19,181 matches
-
cu bizonul sau cu boul sălbatic. Aceasta este „perechea fundamentală”, Însoțită de alte specii de animale secundare cu diferite roluri. În exprimarea perechii masculin-feminin, au aceeași funcție simbolică și reprezentările animale, reprezentările umane, foarte rare, și anumite semne geometrice. Nu contează dacă reprezentările sunt realiste, stilizate sau „reduse”. Informații despre grafismul leptolitic se reiau doar atunci când sunt necesare pentru conturarea religiei care a fost dedusă din acestea; nu lipsește nici tratarea lor sub aspect estetic. În concluzie, susține Leroi-Gourhan (1965), se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a-i enumera zeului calitățile, inversând aproape de la creatură la creator procesul nașterii realității, plecând de la cuvântul pe care l-am văzut Într-un mit al originii. Astfel, imnul devine un element al ofrandei, care consolidează existența zeului: dar ceea ce contează este faptul că imnul este rostit sau, cel puțin, este expresia unui individ care nu Îndrăznește Încă să Își formuleze propriile rugăciuni și cereri adresate divinității (o va face mai târziu), dar care se prezintă În fața divinității personal, nu printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și târziu, jabrudian sau amudian și musteriano-lavalloisian. Viața omului În peșteri sau grote este documentată, printre altele, de instrumentele de piatră (dălți, răzători, găuri În lame, așchii etc.), de resturile de animale vânate (elefanți, rinoceri, cerbi, gazele etc.) și, ceea ce contează cel mai mult, de resturile umane. În Orientul Mijlociu sunt atestate, prin Înregistrarea scheletelor sau a părților acestora, habitate umane (În peșteră) În Palestina, Siria, pe coasta libaneză și În Kurdistanul irakian. În ceea ce privește Kurdistanul irakian, pământul mesopotamian propriu-zis, trebuie amintite șapte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
descoperirea unor arhive textuale importante, asemenea celor de la Boghazköy, Kültepe, Mașat, Alișar și altele, care fiind recent descoperite, sunt Încă În studiu, avem posibilitatea de a descrie În mod exhaustiv o „istorie” a religiilor anatoliene. Pentru fazele precedente se poate conta doar pe datele culese din cultura materială, care, de altfel, sunt discontinue ca distribuție geografică și consistență. Primele mărturii despre cult, legate esențialmente de ciclul productiv și de vânătoare, și cele mai vechi reprezentări ale unor „ființe” divine, antropomorfe și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dintre cele mai importante mărturii autobiografice existente În G³th³. Zoroastru și-a predicat „vestea cea bună” fiind urmat de un mic cerc de discipoli: drigu - „săraci, nevoiași” (cf. mai jos, subcapitolul 2.8), frya - „prieteni”, urvatha - „tovarăși”, fără să poată conta pe bogății consistente În bunuri materiale, oameni sau vite. Opoziția lui Zoroastruxe "Zoroastru" față de ordinea religioasă și socială tradițională trebuie să se fi manifestat În special În legătură cu bovinele. În Ahunavaitș G³th³, plângerea Sufletului Vacii (g¶uș urvan) abandonate În mâinile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
semnificativ faptul că mesajul lui Zoroastruxe "Zoroastru" a fost interpretat, pe bună dreptate, ca un „protest” Împotriva a ceva ce poruncea (Henning, 1951, p. 46: „un protest Împotriva monoteismului”), un protest care Încerca să dea un răspuns satisfăcător problemei răului. Contează mai puțin - bineînțeles, doar din acest punct de vedere - dacă se schimbă complet termenii acestei formulări, interpretând În mod paradoxal ceea ce se definește ipotetic prin „monoteism” gathic ca pe un protest Împotriva dualismului (Kellens 1991a, p. 53): Într-o asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de amenințătoare: Sufletul Vaciixe "Sufletul Vacii", În plângerea sa, se teme că puterile slabe ale păstorului În care trebuie să se Încreadă nu sunt Îndeajuns pentru salvarea sa (cf., mai sus, subcapitolul 2.3); Zoroastruxe "Zoroastru" este conștient că poate conta doar pe mijloace sărăcăcioase de subzistență și numai pe câțiva oameni care Îl urmează, și În același timp, știe bine că mai marii poporului său și ai țării sale, adepți ai Minciunii, au destulă putere ca să-l alunge, separându-l
