19,069 matches
-
termen cînd se referă la ardeleni 213 Iorga nu prea aprecia propovăduirea de către Cuza a unui antisemitism neînfrînat. Nu imaginea era ceea ce voia Iorga să le-o transmită tinerilor din Transilvania sau Bucovina nici măcar în această perioadă. Cel puțin așa mărturisește el în O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 175. Și-a exprimat dezaprobarea față de ai săi în termeni mult mai mișcători, așa cum i-au relatat aceștia autorului 214 Tînărul Prinț Carol (viitorul rege Carol II) a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
alăturat Uniunii Europene, a cărei proeminență În afacerile continentului era la rândul ei o consecință directă a revoluțiilor din Est. Vizitând Viena În octombrie 1999, am găsit Westbahnhof tapetată cu afișe pentru Partidul Libertății al lui Jörg Haider: deși Își mărturisea deschis admirația pentru „oamenii cinstiți” din armatele naziste care „și-au făcut datoria” pe frontul de Est, politicianul a câștigat 27% din voturi exploatând anxietatea și nedumerirea austriecilor În fața schimbărilor survenite În lumea lor În ultimul deceniu. După aproape o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anihilând granițe, expropriind, integrând rețele de transport etc. - făcea ideea și mai plauzibilă. Visul unei Europe eliberate de antagonismele din trecut era la fel de seducător și pentru alte țări. La patru ani după Înfrângerea nazismului, În octombrie 1949, George Kennan Îi mărturisea lui Dean Acheson că, deși Înțelege teama de un reviriment german, „În timpul războiului, trăind acolo, mi se părea adesea că singurul cusur al noii ordini hitleriste era Hitler”. Remarca lui Kennan a fost făcută În particular. În public, după 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
târziu), au fost și pedepsiți ca dușmani ai poporului. Ce frapează la victimele necomuniste ale primelor procese publice e că, În afară de cei care avuseseră o activitate vădit de partea nemților, au refuzat categoric să se recunoască vinovați sau să-și mărturisească așa-zisele fapte „antinaționale”. În august 1947, la Sofia, În procesul vizibil aranjat al liderului țărănist Nicola Petcov și al „complicilor” săi, patru din cei cinci acuzați s-au declarat nevinovați, În ciuda torturii și a mărturiilor falsificate 7. După criza
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anilor ’50, după izbucnirea războiului din Coreea, Washingtonul a luat În considerare varianta destabilizării Europei de Est, iar serviciile de spionaj americane au avut câteva tentative eșuate de a penetra blocul sovietic, ceea ce conferea un strop de verosimil comuniștilor care mărturiseau că ar fi colaborat cu CIA sau că ar fi spionat pentru serviciile secrete britanice. În ultimii săi ani, se pare că Stalin se aștepta realmente la un război: cum explica Într-un „interviu” din Pravda din februarie 1951, o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Roșie) constituiau tot atâtea mijloace prin care tânăra generație postbelică se distanța de originile sociale și de trecutul național. Hotărârea de a deveni comunist (sau marxist - ceea ce, În circumstanțele de atunci, Însemna, de obicei, comunist) era luată de timpuriu. Cum mărturisește cehul Ludìk Pachman: „Am devenit marxist În 1943. Aveam 19 ani și gândul că deodată Înțelegeam tot și puteam explica tot m-a sedus, ca și ideea de a mărșălui alături de proletarii din Întreaga lume, Întâi Împotriva lui Hitler și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
alianțe dubioase constituiau o țintă favorită a polemicii sovietice, drept pentru care era uneori dificil să-i convingi pe criticii liberali ai comunismului să se exprime În public: se temeau că vor fi luați drept reacționari. În 1948, Arthur Koestler mărturisea unui public numeros adunat la Carnegie Hall, În New York: „N-ai ce-i face, uneori oamenii au păreri corecte din motive greșite... Teama de a nu fi Într-o bună companie nu este expresia neîntinării politice, ci a neîncrederii În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
calitate, autorii erau cei mai buni scriitori din deceniile postbelice și umpleau o lacună importantă - mai ales În Franța, unde Preuves reprezenta unicul forum liberal, anticomunist, Într-un peisaj cultural dominat de periodice neutraliste, pacifiste, ale tovarășilor de drum sau mărturisit comuniste. Congresul și numeroasele sale activități erau sprijinite oficial de Fundația Ford și finanțate În secret de CIA - lucru ignorat de mai toți activiștii și scriitorii până când a fost făcut public ani mai târziu. Implicațiile - și anume faptul că guvernul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
