190,552 matches
-
și a face alta, pe care o practică multe state, notează „BBC”, formulând acest tip de indecizie ca fiind „un pas înainte, unul înapoi”. În ultimii ani, Europa s-a remarcat prin abordări diferite în interiorul Uniunii Europene, unde unele țări încă sunt sensibile la puseele naționaliste. De pildă, la alegerile prezidențiale trecute din Franța, ambii candidați la funcția de președinte făceau apel la retorica protecționistă pentru a câștiga voturi. Și asta în ciuda faptului că țara este unul dintre marii beneficiari ai
Protecționismul revine în forță? by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296491_a_297820]
-
influența Berlinului și-a spus cuvântul, dar „vântul care bate” dinspre Washington „suflă și în pânzele” multor naționaliști europeni care au ajuns să „joace în liga mare” politică în unele țări membre. Cât despre Marea Britanie, care urmează să părăsească UE, încă din anul 2012 punea problema unui așa-numit „protecționism progresiv”, care să limiteze lista produselor care intră și ies din țară. Deși unii economiști britanici au catalogat ideea ca „politică economică de tip fascist, blocată în mercantilismul anilor 1700”, „Brexit
Protecționismul revine în forță? by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296491_a_297820]
-
ca Italia, Spania, Portugalia, Franța încearcă să depășească cotele slabe ale performanțelor lor economice, de mai mulți ani dorind să revină la o linie de plutire sustenabilă. În acest context, un moment deosebit de dificil l-a reprezentat, și mai continuă încă să fie, cazanul grecesc pe cale de a exploda. Nu exagerăm cu nimic dacă afirmăm că toate forțele lucide ale Europei s-au concentrat pentru a rezolva situația gravă a Greciei și găsirea unei soluții pentru salvarea statului elen de la prăbușire
Un parcurs estival dificil by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296497_a_297826]
-
centre de refugiați din Germania, iar cancelarul Angela Merkel a avertizat că problema azilului pentru nou sosiți ar putea deveni o provocare mai mare pentru Uniunea Europeană decât criza financiară din Grecia și chiar depășirea efectelor unor momente critice economice, prelungite încă, în țări europene. În mod cert, parcurgem o vară fierbinte, extrem de dificilă, care solicită clarviziune, responsabilitate, soluții, și mai cu seamă păstrarea unei ambianțe democratice, statornicite în lumea europeană.
Un parcurs estival dificil by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296497_a_297826]
-
altă formațiune existentă era atât de izbitor încât decizia FSN de a renunța la fațada pe care o arborase inițial, de gestionar neutru al statului, cu un mandat limitat de data alegerilor, și de a asuma calitatea de forță politică încă de pe atunci dominantă, a provocat revolta deschisă a unei mari părți din opinia publică, ce aspira la o adevărată democratizare a țării. Cele trei partide istorice, PNȚCD, PNL și PSDR, organizează prima lor acțiune politică comună, publicând, pe 26 ianuarie
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
mulțime impresionantă în Piața Victoriei. Acest prim eșec provoacă două consecințe de mare importanță: constituirea CPUN și prima „mineriadă”.Pe plan extern, evenimentele din 28 și 29 ianuarie 1990 nu au stârnit un ecou pe măsura semnificației lor. Opinia internațională, încă sub șocul „Revoluției în direct”, era dispusă să acorde guvernării provizorii un credit pe care deocamdată nu i-l retrage. E de adăugat și un alt element, pe care atunci nici nu ni-l închpuiam: Occidentul era foarte neîncrezător în
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
Am citit destule dosare de Securitate (nu mai departe decât în numărul trecut al României literare Ioana Diaconescu ne-a oferit câteva mostre!) ca să pot face în însemnările de față două-trei aprecieri cu caracter general în privința lor. Știam mai demult, încă de la Cartea albă a Securității întocmită de Mihai Pelin, că scriitorii s-au numărat printre „favoriții” instituției cu pricina. Și nu doar cei care erau disidenți sau transfugi. Numeroși sunt și scriitori care, în mod normal, n-aveau de ce să
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
inteligente, titrate, pline de har și înțelepciune. Dată fiind actualitatea celor prezentate în cadrul rubricii noastre mai sus amintite, aflați într-o epocă în care globalizarea își face simțită prezența, prin reluarea acestui studiu reconfirmăm potențialul valoric românesc răspândit în lume încă din urmă cu mulți ani. După unele aprecieri, numărul celor proveniți din România sau a descendenților lor care de-a lungul anilor s-au stabilit în spațiul de la sud de Rio Grande până în Țara de Foc ar fi astăzi circa
