19,215 matches
-
o lună februarie trunchiată la 23 sau 24 de zile, efectul fiind un an de 377 sau 379 de zile. Undeva la 24 de ani apărea această lună suplimentară, dar în practică lungimea anului era hotărâtă de Pontifex Maximus. Totuși calendarul introdus de Iulius Cezar avea o problemă, mai bine zis o imperfecțiune, de care se pare că acesta era conștient: era mai scurt cu 11 minute decât anul astronomic. Cu alte cuvinte, această diferență, văzută ca minoră în acel moment
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
scurt cu 11 minute decât anul astronomic. Cu alte cuvinte, această diferență, văzută ca minoră în acel moment, ducea la acumularea unei zile diferență în 128 de ani. Creștinismul și Biserica s-au născut când încă nu existau diferențe între calendarul astronomic și cel folosit la acel moment, cel iulian. Regula de care vorbeam mai sus a fost stabilită când diferența abia dacă era sesizabilă, deși învățații vremii atrăgeau atenția că există niște discrepanțe între anul astronomic și cel calendaristic. Dincolo de
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
aceste metode matematice, bisericile au început să folosească un "soare" și o "lună" care nu mai corespundeau cu soarele și luna de pe cer. Divergențele dintre calcule și observațiile astronomice au fost corectate în unele cazuri, de exemplu prin trecerea la calendarul Gregorian. Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
fost corectate în unele cazuri, de exemplu prin trecerea la calendarul Gregorian. Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian. Prima măsură care trebuia luată era punerea în concordanță a ciclului astronomic cu ceea ce arăta calendarul. Pentru a corecta eroarea acumulată în cele 13 secole care trecuseră de la Conciliul
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
în unele cazuri, de exemplu prin trecerea la calendarul Gregorian. Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian. Prima măsură care trebuia luată era punerea în concordanță a ciclului astronomic cu ceea ce arăta calendarul. Pentru a corecta eroarea acumulată în cele 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
calendarul Gregorian. Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian. Prima măsură care trebuia luată era punerea în concordanță a ciclului astronomic cu ceea ce arăta calendarul. Pentru a corecta eroarea acumulată în cele 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ștergerea a 10 zile
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian. Prima măsură care trebuia luată era punerea în concordanță a ciclului astronomic cu ceea ce arăta calendarul. Pentru a corecta eroarea acumulată în cele 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ștergerea a 10 zile din calendarul solar. După ziua de 4 Octombrie 1582 a urmat ziua de 15 Octombrie. Totuși, această
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
Prima măsură care trebuia luată era punerea în concordanță a ciclului astronomic cu ceea ce arăta calendarul. Pentru a corecta eroarea acumulată în cele 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ștergerea a 10 zile din calendarul solar. După ziua de 4 Octombrie 1582 a urmat ziua de 15 Octombrie. Totuși, această măsură s-a aplicat doar pentru bisericile din Occident: cea catolică și cele protestante. Cel de-al doilea lucru și cel mai important din cadrul noului
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
solar. După ziua de 4 Octombrie 1582 a urmat ziua de 15 Octombrie. Totuși, această măsură s-a aplicat doar pentru bisericile din Occident: cea catolică și cele protestante. Cel de-al doilea lucru și cel mai important din cadrul noului calendar a fost, pentru o aproximare mai bună - 365,2422 zile, a regulei următoare: Un an este bisect dacă este divizibil cu 4, exceptând cazurile când este divizibil cu 100 fără a fi divizibil cu 400. Urmând această regulă durata medie
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
este bisect dacă este divizibil cu 4, exceptând cazurile când este divizibil cu 100 fără a fi divizibil cu 400. Urmând această regulă durata medie a anului calendaristic este de 365,2425 zile care este o aproximație destul de bună. Modificarea calendarului și regula de Paște Calendarul Iulian a rămas în uz în unele țări până în secolul XX și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe. Totuși, la Conferința interortodoxă de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
cu 4, exceptând cazurile când este divizibil cu 100 fără a fi divizibil cu 400. Urmând această regulă durata medie a anului calendaristic este de 365,2425 zile care este o aproximație destul de bună. Modificarea calendarului și regula de Paște Calendarul Iulian a rămas în uz în unele țări până în secolul XX și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe. Totuși, la Conferința interortodoxă de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit pentru a
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
și regula de Paște Calendarul Iulian a rămas în uz în unele țări până în secolul XX și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe. Totuși, la Conferința interortodoxă de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit pentru a aduce Bisericile ortodoxe mai aproape de calendarul solar-laic folosit în întreaga lume. Acest calendar iulian revizuit seamănă destul de mult cu cel gregorian, însă el a fost aprobat doar de o parte dintre Bisericile Otordoxe: Biserica Ortodoxă a
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
în unele țări până în secolul XX și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe. Totuși, la Conferința interortodoxă de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit pentru a aduce Bisericile ortodoxe mai aproape de calendarul solar-laic folosit în întreaga lume. Acest calendar iulian revizuit seamănă destul de mult cu cel gregorian, însă el a fost aprobat doar de o parte dintre Bisericile Otordoxe: Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, Biserica Ortodoxă a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe. Totuși, la Conferința interortodoxă de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit pentru a aduce Bisericile ortodoxe mai aproape de calendarul solar-laic folosit în întreaga lume. Acest calendar iulian revizuit seamănă destul de mult cu cel gregorian, însă el a fost aprobat doar de o parte dintre Bisericile Otordoxe: Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, Biserica Ortodoxă a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Poloneză și Biserica Ortodoxă Bulgară (în 1963). Discuțiile din 1923 au insistat în primul rând pe libertatea de adoptare a acestei reviziuri a calendarului de către fiecare biserica ortodoxă în parte când va crede de cuviință. Din acest motiv în prezent mai sunt câteva biserici care nu au întrebat calendarul iulian Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