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Provence practicau ritul pharmakòs. Este vorba despre un rit necunoscut celorlalte popoare celtice și este ușor de presupus că acesta ar fi fost Împrumutat, la urma urmelor, din Asia Mică, prin intermediul unor comercianți. Faptul că aceștia erau sau nu greci contează mai puțin. Mai interesant este că nici un autor grec sau latin care se referă la celți nu dă vreodată informații despre acest obicei, deși trebuie să fi fost foarte cunoscut dacă despre el vorbește o persoană ca Petronius care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și au discutat despre aceasta: cine a murdărit tot aerul și cine a dat-o pe soția lui Odhxe "Odh" stirpei uriașilor. Atunci Thorxe "Thor" s-a pornit, orbit de mânie, 26 - rar zăbovește când află asemenea fapte - nu au contat jurăminte, făgăduieli și cuvinte, toate legămintele sacre făcute-ntre ei (trad. după Mastrelli, 1951). Această luptă precum și Împăcarea prin care se Încheie totul sunt povestite pe larg În capitolul al IV-lea din Ynglingasaga. 8. ANALIZA DUMEZILIANĂ A RELIGIEI GERMANICE
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
îl însoțeau pe Isus, tot conform lui Marcu și Matei, dormeau. Și de data aceasta, e cam complicat ca Isus să fi comunicat cu ucenicii săi. A fost arestat, apoi condamnat și răstignit. Cât despre ucenici, ei au dispărut. Nu contează acum cum au reușit evangheliștii să scrie această pagină. Este esențial să înțelegem că această pagină nu a fost scrisă de un „cronicar” care îl urmărea pe Isus și înregistra ceea ce spunea în acel moment. Este pur și simplu imposibil
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
lacuri sau aproape de o lagună. Din nou, avem de a face numai cu o posibilitate. Povestirea biblică nu ne furnizează date suficient de exacte pentru a data și situa geografic evenimentul. În povestire, experiența de credință (cf. Ex 14,31) contează mai mult decât precizia geografică și cronologică. 4. Miracolul mării „Miracolul mării” descrie un eveniment ce se poate reconstrui plauzibil fără prea multe dificultăți. Grupul de sclavi fugari a fost urmărit de un departament de care militare egiptene (Ex 14
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mai tare decât cea a lui Arrow. footnote>, care are semnificația că funcția de preferință socială va fi întotdeauna decisivă, i.e. va furniza un rezultat, condiția de anonimitate, care, într-o enunțare informală, spune că preferințele membrilor comunității trebuie să conteze în mod egal, proprietatea neutralității care, din nou, într-o exprimare informală, impune ca alternativele să aibă același statut, și proprietatea receptivității pozitive care cere ca, în cazul unui balotaj, dacă o singură persoană își modifică preferința în favoarea unei alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și pe x lui z (cu orice ierarhizare posibilă între y și z) și că toți indivizii din G2 preferă pe x lui y și pe z lui y (cu orice ierarhizare posibilă între x și z). Din premise nu contează preferințele celor care nu sunt în G. Avem două cazuri. (caz 1) Dacă x este preferat social lui z, atunci membrii grupului G1 sunt decisivi asupra acestei perechi, de vreme ce ei sunt singurii care au definită preferința pentru x față de z
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Proprietatea de a fi decisiv a unui individ este suficientă, însă prefer termenii folosiți de mine deoarece îmi simplifică munca, mai ales în formalizare, și fac demonstrațiile mai ușor de urmărit. În concluzie, toți aceștia reprezintă doar convenții. footnote> să conteze necondiționat în determinarea preferinței sociale, și 2) preferințele sale pe perechile de alternative care se află în sfera personală a altui individ să nu conteze în determinarea preferinței sociale. Aceeași restricție este impusă și de Suzumura în (1978). Cum însă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fac demonstrațiile mai ușor de urmărit. În concluzie, toți aceștia reprezintă doar convenții. footnote> să conteze necondiționat în determinarea preferinței sociale, și 2) preferințele sale pe perechile de alternative care se află în sfera personală a altui individ să nu conteze în determinarea preferinței sociale. Aceeași restricție este impusă și de Suzumura în (1978). Cum însă atât la Sen, cât și la Suzumura această soluție determină o condiționare a criteriului paretian slab, o voi dezvolta în capitolul dedicat condiției Pareto<footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția Pareto și nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul că nu sunt introduse preferințe despre preferințe. footnote>. Voi prezenta acum primul grup de restricții ale domeniului universal: 3.1. Restricția Fine În (1975
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3.5.4*]: Un individ i simte mai puternic pentru perechea (x,y), pe care el este decisiv, dacă și numai dacă oricare ar fi j decisiv pe (z,w), în preferința lui i pe (z,w) singura componentă care contează pentru i este cea a i aspectelor (zi,wi). Când un individ simte mai puternic pentru perechea pe care el este decisiv, se spune că are preferințe liberale extreme. [o.3.5.1*]: Pentru a determina dacă un individ i