limbă sau religie”. El impunea celor 35 de state „să promoveze și să Încurajeze exercițiul efectiv al drepturilor și libertăților civile, politice, economice, sociale, culturale și de alte feluri” și „să recunoască și să respecte libertatea individului de a-și mărturisi și practica religia sau convingerea, singur sau În comunitate, după cum Îi dictează conștiința”. Din această listă de drepturi și obligații, prolixă și aparent inofensivă, s-a născut mișcarea pentru drepturile omului. La un an după ce căpătaseră mult râvnitul lor acord
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
defavorizat, format din lucrătorii cu jumătate de normă, neprotejați și nesindicalizați; au demarat un proces de reducere a inflației și cheltuielilor guvernamentale, chiar cu prețul dificultăților economice și a unei creșteri economice mai lente. Nici unul dintre aceste obiective nu era mărturisit deschis. Guvernul laburist a pretins până la sfârșit că susține valorile fundamentale și apără instituțiile statului asistențial, În vreme ce inaugura În practică o ruptură atent calculată, Încercând să Înfăptuiască pe furiș ceea ce predecesorii nu putuseră legifera În mod deschis. Strategia nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu se sfia să frizeze și să Înfrunte nepopularitatea nu i-a dăunat În cadrul partidului, ba chiar a contribuit la farmecul ei. Iar farmecul era indubitabil. O gamă surprinzător de largă de politicieni experimentați din Europa și din Statele Unite au mărturisit, deși nu În public, că o găseau pe doamna Thatcher destul de sexy. François Mitterrand, un cunoscător În domeniu, considera că ea are „ochii lui Caligula și buzele lui Marilyn Monroe”. Putea să intimideze și să constrângă așa cum nu mai făcuse
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sugerează conștiința clară că atuul ei politic principal era tocmai această obstinație, acest refuz Încăpățânat de a face compromisuri care Îi scotea din minți pe adversari. Cum atestă fiecare sondaj de opinie, chiar și cei care nu agreau măsurile thatcheriste mărturiseau adesea o admirație reținută pentru persoana doamnei prim-ministru. Britanicii erau din nou sub domnie. În realitate, dincolo de discursurile despre piață și individ, Margaret Thatcher a dirijat un reviriment deconcertant și remarcabil al statului britanic. În administrație, ea a centralizat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
imperfect) competiția prețurilor mai mare. Când succesorul ei, John Major, nu a inclus Marea Britanie În „capitolul social” al tratatului Uniunii Europene, Jacques Delors l-a acuzat că transformase țara Într-un „paradis pentru investițiile străine”: vină pe care thatcheriții o mărturiseau cu plăcere. Ca economie, așadar, Marea Britanie thatcherizată era mai eficientă. Dar ca societate, ea a suferit un dezastru cu consecințe catastrofice pe termen lung. Desconsiderând și desființând toate resursele deținute În colectiv, susținând vehement o etică individualistă preocupată exclusiv de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aceea Europa rămânea pentru mulți dintre ei un obiectiv exotic. În 1991, săptămânalul Kultura tipărit la Sofia Îi Întreba pe bulgari cu ce cultură străină au afinități: 18% au răspuns „franceză”, 11% „germană” (și 15% „americană”). Dar numai 1,3% mărturiseau o apropiere de „cultura engleză”. Centrul necontroversat al Europei, cu toate necazurile de după unificare, era În continuare Germania: cel mai mare stat din UE ca populație și producție, ea era sâmburele din „miezul Europei”, cum dorise, de altfel, fiecare cancelar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Musil: "Un Stat care nu mai subzista decât prin forța obișnuinței..." La data de 25 octombrie 1955, un funcționar al Consiliului Europei, Arsène Heitz, a fost însărcinat să propună un desen pentru viitorul drapel al Europei. "Inspirat de Dumnezeu", a mărturisit el în anul 1989, într-o revistă catolică denumită Magnificat, "am conceput un drapel albastru, pe care se disting cele douăsprezece stele ale medaliei miraculoase...astfel încât drapelul Europei este drapelul Fecioarei". Schița lui Heitz este adoptată de către statele ce făceau
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și i-am iertat pe vrăjmași. Crezul și tot ce a fost mai frumos în lupta mea mă însoțesc pururi, departe de a mă mistui în iluzii. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”, e sentința neclintită Blândului Nazarinean. Aceasta am mărturisit și am încercat să transpun în faptă, după puterile mele trupești și sufletești. Sabia mea a fost cuvântul cel bun și jertfa. Acum aștept să sune ceasul și dangătul de clopot când inima-mi va tresări o clipă, apoi peste
