19,271 matches
-
le vizita, a investi și a munci”, cu termen de realizare în anul 2013 și cinci obiective specifice de dezvoltare regională durabilă așa cum este prezentat în Tabelul nr. 1.4 din prezenta lucrare [Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013- 2020-2030, www.gov.ro]. Statutul pe care l-a câștigat România la 01 ianuarie 2007, de stat membru al Uniunii Europene, impune adoptarea unei conduite care să se muleze perfect conduitei europene și, în același timp, să reflecte valorile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
al oricărei literaturi poporaniste. Clarificări sunt aduse apoi în alte articole - „Omul perfect”, Motivele artei, „Poporul” în artă și literatură, „Arta pentru popor”. Ultimul, cuprinzând un amplu excurs în artele plastice și în dramaturgia europeană, dă seamă și de largul orizont cultural al ideologului. Prin aceste texte, ca și prin acelea datorate lui Ibrăileanu, noul program este conturat destul de pregnant în liniile sale mari. Stadiul nu este însă depășit, cei doi promotori lăsându-se antrenați într-o polemică oarecum laterală cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Fluxul conștiinței. Ca tot ce e Desperado, acțiunea este și ea un puzzle: pe măsură ce găsim fragmente de timp, trebuie să le potrivim într-o imagine de proporții, necunoscută, deși bănuită de la bun început. Opera își creează de la primele fraze un orizont de așteptare, care, în ce privește acțiunea, poate fi numit derutarea cronologiei. Fie că avem de-a face cu o narațiune la persoana întâia sau la persoana a treia, istoria alunecă inevitabil către autobiografia personajului narator. În mod repetat, fie că e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
străină. Fiecare operă nouă e o limbă nouă. Limbile străine se învață, dar cât de familiare ne sunt ele? Oare nu revenim la limba maternă când gândim fără voce? Adică, nu ne întoarcem oare la tradiție, la ce era odată orizontul de așteptare, intriga, cronologia, eroul, într-un cuvânt ficțiunea? Textul Desperado menține lectorul în alertă, cultivă în el dezaprobarea ordinii, a narațiunii rezonabile, a așteptărilor împlinite. Ficțiunea Desperado, joc, jurnal ori cum i-am zice, ne taie răsuflarea. Dacă pentru
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de a actualiza trecutul, de a îmbolnăvi prezentul de trecut. Autorul imaginează invers, ce a fost, nu ce va fi, motiv pentru care finalul nu mai are nicio semnificație. Consecința e gravă pentru lectură, fiindcă cere o schimbare drastică în orizontul de așteptare al lectorului. Același refuz al finalului îl întâlnim și în dispoziția distopică a autorului Desperado. Decât să imagineze o acțiune în viitor, el preferă să-și pună ștreangul de gât, să se vadă într-un spațiu negativ, să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
descoperă că inteligența fără substanță (trup real) nu e credibilă, nu are suspans, deci riscă să ucidă lectura. Eroii lui David Lodge, Malcolm Bradbury, Julian Barnes, Jonathan Coe au vieți foarte concrete. Pe de altă parte, inteligența lor ridiculizează, desființează orizontul lor de așteptare. Tradiția basmului, cu iubirea fericită (sau nu), cu final clar, nu mai înseamnă absolut nimic pentru autorul Desperado. Fericirea ori nefericirea nu mai au sens. Modernismul desființa timpul; cronologia nu mai avea niciun înțeles. Personalitatea eroului se
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mulțumește lectorul Desperado cu o poveste al cărui sfârșit e decis de autor? Odată cu eroul, lectorul își pierde și el așteptarea tradițională. Ultimul lucru care i-ar trece prin cap atunci când citește, ar fi să întrebe: "Și? Și?" Plăcerea lecturii (orizontul ei de așteptare) vine din complicarea jurnalului eroului, din priceperea cu care autorul zădărnicește istorisirea. Lipsa viitorului din poveste (care, la moderniști, avea încă o legătură subterană cu tradiția basmului cu final fericit) împovărează "ziua" modernistă, ca unitate de narare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fost un act de respingere. Woolf le-a întors spatele lui Galsworthy, Bennett și Wells, numai că nu era tocmai pregătită să opereze o schimbare de esență. Aș spune că Woolf înlocuiește vechea convenție a predictibilului, vechiul și bine înrădăcinatul orizont de așteptare, cu o nouă convenție a sfidării. Dacă lectorul devenise dependent și oarecum insensibil la lectura pașnică, agreabilă, romanciera a decis să-l contrarieze: găsind o opoziție simetrică, a inventat nevoia imperioasă de neprevăzut. Romanul Fluxului conștiinței e ceea ce