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui z, atunci el exprimă preferința pentru a mânca o pară (0P1). Când va trebui să compare y cu z, i va avea, de fapt, de ales între a vărui casa yi și a vărui casa zi. Dacă singurele care contează sunt i aspectele , atunci i va fi indiferent între y și z. [d.3.5.5*]: Domeniu restricționat prin preferințe liberale extreme 1 ( seU ). Domeniul funcției de decizie socială include numai preferințele care sunt separabile și liberale extreme pentru n
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individuale. [Suzumura, 1978, p. 331] footnote>. Voi enunța, acum, restricția lui Sen după câteva definiții. În primul rând, în termenii lui Sen: „O persoană respectă drepturile altora dacă și numai dacă dorește ca numai o parte a preferințelor sale să conteze, astfel încât această parte să fie consistentă, combinată cu preferințele celorlalți pe sferele personale ale acestora” [Sen, 1976, p. 236]. Altfel spus, se poate defini o subrelație iR a lui iR , aceasta reprezentând partea în privința căreia individul își exprimă dorința de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
această parte să fie consistentă, combinată cu preferințele celorlalți pe sferele personale ale acestora” [Sen, 1976, p. 236]. Altfel spus, se poate defini o subrelație iR a lui iR , aceasta reprezentând partea în privința căreia individul își exprimă dorința de a conta în determinarea preferinței sociale. De aici, formulează criteriul Pareto slab condițional: dacă avem două alternative x și y și toți indivizii preferă pe x lui y prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe x lui y. La fel, dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în această procedură, nimeni nu pretinde că preferința sa este alta decât este de fapt, și nu se pune problema amendării acesteia (spre deosebire de cazurile Fine, Farrell, Craven, Breyer și Gigliotti). O persoană vrea ca o parte din preferința sa să conteze și, prin urmare, ea spune adevărul și numai adevărul, însă nu cere ca tot adevărul preferinței sale să conteze în ceea ce privește determinarea preferinței sociale.” [Sen, 1976, pp. 236-237] 5.2. Restricția Austeen-Smith În altă interpretare dată liberalismului, Austeen-Smith (1982) argumen tează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
problema amendării acesteia (spre deosebire de cazurile Fine, Farrell, Craven, Breyer și Gigliotti). O persoană vrea ca o parte din preferința sa să conteze și, prin urmare, ea spune adevărul și numai adevărul, însă nu cere ca tot adevărul preferinței sale să conteze în ceea ce privește determinarea preferinței sociale.” [Sen, 1976, pp. 236-237] 5.2. Restricția Austeen-Smith În altă interpretare dată liberalismului, Austeen-Smith (1982) argumen tează că este suficient ca un singur individ liberal să-și exercite dreptul de veto pentru a face condiția Pareto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trebuie să poată produce o mulțime de alegere nevidă pentru orice profil de preferință. [d.5.1.2*]: iR este o subrelație a lui iR , reprezentând partea din aceasta din urmă, în privința căreia individul i își exprimă dorința de a conta în determinarea preferinței sociale. iP și iI reprezintă partea asimetrică și partea simetrică a lui iR . O persoană care are o astfel de relație de preferință este o persoană care respectă drepturile celorlalți. [d.5.1.3*]: Condiția PC: (criteriul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
căreia: a) singura informație relevantă în alegerea unei alternative este cea despre utilitățile care se realizează în acele alternative, b) fiecare alternativă se evaluează pe același principiu al sumei utilităților și Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 148 dizutilităților. Nu contează, așadar, decât cantitatea de utilitate realizată în fiecare alternativă socială, și nu și faptul că aceasta ar proveni de la o persoană sau alta sau din consumul unui bun sau altul. Economia neoclasică, în special prin Jevons (1871), Menger (1871), Walras
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se poate reorganiza coerent în jurul unui centru unic. Astfel înțeleasă, peratologia poate deveni nu numai axa antropologiei antice, ci axa antropologiei filozofice în general. Însă pentru aceasta va trebui să acceptăm că încărcătura ideatică a complexului peratologic este aceea care contează, și nu blocajul în analiza istorică a unui cuvânt. Este adevărat că buna fixare a obiectului unei discipline s-a bazat întotdeauna pe o reușită inspirație onomastică. Dar niciodată o asemenea disciplină nu a înghețat în contururile termenului de la care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]