din 1923 au insistat în primul rând pe libertatea de adoptare a acestei reviziuri a calendarului de către fiecare biserica ortodoxă în parte când va crede de cuviință. Din acest motiv în prezent mai sunt câteva biserici care nu au întrebat calendarul iulian Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucrainiană și calendariștii vechi greci. Un al doilea punct important în discuțiile de la Constantinopol din 1923 a fost modalitatea de serbare a Paștelui. Faptul
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucrainiană și calendariștii vechi greci. Un al doilea punct important în discuțiile de la Constantinopol din 1923 a fost modalitatea de serbare a Paștelui. Faptul ca unele biserici au decis sa indrepte calendarul rapid ar fi dus la două date de serbare a Paștelui în cadrul aceleiași confesiuni. Din acest motiv s-a decis ca Paștele să fie sărbătorit după calendarul iulian vechi pana în momentul în care ultima biserica ortodoxă va trece la
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
modalitatea de serbare a Paștelui. Faptul ca unele biserici au decis sa indrepte calendarul rapid ar fi dus la două date de serbare a Paștelui în cadrul aceleiași confesiuni. Din acest motiv s-a decis ca Paștele să fie sărbătorit după calendarul iulian vechi pana în momentul în care ultima biserica ortodoxă va trece la noul calendar. Vedem astfel cum modificări și reguli făcute în urma cu sute de ani ne afectează și azi. De exemplu, ortodocșii romani serbează Crăciunul odată cu romano-catolicii, pe
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
ar fi dus la două date de serbare a Paștelui în cadrul aceleiași confesiuni. Din acest motiv s-a decis ca Paștele să fie sărbătorit după calendarul iulian vechi pana în momentul în care ultima biserica ortodoxă va trece la noul calendar. Vedem astfel cum modificări și reguli făcute în urma cu sute de ani ne afectează și azi. De exemplu, ortodocșii romani serbează Crăciunul odată cu romano-catolicii, pe calendarul Gregorian (sau de stil nou), și Pastele după calendarul Iulian nerevizuit, pe stil vechi
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
iulian vechi pana în momentul în care ultima biserica ortodoxă va trece la noul calendar. Vedem astfel cum modificări și reguli făcute în urma cu sute de ani ne afectează și azi. De exemplu, ortodocșii romani serbează Crăciunul odată cu romano-catolicii, pe calendarul Gregorian (sau de stil nou), și Pastele după calendarul Iulian nerevizuit, pe stil vechi, împreună cu toate celelelalte Biserici Ortodoxe.
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
ortodoxă va trece la noul calendar. Vedem astfel cum modificări și reguli făcute în urma cu sute de ani ne afectează și azi. De exemplu, ortodocșii romani serbează Crăciunul odată cu romano-catolicii, pe calendarul Gregorian (sau de stil nou), și Pastele după calendarul Iulian nerevizuit, pe stil vechi, împreună cu toate celelelalte Biserici Ortodoxe.
Paștele catolic, mai devreme decât Paștele creștin-ortodox. Care este motivul () [Corola-website/Journalistic/102171_a_103463]
-
În zilele de sărbătoare ale festivalului, s-a păstrat obiceiul de a aprinde un foc mare, purificator. 1 Aprilie, ZIUA PĂCĂLELILOR. Sau, o altă ipoteză, acceptată de majoritate, susține că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului Iulian cu cel gregorian în Franța, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea. 1 Aprilie, ZIUA PĂCĂLELILOR. Atunci, veștile circulau mai greu și cei care nu aflaseră că Anul Nou s-a mutat la 1 ianuarie și continuau să
1 aprilie, ZIUA PĂCĂLELILOR. Când și unde s-a dat startul păcălelilor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102182_a_103474]
-
Franța prin cadouri constând fie în felicitări cu pești, fie în bomboane de ciocolată în formă de pește. 1 Aprilie, ZIUA PĂCĂLELILOR s-a raspandit apoi și în Marea Britanie, în secolul XVIII. Până la 1752, Marea Britanie a refuzat să accepte noul calendar, iar pe masura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii. 1 Aprilie, ZIUA PĂCĂLELILOR. În Anglia, cel păcălit este numit "noddy" și trebuie să poarte
1 aprilie, ZIUA PĂCĂLELILOR. Când și unde s-a dat startul păcălelilor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102182_a_103474]
-
până la data de 21 iulie 2017. Următoarea etapă, respectiv înscrierea la instituțiile de învățământ ale candidaților MAI, care au fost declarați apt psihologic și medical și îndeplinesc și celelalte condiții de participare la concurs, se realizează la sediile acestora, potrivit calendarului concursului de admitere stabilit de fiecare instituție de învățământ și afișat pe site-ul propriu, în secțiunea privind admiterea. Candidații pot opta pentru una sau mai multe instituții de învățământ superior sau școli postliceale, în măsura în care graficele/calendarele concursurilor de admitere
MAI: 2000 de POSTURI DISPONIBILE by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102192_a_103484]
-
sediile acestora, potrivit calendarului concursului de admitere stabilit de fiecare instituție de învățământ și afișat pe site-ul propriu, în secțiunea privind admiterea. Candidații pot opta pentru una sau mai multe instituții de învățământ superior sau școli postliceale, în măsura în care graficele/calendarele concursurilor de admitere realizate de către instituțiile organizatoare permit participarea la probele de concurs. Pentru a se putea înscrie la examenele de admitere, candidații trebuie să îndeplinească mai multe condiții, printre care: să aibă cetățenia română și domiciliul în România, să
MAI: 2000 de POSTURI DISPONIBILE by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102192_a_103484]