190,155 matches
-
naște legitim în fața unui asemenea eveniment este extrem de banală și de previzibilă: ce-și propune revista și ce segment încearcă ea să acopere într-un perimetru cultural din ce în ce mai solicitat? Răspunsul este prezent chiar în acest prim număr, atît în succintul text/program de pe prima pagină, cît și în conținutul narativ și în arhitectura plastică a revistei. Grai încearcă să aducă în același spațiu, într-o simultaneitate perceptibilă chiar de la nivelul machetei, literatura și artele plastice. Nu despre ilustrații care să acompanieze
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
program de pe prima pagină, cît și în conținutul narativ și în arhitectura plastică a revistei. Grai încearcă să aducă în același spațiu, într-o simultaneitate perceptibilă chiar de la nivelul machetei, literatura și artele plastice. Nu despre ilustrații care să acompanieze textul este vorba, însă, aici, și nici despre texte care să spargă, prin fluența lor grafică, ermetismul unor imagini dominante, ci despre două forme de existență culturală și de exprimare simbolică, despre două principii ireductibile ale spiritului, adică despre Text și
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
narativ și în arhitectura plastică a revistei. Grai încearcă să aducă în același spațiu, într-o simultaneitate perceptibilă chiar de la nivelul machetei, literatura și artele plastice. Nu despre ilustrații care să acompanieze textul este vorba, însă, aici, și nici despre texte care să spargă, prin fluența lor grafică, ermetismul unor imagini dominante, ci despre două forme de existență culturală și de exprimare simbolică, despre două principii ireductibile ale spiritului, adică despre Text și Imagine. Ceea ce definește, de la bun început, acestă revistă
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
acompanieze textul este vorba, însă, aici, și nici despre texte care să spargă, prin fluența lor grafică, ermetismul unor imagini dominante, ci despre două forme de existență culturală și de exprimare simbolică, despre două principii ireductibile ale spiritului, adică despre Text și Imagine. Ceea ce definește, de la bun început, acestă revistă este chiar prezența ei materială, calitatea ei de obiect exemplar și valoarea asumată de produs artistic. Cu un format neobișnuit, care se dezvoltă pe înalt - 28,5/14,5 cm x
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
ei de obiect exemplar și valoarea asumată de produs artistic. Cu un format neobișnuit, care se dezvoltă pe înalt - 28,5/14,5 cm x 204 pag. - ea se împarte median, fiecare pagină mare incluzînd, de fapt, două pagini de text, succesiunea realizîndu-se pe verticală. Dar dincolo de aceste niveluri mai mult sau mai puțin mecanice, al căror scop este atît simultaneizarea lecturii, cît și impunerea unei anumite plasticități a paginii, interiorul revistei este construit cu o voluptate barocă în care textul
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
text, succesiunea realizîndu-se pe verticală. Dar dincolo de aceste niveluri mai mult sau mai puțin mecanice, al căror scop este atît simultaneizarea lecturii, cît și impunerea unei anumite plasticități a paginii, interiorul revistei este construit cu o voluptate barocă în care textul, imaginea, forma și substanța propriu-zisă a culorii și a hîrtiei se întîlnesc într-un mod fatal. Depășind acest prim nivel, pe acela global, și făcînd un pas mai departe, spre conținutul său mai restrîns, revista Grai este preocupată indubitabil de
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
și anvergura unei aspirații culturale, dar nucleul revistei îl constituie doi mari artiști ai ultimelor decenii, un poet și un sculptor, adică Ioan Alexandru și Vasile Gorduz. Despre această întîlnire, deloc întîmplătoare, am scris cu un alt prilej, într-un text care ar fi trebuit să apară chiar în revista Grai, însă în economia proiectului este mai puțin importantă relația directă dintre cele două mari personalități și mult mai relevantă asocierea lor ca ipostaze tipice de manifestare a unor mari energii
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
manifestare a unor mari energii creatoare. încetul cu încetul, ca în imaginea didactică a sferei logice, faptele se restrîng, abstracțiunile se încarcă de fapte concrete pentru ca, finalmente, concretul să debordeze și să învăluie totul ca o cădere de ape. De la text și imagine la literatură și artă, iar de aici la Ioan Alexandru și Vasile Gorduz, iată un traseu care se îmbogățește pe măsură ce se restrînge și o plajă de investigație care determină aproape organic natura materială a revistei, expresia și corporalitatea
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
