19,941 matches
-
României o parte din obiectele istorice care, la timpul lor, s-au aflat la Sankt-Petersburg. Despre restul obiectelor nu se știe nimic și, în prezent, istoricii caută. Alexei Venediktov: Adică acest lucru nu reprezintă o temă a convorbirii dumneavoastră de mâine cu domnul Lavrov? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu doresc să abordez tematica discuțiilor mele cu domnul Lavrov. Alexei Venediktov: De ce? Mihai-Răzvan Ungureanu: Este un semn de respect pentru colegul meu. Alexei Venediktov: Considerați că nici poporul rus, nici poporul român nu trebuie
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Ungureanu: Este un semn de respect pentru colegul meu. Alexei Venediktov: Considerați că nici poporul rus, nici poporul român nu trebuie să știe ce discută doi miniștri de Externe? Au fost Molotov-Ribbentrop, acum Ungureanu-Lavrov? Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, în orice caz, mâine vom discuta, desigur, despre relațiile noastre bilaterale. Alexei Venediktov: Transnistria intră în relațiile dumneavoastră bilaterale? Mihai-Răzvan Ungureanu: Vom parcurge, în orice caz, toate problemele care privesc interesele ambelor părți. Alexei Venediktov: În sfârșit, ați pronunțat cuvântul „probleme”. Mihai-Răzvan Ungureanu: Voi
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
România, și Federația Rusă au interese, să devină o regiune stabilă, ca acele conflicte înghețate de tipul celui din Transnistria să-și găsească rezolvarea, pentru ca oamenii să aibă un viitor, să nu trăiască fără a ști ce se va întâmpla mâine. Alexei Venediktov: Prezența bazelor NATO în România va contribui la stabilizarea Republicii Moldova? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu vorbesc despre stabilizare în Republica Moldova, întrucât nu știu dacă în Republica Moldova a fost vreo destabilizare. Alexei Venediktov: Deci considerați că prezența unui regim separatist nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
înainte mi-a mai venit o idee și nu pot să nu v-o spun. Mă uitam aseară la emisiunea lui Tănase de la Realitatea TV și l-am văzut pe un domn, Mircea Răceanu, lansează mâine-poimâine o carte. Mihai-Răzvan Ungureanu: Mâine, chiar la Ministerul Afacerilor Externe. Carol Sebastian: Iată un simbol. Un eveniment simbolic. Mihai-Răzvan Ungureanu: Mă bucur că se întâmplă așa ceva Carol Sebastian: Trebuie să spun ascultătorilor care nu știu, celor mai tineri, nu? Fusese condamnat la moarte pe vremea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Afacerilor Externe, degeaba biciuim spatele tuturor ambasadorilor ca să-și ducă mandatele la bun sfârșit, degeaba nopți nedormite, degeaba transpirație, degeaba nervi. Pentru că noi nu putem oferi partenerilor noștri europeni o Românie care să fie alta decât România reală. Robert Turcescu: Mâine e 1 septembrie 2005. Vă propun împreună cu telespectatorii, de vreme ce pe dumneavoastră am să vă rog să comentați aceste imagini, să urmărim niște imagini filmate de curând de colegii mei de la Realitatea TV prin orașul care este Capitala României, București. Să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
care dorim să le schimbăm, în opinia mea poate fi altfel invocat ca argument pentru integrarea în Uniunea Europeană. Ceea ce se întâmplă în 2007 nu e Paradisul. România nu se transformă de pe 31 decembrie 2006 pe 1 ianuarie 2007 în Elveția. Mâine, în două secunde, totul e curat, străzile arată perfect, mâine nu ne mai rupem axa cardanică, dând cu mașina în ele, nu ne mai ia nimeni oglinda retrovizoare. Dar chestiunea este în felul următor și ar trebui așa înțeleasă. De la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
altfel invocat ca argument pentru integrarea în Uniunea Europeană. Ceea ce se întâmplă în 2007 nu e Paradisul. România nu se transformă de pe 31 decembrie 2006 pe 1 ianuarie 2007 în Elveția. Mâine, în două secunde, totul e curat, străzile arată perfect, mâine nu ne mai rupem axa cardanică, dând cu mașina în ele, nu ne mai ia nimeni oglinda retrovizoare. Dar chestiunea este în felul următor și ar trebui așa înțeleasă. De la un moment dat, imaginile devin redundante. Dar ceea ce vreau să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cu ambasadorul Adrian Jakubovicz de Szeged, care este reprezentantul UE pentru Republica Moldova și cu care am un dialog personal deschis și relaxat. L-am primit la București pe ambasadorul Dmitri Tkaci, care este reprezentantul Ucrainei în formatul de mediere, și mâine mă voi întâlni cu ambasadorul Valerii Nesterușkin, care reprezintă Federația Rusă. Aceste contacte nu au loc doar pentru că le dorește România, cum s-ar putea crede. Acesta este rezultatul unei intenții exprimate de ambele părți. OSCE și Federația Rusă, și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
