19,782 matches
-
P.C.R. -Membrii Comisiei Centrale de Revizie a P.C.R. -Membrii Colegiului Central de Partid -Membrii Consiliului de Stat al R.S. România, vicepreședinții și secretarii Marii Adunări Naționale -Vicepreședinții Consiliului de Miniștri -Miniștrii și asimilații lor -Vicepreședinții și secretarii Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste -Șefii și adjuncții secțiilor C.C. al P.C.R. -Redactorul șef al ziarului „Scânteia” -Președintele Academiei R.S. România -Președinții organizațiilor centrale de masă și obștești -Președinții uniunilor de creație și al Uniunii ziariștilor -Președinții și secretarii Consiliilor oamenilor muncii de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și germană -Primii secretari ai comitetelor județene de partid și al municipiului București 2.Legitimații de culoare maro-gălbui, valabile pentru intrările „B”, „C” și „D” ale sediului C.C. al P.C.R.: -Lucrătorii secțiilor C.C. al P.C.R., Consiliului Economic, Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, Consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană și ai Comandamentului central al gărzilor patriotice -Șefii instituțiilor centrale de stat -Adjuncții miniștrilor, secretarii generali din ministere și asimilații acestora -Vicepreședinții și secretarii organizațiilor centrale de masă și obștești
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ce a fost soluționată de Nicolae Titulescu. Apoi a afirmat că situația externă este încă tulbure, mai ales pentru România, și pentru acest motiv nu trebuie făcute greutăți tov. Nicolae Ceaușescu, care poartă un nume ca și Titulescu. Referitor la Frontul Unității Socialiste, a spus că este bun, pentru că concentrează toate forțele din țară în jurul partidului. INSPECTOR ȘEF Lt. col. /ss/ Buleandră Constantin A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.983, f. 227-228. 116. [1969] - Lecție pentru pregătirea politico-ideologică a cadrelor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
O altă deficiență se constată în ce privește dotarea punctelor de lucru în mod oportun cu echipamentele și utilajele necesare. Exemplu, de la începutul lunii martie 1979 și până în prezent se înregistrează stagnări din cauza lipsei de schele metalice pentru fațade, în scopul pregătirii frontului de lucru etc. Această situație va conduce la probleme care au fost și în 1978 prin creare de stări de spirit necorespunzătoare în rândul locatarilor care urmează să se mute în blocuri. Față de cele raportate, propunem să se intervină la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Dact. PC S/101/26 2 ex. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 7.604, vol. 2, f. 194. 170. 1980 ianuarie 14 - Notă a Inspectoratului M.I. Olt către prim-secretarul județean al P.C.R. privind reacțiile populației față de crearea Frontului Unității Socialiste. MINISTERUL DE INTERNE STRICT SECRET INSPECTORATUL JUDEȚEAN OLT ex. nr. 1 Nr. 002516 din 14.01.1980 NOTĂ Majoritatea informațiilor primite de către organele noastre în ultimele 24 de ore evidențiază comentarii pozitive cu privire la măsurile întreprinse pe linia perfecționării
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
DE INTERNE STRICT SECRET INSPECTORATUL JUDEȚEAN OLT ex. nr. 1 Nr. 002516 din 14.01.1980 NOTĂ Majoritatea informațiilor primite de către organele noastre în ultimele 24 de ore evidențiază comentarii pozitive cu privire la măsurile întreprinse pe linia perfecționării organizării și activității Frontului Unității Socialiste, apreciindu-se că va crește tot mai mult rolul său în viața social-politică a României. Totodată, este comentat favorabil faptul că s-a dat posibilitatea ca și cetățenii cu antecedente politice sau penale să facă parte din acest
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și cetățenii cu antecedente politice sau penale să facă parte din acest organism. În discuțiile purtate, diverse categorii de oameni ai muncii, între care și persoane cunoscute în evidențele organelor de securitate, își exprimă încrederea că prin participarea în cadrul organizațiilor Frontului Unității Socialiste își vor putea aduce contribuția la rezolvarea unor probleme social-economice și obștești, la transpunerea în viață a politicii partidului și statului nostru. În mod cu totul izolat s-au înregistrat însă și unele comentarii negative. Astfel, unii foști
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