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
continentului american. Situația avea să se schimbe în mod substanțial după primul război mondial, atunci când în nordul Americii au apărut o serie de restricții pentru imigranții provenind din Europa, inclusiv din România. În spațiul latino-american, primii români s-au stabilit încă în secolul al XIX-lea. Astfel, de exemplu, inginerul Ioan Țețu, originar din zona Făgărașului și participant la Revoluția de la 1848, s-a stabilit în 1860 în Argentina, unde a și murit (1904), după ce se remarcase ca inginer cartograf, director
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
de aripi Înconjurând soarele veșnic cu o mie de prisme Toate-orbitoare, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel care-nvâlvoră coama cu sute de biciuri în goană Nicicând întristat, nicicând plângăreț, spuneți-mi, este rodiul nebun În gura mare strigând speranța ce încă răsare? Spuneți-mi, este rodiul nebun cel ce salută până departe Scuturându-și năframa frunzelor de foc răcoros O mare gata să nască vapoare o mie sau două Cu valuri ce pleacă de-o mie sau două de ori Spre
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
taie superba lor carte scrisă cu sângele negru al timpului. Te duc pe sub mări înotând cu delfinii pe urma vapoarelor, până-n oceane, te-nvață tristul secret al luminii, tragediile toate-ale spiței umane. Știu multe-ntrebări și prea multe răspunsuri ce încă le caută, cu elogii schimbate-n insulte, cu insulte schimbate în laudă. Au limba de foc și iluzii doar lipsă de parcă la Patmos se născură cu toții ucenicind cu Ioan la Apocalipsă, din Atena cei liberi, din Sparta iloții. Toți fierb
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
insulte schimbate în laudă. Au limba de foc și iluzii doar lipsă de parcă la Patmos se născură cu toții ucenicind cu Ioan la Apocalipsă, din Atena cei liberi, din Sparta iloții. Toți fierb ca varul, ca sângele-s roșii, pierduți sunt încă prin iliade, în haine de doliu ca chiparoșii când noaptea Moirei în suflet le cade. O muzică-a sferelor înghesuie-n liră și-s una cu ea, emigrând până-n lună. O mie de insule-n vers le respiră. Selena perfidă
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
pe care anume asta nu știu nu știu până în ziua de azi căci acolo nu erau scaune nici dușumea nici scaune nici scuipătoare așa că n-am priceput nici astăzi nu pricep totul RÁCZ PÉTER Privesc o stea căzătoare acum e încă primăvară cu verdele patinei ei pe casă sala mașinilor cu anul construcției pe zid și ferestre mari întru lauda meseriei apuse a mecanicilor e năpădită de iarbă sau răsare din iarbă ca o catedrală ca un prun în floare ca
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
dinăuntru dinăuntru se mai poate citi pe tăbliță că-i INTERZIS deasupra cocoloașelor de vopsea verde gudronată și totuși soarele dogorește încins pe pompele chezaro-crăiești le mângâie până seara mă așez îmi place să ascult să privesc o stea când încă nu cade nu cădem ba chiar când încă nu-i stea atunci deja prunii recită mireasma magiunului una mie nouă sute BOGDÁN LÁSZLÓ Borges în Creta L-au numit, în sfârșit, doctor honoris causa în Creta, în mijlocul strălucitor al labirintului. Ariadna
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
că-i INTERZIS deasupra cocoloașelor de vopsea verde gudronată și totuși soarele dogorește încins pe pompele chezaro-crăiești le mângâie până seara mă așez îmi place să ascult să privesc o stea când încă nu cade nu cădem ba chiar când încă nu-i stea atunci deja prunii recită mireasma magiunului una mie nouă sute BOGDÁN LÁSZLÓ Borges în Creta L-au numit, în sfârșit, doctor honoris causa în Creta, în mijlocul strălucitor al labirintului. Ariadna era și ea de față. A simțit asta
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
însă ca o mănușă mesajului transmis de Goga: era un limbaj inventat toutes pièces pentru necesitățile demonstrației. Sub pana lui Transilvania - tema unică și obsesivă a poeziei - va fi la fel de „inventată” ca și limba în care e descrisă. Încă de la primele poezii, provincia natală a lui Goga apare ca un fel de ținut magic, aflat sub puterea unui blestem misterios. Ceva grav și inexplicabil s-a petrecut în acea parte a lumii, pentru că locuitorii ei au în permanență un
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
rămîn pe planul al doilea. Detaliile umane concrete, indivizii și individualitățile distincte capătă sens doar ca reflex al generalului, al cosmicului. Într-o asemenea perspectivă abisală asupra lumii, relația metaforică devine esențială. Abilitatea construirii de metafore marchează stilul lui Goga încă de la primele poezii. „Azi moare-nfiorarea cetăților de stele Și înțelesul tainic al cîntecelor mele. Se rupe tortul galben al razelor de lună, Mor visurile albe ce-mi tremură pe strună. Comoara-nfășurîndu-și, nădejdea pleacă-n pripă De drum norocu-și gată pribeaga
