faptul că el
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
Fals. L-a obligat cineva pe Sergiu Nicolaescu să accepte un scenariu cu care nu era de acord? (mai ales că, am înțeles, avea și stress-ul cu pașaportul!) Apoi, dacă scenariul era prost, filmul a reușit performanța de a fi încă și mai prost, amplificîndu-i, cu zel, oportunismul. Lecția de cinema continuă, pe cît de stupid pe atît de amuzant: "Obligațiile unui regizor sînt supravegherea lucrărilor de decoruri, costume, recuzită (sic), de înregistrare a imaginii, a finisării filmului (montaj, sonorizare, copie
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
și revelația tîrzie a operei lui I. D.Sîrbu, fără să atingă subiectul lezant pentru patriotismul local, craiovenii sînt - normal - interesați în mod special de imaginea urbei lor în postumele "sîrbești" despre care au puncte de vedere diferite, opuse chiar. Încă din editorialul Artistul și orașul, Gabriel Chifu, amintind de manifestările omagiale inițiate în acest an de municipalitate și instituțiile de cultură, se întreabă: "Gestul recuperator are între motivațiile sale (chiar dacă este nemărturisita explicit, chiar dacă este exprimată în surdina) și pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]