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Zelea Codreanu) Căpitanul ne-a lăst cele mai cutremurătoare temeiuri creștine prin moartea sa martirică. Mărturisirile sale sunt pline de tremur și dureri, așteptând și acceptând senin împlinirea voii lui Dumnezeu, și simțea că drumul vieții sale s-a scurtat, mărturisește el în însemnările de la Jilava, unde a dat uriașul examen: moartea prin ștrangulare. La fel, oastea legionară a înscris în istorie cele mai cutremurătoate pagini de rezistență. Avem multe gropi neștiute. Avem morminte lângă morminte, mii. Avem atâta tineret, mii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
creator de lumină, ea este una singură și vine de la Dumnezeu. Adevărul trebuie rostit impetuos și cu curaj. Suntem dezrădăcinați, dar nu răpuși. Nici un popas. Viața și lupta își urmează cursul lor. Aștern pe hârtie aceste rânduri sub imperativul: să mărturisesc adevărul. După ani mulți de temniță (cincisprezece), licori de foc, hărțuit apoi în așa zisa libertate și ros de multe amărăciuni care voiau să mă piardă în lava unei robiri eterne, Dumnezeu m-a ocrotit și mi-a lungit viață
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de temniță (cincisprezece), licori de foc, hărțuit apoi în așa zisa libertate și ros de multe amărăciuni care voiau să mă piardă în lava unei robiri eterne, Dumnezeu m-a ocrotit și mi-a lungit viață cu ani mulți ca să mărturisesc. Să mărturisesc martiriul camarazilor mei. Hazardul e mare, puterile mici, eu nevrednic și rănile adânci. Mă închin cu pietate la icoanele camarazilor mei plecați demult la cer, camarazi cu care am pătimit „veacuri de nopți” fără de zori, în cavouri umede
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cincisprezece), licori de foc, hărțuit apoi în așa zisa libertate și ros de multe amărăciuni care voiau să mă piardă în lava unei robiri eterne, Dumnezeu m-a ocrotit și mi-a lungit viață cu ani mulți ca să mărturisesc. Să mărturisesc martiriul camarazilor mei. Hazardul e mare, puterile mici, eu nevrednic și rănile adânci. Mă închin cu pietate la icoanele camarazilor mei plecați demult la cer, camarazi cu care am pătimit „veacuri de nopți” fără de zori, în cavouri umede, cu bolți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
comuniste, este un blestem, nebunie și trădare. Da, cercetați faptele celor trei guvernanți, dragi cititori, și apoi luați poziție. De ce ne asupriți și ne ucideți fără a cerceta și a cunoaște adevărul? Noi, legionarii, nu avem dreptul de a ne mărturisi crezul nostru, nu avem dreptul nici la mormânt. Unde sunt osemintele lui Corneliu Zelea Codreanu, ale Nicadorilor, ale Decemvirilor, ale Nicoletei Nicolescu? Este de neînțeles și dureros că aceste acte de injustiție împotriva legionarilor le fac mulți români. Ei sunt
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
la icoană la picioarele lui Hristos, iar pe cei slujitori materiei copleșiți de povara cărnii, slăvindu-se pe sine, lupi hulitori, îi va găsi pierduți în colbul sumbru al trecătoarelor bucurii, slavă și otravă. Sunt bătrân legionar și aceasta o mărturisesc cu reținere și teamă. Căpitanul spunea: „eu nu sunt legionar ci membru al Mișcării Legionare”, legionari sunt acei din morminte, mucenicii și martirii Legiunii. Am trecut prin focul a două prigoane, am fost hăituit în munți jumătate de an, am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
la care am răspuns mulți cu neputință și pasivitate, alții cu trădare. Legionarii au răspuns cu luptă, sânge și moarte. Lupta legionară s-a dat și se dă în pas cu istoria. Autoritățile naționale și statale tac... Până când? Legionarii au mărturisit și vor mărturisi crezul lor oricât de vitreg va fi destinul cu noi. Vom lupta cu aceeași dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
răspuns mulți cu neputință și pasivitate, alții cu trădare. Legionarii au răspuns cu luptă, sânge și moarte. Lupta legionară s-a dat și se dă în pas cu istoria. Autoritățile naționale și statale tac... Până când? Legionarii au mărturisit și vor mărturisi crezul lor oricât de vitreg va fi destinul cu noi. Vom lupta cu aceeași dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Astra, Institutul Social Banat-Crișana, Concordia și Ateneul Popular. Din 1937 subtitlul este „Literar-cultural-artistic”. Născută din inițiativa unor intelectuali arădeni dornici de a reprezenta și de a dinamiza viața spirituală din zona de vest a țării, H. are un program cultural, mărturisind chiar în primul număr intenția „de a munci conștiincios” la afirmarea spiritualității românești „într-un colț de țară amenințat de vânturile revizionismului internațional”. Într-o serie de articole programatice, este susținută cu fervoare ideea regionalismului cultural înțeles nu ca o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]