Poetul trece dintr-un registru în altul asemenea unei făpturi miraculoase, străbate istoria și aproximează mitul, coboară în cotidian și se înalță, apoi se pierde în transa mistică și în rostirea profetică. Imaginea documentară ca argument al trecerii prin lume, textul olograf ca substanță reziduală a unei mari combustii și poezia definitivă, transpusă în abstracțiunea rece a tiparului, toate acestea își unesc forțele spre a construi un portret copleșitor, dinamic și hieratic în aceeași măsură. Dacă materialului iconografic îi mai adăugăm
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
la un pas de a comunica mesaje incoerente nu numai din punct de vedere formal, ci și dintr-o perspectivă mult mai gravă, cum ar fi aceea axiologică. Mutatis mutandis, exact aceleași disfuncții se regăsesc și în segmentul literar. Alături de texte remarcabile, unele de-a dreptul antologice, se insinuează destule de un nivel cu totul irelevant. Riscul major al unei publicații tematice - de fapt riscul oricărei acțiuni cu o tematică bine precizată în prealabil - este acela de a sacrifica valoarea pentru
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
Cu cîteva excepții: tînăra autoare sîrbă Bljana Srbanovici, a cărei Istorie de Familie a fost jucată și în România, dar mai ales în Germania, Anglia și Franța, sau Matei Vișniec, integrat de acum în peisajul francez și prezent cu un text scris pe vremea studenției sale și a dictaturii, Sufleurul fricii; apoi Dușan Kovacevici, scenarist al filmului lui Kusturica Underground, autor al piesei Profesionistul, jucată și la București, urmat de foarte tînărul macedonean Dejan Dukovski, scenarist al filmului Butoiul cu pulbere
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
tragicul e împins pînă la grotesc, deoarece comicul cere o inimă senină, ușoară; umorul contemporanilor noștri e însă negru, frizează absurdul și iubește provocarea. într-un alt capitol, cel al teatrului alternativ, al teatrului noii generații s-ar putea situa textul Savianei Stănescu, Numărătoare inversă, prezentat într-o scurtă lectură, cu ocazia traducerii piesei sale în franceză la Editura Espace d'un instant. Am descoperit, mai ales în acest context, mozaic de forme și de expresii, un spectacol original și puternic
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
lucram pînă seara și astfel am reușit să ducem lucrul la bun sfîrșit. Premiera a avut loc pe 3 septembrie 2001. M.N.-P.: Un detaliu tehnic: ați jucat mult acest spectacol în străinătate și ați folosit un ecran cu traducerea textului. Acest ecran poate funcționa și pentru publicul care știe românește, pentru că reprezintă elementul documentar. M.F.: Este o sugestie extraordinară. Cînd am văzut prima dată ecranul în spectacolul nostru de la Lans, unde am jucat înainte de Paris, am găsit că "face" bine
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
început o dilemă de rezolvat. Vroiam să rămîn fidel documentului, fără să cad în didacticism. Și de aceea le-am cerut actrițelor să asiste la discuții pentru ca să păstreze în procesul de elaborare amintirea documentului. De fapt, am păstrat documentul în textul spectacolului, pentru că nu am schimbat absolut nimic nici în expresia fețelor și nici în maniera lor de exprimare. În ceea ce privește mizanscena, dimpotrivă, am încercat să mă despart cît mai mult de document, mie mi-era clară structura întregului, documentul era deja
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
după mulți ani de înstrăinare ajung să se redescopere. Personaje, în general, inaderente la mediul în care trăiesc - fie că numim "mediu" țara sau orașul în care se desfășoară acțiunea, fie că ne "mutăm" la nivelul profesional ori relațional. Primul text, cu siguranță cel mai interesant pentru cititorul român, fie și numai din motive extraliterare, este Farsa, care dă și titlul volumului; acesta începe cu o parte în care personajul-narator descrie - cu participare și concizie, ceea ce e de notat - felul în
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
necontestat, pentru spațiul românesc. Victimizarea nostalgică, scormonitul după scuze sau cosmetizarea vieții, pentru a o prezenta drept suportabilă, sînt complet străine acestei incursiuni în viața sub regim comunist și imediat după. Carmen Firan conduce atît prima povestire, cît și celelalte texte din volum cu rigoarea profesionistului, fără scăpări de stil și, foarte important, fără așa-numitele "burți" care atît de des sufocă epicul în prozele atîtor autori români obsedați de monumental (la noi, manie nu atît modernistă, cît comunistă la origine
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