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
profund dintre sat (perceput ca un Paradis pierdut) și oraș, prin definiție diabolic. Asemenea perspectivă, la modă în cercurile semănătoriste, transformată în topos al literaturii scrise la noi în primele decenii ale secolului XX, a fost însușită spontan de Goga încă de la cele dintîi poezii. „De ce m-ați dus de lîngă voi, De ce m-ați dus de-acasă? Să fi rămas fecior de plug, Să fi rămas la coasă” (Bătrîni). Programul poetic cuprins în Bătrîni cunoaște o iradiere nesfîrșită în opera
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
-n cer, e sărbătoare sfîntă Și-n vreme ce mi-a amuțit pămîntul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmîntul; Simt Dumnezeu cum mă primește-n casă...” (Din larg). Puțini scriitori români au ajuns miniștri, și încă și mai puțini primminiș tri: poeții au refuzat din instinct această postură nepotrivită cu adevărata lor vocație. Dincolo de prestația politică extrem de inegală, exercitată - în calitate de miniștri - de un M.Kogălniceanu, V.Alecsandri ori Duiliu Zamfirescu, observăm că paranteza ministerială din existența
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov, condusă de Maior Sorinel Vânt, a impresionat prin repertoriul abordat, cuprinzând și muzică de film, precum și prin eleganța și distincția trupei de majorete. Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, cu o remarcabilă tradiție încă din anul 1840, condusă de colonel Petre Gogu, s-a remarcat atât pe meleagurile dunărene cât și pe plan național și internațional, prestația formației în Festival, fiind însoțită de perechile de dansatori ale cluburilor Valentina Dance, Fantezia Brăila - Galați și
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
laice și religioase. Condusă cu responsabilitate artistică și profesionalism de harnicul, talentatul și perseverentul dirijor și compozitor Dan Mihai Goia, formația Radioului la pupitrul căreia au ucenicit personalități notorii ale muzicii românești, își continuă existența cu sorți străluciți de izbândă, încă de la fondare (1940) și până în prezent. Să nu uităm „Sara pe deal” ale cărei versuri aparțin geniului poeziei românești și universale Mihail Eminescu, a cărei muzică a fost scrisă de compozitorul Vasile Popovici (autor a nenumărate colinde religioase). Să nu
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
dată când, pierzându-și suflul, Groșan apelează la asemenea mașinațiuni. În prozele scurte din Caravana cinematografică (1985), ele mergeau. Astăzi, la peste două decenii distanță, parcă încep să dea semne de uzură. Cât privește strict coerența acestei găselnițe, altceva e încă și mai deranjant decât repetiția. Vina pentru care Iuliu Borna e interogat e aceea de a fi publicat într-o revistă literară o povestire cu subiect istoric ce descrie în detaliu o vânătoare la care Nicolae Ceaușescu tocmai participase. Descrie
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
nu are intuiția de a-l exploata, lăsându-l în aer chiar după ce îl ridicase deasupra atmosferei: „M-am întors, m-am strecurat sub cearșaf și mângâind-o cu stânga pe frunte (a scâncit mulțumită în somn), cu dreapta, încă fără să știu prea bine ce urmăresc, apăsând fin cu dermatograful pe pielea ei, am unit cele șapte alunițe printr-o linie. Și deodată, în toată splendoarea ei, de parcă aș fi copiat-o pe hârtie de calc din Atlasul lui
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
nu știu mai grea durere ca absența ăstui bine, nici un lanț nu port pe mine decât două brațe goale, albe; de se surpă, moale, e pe-o clipă - scurtă pace. Apoi gura ei ce tace, totu-n ea îmi spune: încă. Aurora roz-adâncă iese-n cer, cu somn sosește, să gustăm ne întărește acel mare, unic lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru ca iubirea, dar e-un alt mai șiret ca tine, cald, ce-s născut să-ndur deplin
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
drag în amant dorința-i vie. Oh, înclină-mi-te mie, doar la glasu-ți iau aminte. De-unde vii și spre ce ținte te îndrepți mi-e întrebarea. Nu te leg cu-mbrățișarea de-un muritor, foc deplin, mai rămâi încă puțin cu noi, între lut și cer. Oare-n van să te văd cer? Nu ai trup, înfățișare; numai un surâs ești oare? Hai, vorbește, spune încă! 3) Spune, bunule, tu încă, dacă să m-auzi te frângi. Oare-n
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]