un concept comun: ne interesează securitatea la Marea Neagră, iar Republica Moldova, Transnistria, Ucraina fac parte din această arie pe care încercăm să o construim ca fiind predictibilă, ușor de prevăzut în continuare, altfel spus, stabilă și care nu ne rezervă surprize mâine sau poimâine. Iar președintele României a făcut o analiză precisă, pe tușe foarte clare a ceea ce înseamnă Republica Moldova pentru România. Aici discutăm în termeni pragmatici, în termeni de interes strategic clar, cu atât mai mult cu cât și față de Ucraina
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
adjuncți de șefi de misiune. Eu cred în capacitatea ministerului de a se autoreprezenta... Stelian Tănase: Și de a scoate oameni de talent în față. Mihai-Răzvan Ungureanu: Sigur că da. Tot așa cum cred că marea majoritate a celor care astăzi, mâine, poimâine, până la jumătatea anului sau până la sfârșitul anului vor ieși spre o binemeritată odihnă... Stelian Tănase: Obosesc și eu cum obosesc și șefii de poliție ai lui Blaga. Mihai-Răzvan Ungureanu: Da. Reprezintă o parte a istoriei acestui minister. Eu nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
dinozauri, nu am vorbit despre zoologie, am vorbit doar despre vârste. Stelian Tănase: Numai eu vorbesc ca jurnalist. Bună seara. Îmi iau la revedere de la ministrul de Externe, Stelian Tănase, Realitatea TV, „Zece și un sfert”, noapte bună, ne vedem mâine. 1 martie 2005, Realitatea TV „Berlinul are un loc foarte clar în geografia politică a României”tc "„Berlinul are un loc foarte clar în geografia politică a României”" Cristian Ștefănescu: Program foarte încărcat la Berlin pentru ministrul român de Externe
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mulțumească cu o gândire de lemn, cu un limbaj de lemn și cu reacții previzibile. Temperamentul și felul lui de a fi, în general, au împins un anumit tip de creativitate, de spontaneitate. Asta nu înseamnă că noi acum, de mâine, vom face politica externă a Uruguayului! Vom face tot politica externă a României; asta nu înseamnă că obiectivele prioritare ale acestei politici se modifică, asta înseamnă doar că lumea este largă, înseamnă că pe lângă aceste obiective o să apară și altele
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
lucrurile cu care președintele... Rodica Culcer: Iată o bază de discuție. Într-o emisiune viitoare, pentru că asta trebuie să se încheie din păcate, vin știrile de la ora 20. Mulțumim foarte mult invitaților noștri: Bogdan Chirieac, Andrei Pleșu, Mihai-Răzvan Ungureanu. Pe mâine! 11 ianuarie 2005, Realitatea TV „Nu există reproș la adresa tipului de fiziologie pe care democrația românească l-a ales”tc "„Nu există reproș la adresa tipului de fiziologie pe care democrația românească l‑a ales”" Andreea Bratosin: Domnule ministru, președintele Traian
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
face să vă culcați, domnișoară Céleste, parohu- ăsta al dumneavoastră s-a băgat de mult în pat, credeți-mă! Gîndiți-vă, numa-! Motocicleta factorului poștal tocmai a ajuns la Merle. Zice-se că în urma lui s-a lăsat imediat ceața. De mîine n-are să mai treacă nici o mașină prin chei. - Ascultă la mine, fetițo! Un paroh tînăr, care vine în prima lui parohie, e cum nu se poate mai neștiutor, mai nepriceput. Toate bune, da- orășenii ăștia de la Grenoble n-au habar
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
Băiatu- ăsta, bodogăni bătrîna, ridicînd din umeri. I-auzi cum o spune, obraznica! - Păi da ce, nu-i, un băiat!? Și cît o fi el de sigur pe el, domnișoară Céleste, mie-n sută n-o să fie în largul lui mîine, cînd o să se ducă-n vizită la dom- primar. Gîndiți-vă că l-au așteptat neclintiți preț de două ore, și pe ce vînt!... Și cînd a sosit diligența, ia parohu- de unde nu-i, să vezi și să nu crezi! - Poate
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
pe declanșator până simțea că l-a prins pe cel care îi poza. Dintr-un film întreg sau din două alegea cel mult trei cadre. Și îți spunea "Eu cred că acesta ești tu". Nu făcea poze de azi pentru mâine, ci gândea într-o durată mult mai lungă. Și iubea scriitorimea. Pe Nichita Stănescu l-a fotografiat de la debut până în ultimul său an de viață. Pe Marin Preda l-a tot urmărit. În dimineața când Preda a fost găsit mort
Literatura Română în poze de arhivă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12572_a_13897]
-