rezolvarea unor probleme social-economice și obștești, la transpunerea în viață a politicii partidului și statului nostru. În mod cu totul izolat s-au înregistrat însă și unele comentarii negative. Astfel, unii foști legionari au afirmat că „majoritatea delegațiilor la Congresul Frontului Unității Socialiste vor fi tot membrii de partid, iar hotărârile ce se vor adopta sunt deja formulate de către organele superioare ale partidului”. Alte elemente afirmă că „înscrierea în cadrul organizațiilor Frontului Unității Socialiste va aduce cetățenilor numai obligații (cotizații în plus
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
unii foști legionari au afirmat că „majoritatea delegațiilor la Congresul Frontului Unității Socialiste vor fi tot membrii de partid, iar hotărârile ce se vor adopta sunt deja formulate de către organele superioare ale partidului”. Alte elemente afirmă că „înscrierea în cadrul organizațiilor Frontului Unității Socialiste va aduce cetățenilor numai obligații (cotizații în plus, ședințe, participarea la muncă voluntară și la alte acțiuni obștești)”. Din informațiile primite mai rezultă că unii preoții și-au exprimat nemulțumirea cu privire la faptul că nu au fost solicitați să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aduce cetățenilor numai obligații (cotizații în plus, ședințe, participarea la muncă voluntară și la alte acțiuni obștești)”. Din informațiile primite mai rezultă că unii preoții și-au exprimat nemulțumirea cu privire la faptul că nu au fost solicitați să se înscrie în cadrul Frontului Unității Socialiste, considerând că ar putea să desfășoare și unele activități cu caracter obștesc. ȘEFUL INSPECTORATULUI Colonel, LUNGU GHEORGHE scris 2 ex. red. C. Ghe. r.d. 032/1103 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 7.604, vol. 1
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Iorga cerea �n cadrul Ligii culturale trecerea la ac? iune. Pentru Br? tianu, singura chestiune era c�nd s? între �n r? zboi de partea Alia? ilor. Primul an al r? zboiului a �nregistrat o mul? ime de mi? c?ri pe fronturi. Alexandru Bogdan, cumnatul lui Iorga, a murit la sf�r? ițul lui 1914, mobilizat �n armata maghiar?. A fost ? i a? a?zisul �Lemberg Momentum� din toamnă lui 1914, c�nd armatele ruse? ți au cucerit acest oră? important �mpreun? cu cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au �ncercat s? debarce �n Dardanele. La sf�r? ițul lui 1915, Bulgaria a intrat �n r? zboi de partea Puterilor Centrale. �n Apus, totul se rezumă la un cr�ncen r? zboi de tran? ee, instal�ndu? se atmosferă de �Nimic nou pe frontul de Vest�, descris? suprarealist de Remarque. �n timpul acestui r? zboi, armate uria? e, st�nd fă??? n fă?? , s? au distrus una pe cealalt? f? r? mîl? ? i sistematic cu artileria, gaze toxice, s�rm? ghimpat? ? i mitraliere lun? dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ghimpat? ? i mitraliere lun? dup? lun? ? i an dup? an. �n ultim? instan?? , victoria sau �nfr�ngerea au fost mai mult produsul matematicii c? rnii de tun dec�ț al conducerii, dib? ciei sau curajului. Pentru Fran? a, Belgia ? i Marea Britanie numai frontul de vest conta. Orice altceva era �umplutur? �, inclusiv neutralitatea Rom�niei. Br? tianu cuno? tea egoismul Marilor Puteri, cum foloseau ele na? iunile mici doar pe post de pioni ? i care era de obicei soarta pionilor. Dar ? tia ? i c? un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
această �l reflect? mai mult pe Iorga dec�ț patriotismul lui Br? tianu. Dup? acest anun? , Br? tianu a ridicat interdic? ia pe care o impusese �n privin? a lui Iorga, ba chiar i? a propus s? publice un ziar pentru soldă? îi de pe front. Vremea expectativei trecuse. Acest moment a reprezentat pentru Iorga o experien?? transcendental?. Agnosticul acesta se putea apropia de metafizic? numai dac? era animat de (ceea ce consideră el a fi) adev? rul cel de pe urm?: na? iunea. Iat? c�teva fragmente
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au �nregistrat succese la �nceput. Armata rus? acoperea teritoriul Rom�niei de la est ? i nordest, iar Bucovina era ocupat? de ru? i. Austro? Ungaria era ocupat? �n alt? parte, iar cele c�teva unit?? i din Transilvania aveau de ocupat un front prea mare. Nu existau trupe germane �n zon? , dar urmau s? vin? , deoarece Germania declarase r? zboi Rom�niei. Efortul principal al rom�nilor era �ndreptat �n direc? ia Transilvaniei. A fost cucerit Bra? ovul. Slabele trupe maghiare nu puteau fi folosite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eele soldă? ilor cr�ncen asedia? i, obosi? i, �ns�ngera? i ? i lupt�nd totu? i. Iorga a scris �n perioada aceasta c�teva dintre cele mai frumoase articole ale sale, scriind cu dragoste despre suferin? ele soldă? ilor de pe front, chiar ? i despre caii suprasolicita? i mobiliza? i pentru for? ele militare rom�ne. A v? zut odat? un grup de ?? răni tineri refugia? i ? i i? a �ntrebat: �De unde s�nte? i, fl? c?i? � �Din Olt, de la R