profesoarei Florina Rogalski, cu întinse fragmente din Limba română. Origini și dezvoltare, un volum al conf. dr. Maria Cvasnîi Cătănescu de la Editura Humanitas (1996), la origine un curs universitar. Cu foarte rare cuvinte sau sintagme în plus ori în minus, textele coincid. Chiar și temele indicate de dna Rogalski se regăsesc uneori în cartea dnei Cătănescu. Interesant este că, dacă la dna Cătănescu, temele comportă și întrebări, care să-i stimuleze pe cei care folosesc manualul, la dna Rogalski nu există
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
comportă și întrebări, care să-i stimuleze pe cei care folosesc manualul, la dna Rogalski nu există așa ceva. Deși recomandările ministerului sînt clare în această privință. (Dna Rogalski le mai încalcă și oferind, pe șest, unele repere de interpretare a textelor.) Din sferele înalte ale Academiei, iată, moda plagiatului coboară în sferele școlii generale. Unii l-au scos vinovat de plagiat pe coordonatorul manualului, care, întîmplător, este chiar Președintele Academiei. N-are nici o vină dl E. Simion, în afară de aceea, poate, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
nu s-a limitat la articole festive, el a însemnat încheierea cîtorva excepționale ediții, a unei biografii în trei volume (3000 de pagini în total!) și, în general, o dezbatere națională pe tema valorii actuale a operei. Între alte interviuri, texte, analize, Le Magazine littéraire publică o notă plină de haz, dar și de învățăminte despre posteritatea lui Zola. La moartea lui, probabil prin asasinat, nu se stinseseră ecourile Afacerii Dreyfuss. Scriitorul nu era deloc simpatizat în mediile burgheziei naționaliste și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
i l-am dat, Miron m-a îmbrățișat entuziast. Eram în al nouălea cer. Dar bucuria n-a durat mult. Omul însărcinat cu vigilența ideologică, șeful veritabil, din umbră, al publicației, un activist obtuz și fără umor, mi-a luat textul la scărmănat, cerându-mi modificări și ciopârțindu-l până la desfigurare. Primul imbold a fost să plec, trântind ușa, însă M.R.P., jenat, mi-a explicat cu răbdare că ar fi imprudent "să", că ar fi și inutil, fiindcă lucrurile vor intra
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
prima mea carte e din 1962), istoria literară mi-a servit și ca "oază", ca refugiu. - De ce ați ales secolul al XIX-lea? Cred că-i cunosc pe pașoptiști mai intim decât pe cei mai apropiați prieteni" - afirmați într-un text. V-ați regăsit în vreunul dintre ei? Studiile dedicate lor pot fi socotite ca niște confesiuni deghizate ale unui cărturar care astfel rezistă la presiunea momentului? - A fost la început o conjunctură, însă întâmplarea a devenit destin. Accedând în corpul
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Marina Cap-Bun Calul dracului mi-a creat întotdeauna impresia unui text încifrat, pe care simpla identificare a motivelor fabuloase de inspirație folclorică este departe de a-l epuiza. Scrisă la Berlin, în 1909, povestirea combină ingenios mai multe motive explorate anterior, dar pare să ascundă un sâmbure simbolic mai profund, ce
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
înfățișarea ei de mai-nainte decât atunci când o putea păcăli pe dracul, ba încă, și atunci, numa pe vremea nopții". Tradiția folclorică românească a consacrat două ipostaze ale vrăjitoarelor: cotoroanța bătrână și urâtă și zâna tânără și frumoasă, pe care textul caragialian le unifică în acest personaj metamorfic, ce adună în sine dualitatea proceselor evolutive (creștere/descreștere, întinerire/îmbătrânire etc.). Motivul zborului nocturn definitivează tabloul, dominat de atotputernica lună plină: "Alerga ușor, ca vântul de parcă n-atingea pământul; îi zbura pe deasupra
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
curge cât curge și pe urmă stă; dar apa curge mereu de când lumea și cât lumea n-o să mai stea"". Desigur, sabatul este mai cunoscut în ipostaza sa de orgie colectivă și pentru a lăsa loc acestei proiecții în repetabil, textul include amănuntul, aparent nesemnificativ, al unui "cârd de fete, care trecuseră p-acolo cântând, chicotind și făcând fel de fel de nebunii, cum fac toate codanele când se-ntorc aprinse de la joc, că-n târg fusese horă mare" (s.n.). Termenul
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
trecuseră p-acolo cântând, chicotind și făcând fel de fel de nebunii, cum fac toate codanele când se-ntorc aprinse de la joc, că-n târg fusese horă mare" (s.n.). Termenul "nebunii" evoluează de la un sens conotativ către unul propriu pe măsură ce textul se construiește, prin acțiunea celor doi lunatici, iar urarea cerșetoarei: "s-ajungă la bătrâneți frumoase, ca mine" către fata care îi dă turta dulce completează acest cadru repetitiv. Caragiale folosește hora din târg ca posibil element declanșator al evenimentului nocturn
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]