asupra-i o fascinație fără margini, el a scris: Plecări Mohorîtă Umbra lui ieri Urmărește pînă aici Nefăgăduitul acum Plin de cicatrici De răni neînchise Impovărat iar De percepții prezente Totuși, Nu mă dau bătut Mi-atribui o stea Pentru mîine 1985 II Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea și ofensiva pe orizontală nu sînt decît o materie primă, piese constitutive într-un enorm proces de sintetizare. Nu forma de
Paul Neagu, între imagine și cuvânt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12611_a_13936]
-
inuman, lipsa celor mai elementare lucruri - hrană, igienă, ajutor medical, bătaia, umilința nesfârșită, și - iar și iar - speranța. Pasiunea pentru istorie a lui Stanciu Stroia este de fapt o dragoste constantă pentru speranță, o credință nestrămutată în ieri, azi și mâine ca verigi ale unui lanț ce trebuie prelungit. Pentru el îazi' e compromis, dar îmâine' e recuperat. Aceste memorii care nu s-au vrut nicidecum carte, dar pe care le citim întru proslăvirea unui îieri' ce între timp a devenit
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]
-
din zăvoaie azurul și-l adună, Mariei să-i aștearnă culcuș de adormire. Heraclit Priveam cum fuge ziua pe apele ce curg. Nisipu'n mână, totuși, te uită cum rămâne: colina-și înstelează luceferii'n amurg, anticipând, regală, aurorele de mâne. San Francesco nel Deserto Din cerul apei moarte cresc seara chiparoși. Mai văd pe sub amurguri, încununați cu laur, rugându-se, umilă, o ceată de leproși - și-o'ntreagă seară curge în rănile de aur. Lui Ion Pillat îi va fi
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
cu măsură o epocă de disperare - Alice Voinescu, universitar ,martir", zice Virgil Ierunca, prin vremuri de marasm, sucite. Detaliile despre formarea ei, despre mentori și prieteni sînt luate, în bună parte, din discuția cu Ion Biberi sub genericul lumii de mîine, titlul volumului care păstrează, între coperte, înduioșătoarea naivitate a unor intelectuali la pragul ,minunii". Aduc, așa, vorba de Vasile Voiculescu, oprit, deopotrivă, printre asceți. În paginile scrise despre el, în carte, Virgil Ierunca trece, fără piedici, de la memorialistică la critică
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
era, la romani, zeița înțelepciunii, a artelor și a strategiei războinice. (,Semnele Minervei" constituia, de fapt, și titlul unei rubrici, pe care Noica a susținut-o, din când în când, la ziarul Ultima oră) Revenind la volumul Moartea omului de mâine (Publicistică, III, iulie 1934-iunie 1937. Ediție îngrijită de Marin Diaconu, Editura Humanitas, București, 2004), care preia titlul unui articol omonim, publicat în Credința, din 1934, acesta include, în ordine strict cronologică, intervențiile publicistice ale tânărului Constantin Noica, găzduite în Credința
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
polemizează cu G. Călinescu, motiv pentru care acesta nu îl va include în faimoasa lui Istorie..., din 1941, la capitolul consacrat filosofiei (unde îi comentează pe Ion Petrovici, D. D. Roșca, Nae Ionescu ș.a.). Articolele cuprinse în Moartea omului de mâine par a dovedi că Noica și-a găsit calea regală spre filosofie, deși nici acum el nu se consideră încă filosof, ci doar ,cercetător filosofic". (Gândindu-se la Socrate, va spune Noica mult mai târziu, oamenilor ar trebui să le
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
e un delfin și nu rechinul care, de zile întregi, dă ocol navei. A fi matelot, cârmaci, înseamnă a nu cunoaște somnul, a ignora tihna, a nu avea habar de deliciile lenei, aceea care te determină să nu lași pe mâine ceea ce, la fel de bine, poți face poimâine și chiar mai pe urmă. Când dl. Adrian Severin a scos țipătul de satisfacție că, în fine, a pătruns secretul Băsescu, descoperind într-însul pe străin - pe deasupra tătar! - alogen, în mijlocul pașnicilor valahi mulgători de
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
anumite drepturi, inclusiv acela de a-l trimite la odihnă. Operează aici, repetăm, un program dinainte anunțat, în a cărui privință ar fi inutil să ne întrebăm cât e de constituțional, cât de hazardat, în fine, ce ne mai așteaptă mâine. Ca președinte de republică, dl. Băsescu a preluat comanda unei foarte mari nave, superioară în tonaj celei mai grele din câte a condus pe mări și oceane. Mereu pe punte, cu ochii la orice colț de ghețar ce ar putea
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
de suflarea ce urcă albă în întuneric și face din mine o țintă, mi-e frică, doamne: de ce toate astea mie? De ce nu am drept să trăiesc, și trebuie, dimpotrivă, să cer în genunchi? Nu mi-e destulă ziua de mâine, eu vreau durata să mă obișnuiesc cu anii, să mă duc la nunțile fiilor iar în noaptea asta blestemată și la mormintele lor. Vreau să-mi fie somn lângă draga mea când părul o să-i fie cărunt. De ce trebuie să
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]