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eri de marin? ru? i �n cazanele unei nave de r? zboi ? i fierberea lor de vii79. �n fruntea deta? amentului s? u, colonelul Gheorghe Rascoviceanu, un ofi? er rom�n plin de hoț? r�re, l? a salvat pe generalul ? cerbacev, comandantul �Frontului Ruso? Rom�n� de la �arestare� (ucidere cu s�nge rece)80. Pe Iorga l? a alarmat ? tirea adus? de Buzdugan. Elementele acestea anarhiste erau mai rele că bol? evicii; astfel �nc�ț s? a decis s? treac? imediat la ac? iune. A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�te se p? rea. Aceast? armat? rom�n? nu era de neglijat; era o for?? alc? tuit? din 300.000 de osta? i fortifica? i acum ? i psihologic de declară? ia regelui privind o reform? agrar? ? i �mpropriet? rirea 92. Linia frontului r? m�nea pe loc. Numai Moldova era �nc? �n m�inile rom�nilor. Marele eveniment a fost intrarea �n r? zboi a Statelor Unite. Iorga, admirator aproape f? r? rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele s? exulte. Titlul editorialului s? u
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
va pune industria la dispozi? ia Alia? ilor. �n alt editorial, intitulat Misiunea Americii, Iorga ? i?a exprimat �nalta opinie asupra ? elurilor r? zboiului american ? i mai ales fă?? de sus? inerea de c? tre Pre? edintele Wilson a principiului autodetermin? rii93. Pentru frontul de vest, intrarea �n r? zboi a Statelor Unite nu putea surveni �ntr? un moment mai potrivit. �ntre timp, soldă? ilor francezi le ajunsese cu? ițul la os. Au ap? rut revolte ? i insubordon? ri. Iorga era bine informat, pentru c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
artificiale. �n alt articol, Iorga �? i exprimă din nou p? rerea c? �na? iunile nu pot fi nimicite�. Aceasta este credin? a pe care Iorga o va proclama p�n? la sf�r? ițul vie? ii94. �ntre timp, mul? i ofi? eri lucizi de pe front, at�ț de carier? c�ț ? i mobiliza? i, sperau tot mai mult c? Iorga va lua conducerea. ?eicaru �? i amintea de o vizit? f? cut? acas? la Iorga, la Ia? i, �n septembrie 1917. El i? a explicat lui Iorga psihologia tran? eelor ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r fi fost ? i armata rus? acolo. Poate c? Kerenski a �nsufle? it armata rus? prin discursurile lui �nfl? c?rate, dar există un profund sentiment antir? zboinic printre ru? i, �ntre? inut cu grij? de c? tre bol? evici. Frontul din Bucovina a fost str? puns, la 21 iulie 1917. Cern? u?iul a c? zut, iar ? tirea a declan? at panic? la Ia? i. Br? tianu l? a sf? tuit pe Iorga s??? i trimit? familia la Odessa. Dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Harkovul pentru c? se află la o distan?? de circa o mie cinci sute de kilometri). Lingouri de aur ? i unele relicve istorice au fost de asemenea trimise �n Rusia spre depozitare. Pe la sf�r? ițul lunii iulie, �n partea de sud a frontului, armata rom�n? a pornit la M? r?? ți o mi? care de �nv? luire �mpotriva for? elor inamice. A fost o relativ? reu? it?; cu toate acestea, germanii au atacat �n for?? �n zona M? r?? e?ți la sf�r? ițul lui iulie. S
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la fel de important ca Imperiul habsburgic. Papalitatea fusese cu ochii pe Viena �n ultimii 500 de ani, intervenind imediat atunci c�nd sim? ea c? pozi? ia sau caracterul catolic al domeniilor habsburgice erau amenin? ațe. Dar r? zboiul continuă �nc? pe frontul de vest. Concentr�ndu?? i for? ele, germanii au declan? at un ultim efort �n vară lui 1918. N?au reu? it. Spre sf�r? ițul lui septembrie, Bulgaria a cerut armisti? iu, urmat? imediat de Turcia. Dinspre Salonic, s�rbii ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
politică tradi? ional? �?i f? cea ceva apari? ia, at�ț �n Rom�nia c�ț ? i �n restul Europei. Din groaznicul m? cel al Primului R? zboi Mondial, trezit? din idealismul secolului al XIX-lea ? i din suferin? e (spiritul lui �Nimic nou pe frontul de vest� de partea celor �nvin? i), ie? ea la iveal? o �genera? ie pierdut? �. Ce cale avea s? urmeze aceast? genera? ie nu era clar �n momentul acela. Membrii acesteia nu erau nici de st�nga, nici de dreapta. ?i �n Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din tran? ee. Vocile acestea erau pline de speran??; poate c? datorit? faptului c? r? zboiul durase �n Rom�nia mai pu? în dec�ț �n Apus, oamenii ace? tia tr? iau mai pu? în �n atmosferă deprimant? a tran? eelor dec�ț cei de pe Frontul de Vest. Rom�nia era de partea �nving? torilor; ?i se află �n fă? a perspectivei uluitoare a Rom�niei Mari. �n acest timp, genera? ia această a tran? eelor credea �n democra? ie, �n drepturi egale pentru minorit?? i ? i �ntr? un viitor mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]