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lectorului, care nu ține minte din text decât ființe îndrăgostite. Și totuși acesta este momentul, cu Joyce, Woolf și Eliot, când ideea de cuplu, de familie, de final, cu (sau fără) iubire împlinită, începe să piară. Trebuie să se schimbe orizontul de așteptare, care învață acum să includă aceste romane noi, sfidătoare, aparent lipsite de ceea ce două mii de ani a fost hrana literaturii. Ne împrieteneam cu eroul pe când îi citeam istoria și așteptam suspansul și rezolvarea într-un final absolut. Acum
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
procedee convenționale, de la cronologia impecabilă la intrigă și personaje. Legea de căpătâi e logica. Călăuza lectorului e înțelegerea, care călătorește pasiv prin întâmplări, toate legate între ele și ridicate cu tâlc într-o piramidă încununată de un viitor la îndemână. Orizontul de așteptare al acestor romane e același de douăzeci de veacuri și mai bine: ceva începe și se încheie, iar noi urmărim ce e între cele două momente. Este exact ceea ce autorul Desperado refuză să facă. Acesta respinge atât convenția
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
plăcerea jocului. Ironia creează textul ca joc. În interviuri, autorii Desperado au un lucru în comun: ei neagă de la bun început întrebarea. Orice Desperado refuză afirmațiile clare, primele impresii, își construiește suspansul (de care nu se poate lipsi) pe refuzul orizontului de așteptare al cititorului. Neagă și negația (v. Ishiguro, contrazicând contrazicerea iubirii în The Remains of the Day). Orice Desperado afirmă negând: modul lui de comunicare se sprijină pe eroul deconcertant. În clipa de vârf, intriga e oprită brutal, lectorul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mult decât ocolite. * Finalul la întâmplare: opera nu se încheie fiindcă proiectul s-a închis. Din contră, textul se încheie în momentul de maximă deschidere a proiectului inițial, antrenând după sine o relectură intrigată și încăpățânată. Dezarmarea lecturii, al cărei orizont de așteptare se lărgește într-atât încât practic nu mai există altceva pentru lector decât o așteptare niciodată împlinită. Pentru lectură decurg din acest tip de roman energic o serie de avantaje, cum ar fi: * Romanul incitant stimulează atenția și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și familia lui o vizitează în America, cu ocazia unei "burse". Tim e acum ieșit cu totul din adăpost, desăvârșind de fapt efectul vacanței din Heidelberg, care a fost răscrucea ce l-a scos din "cochilie" și i-a lărgit orizontul. Nu-i vine ușor să iasă din adăpost, dar și-o impune, face un efort la care asistăm. Ambasadorii lui Henry James sunt undeva foarte departe. În momentul de față curajul înseamnă să lași în urmă Europa pentru a descoperi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ia prin surprindere. Poeta respinge compasiunea, fie a autorului pentru eroi, fie a lectorului pentru text. Dorește totuși o comuniune a lecturii cu creația, așa cum o doresc toți autorii Desperado. Ajunge la această comuniune pe ocolite, deconstruind rima, sentimentul, tandrețea, orizontul de așteptare. The Telephone Call (Telefonul) e o excelentă descriere a felului cum vede Adcock rolul poetului. Poemul e o loterie care nu oferă milionul de lire, ci experiența acestui milion. Nu e pentru prima oară că poeta ne șoptește
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
conexare deloc ușoară își are avantajul ei pentru studenții mediciniști și pentru orice alt lector, asigurând înțelegerea asociativă a evenimentelor, în ansamblul lor, și a medicinei în spiritul epocii. Autoarea acestei cărți Doamna Dr. Cristina Ionescu, probează metodologic dexteritatea cercetării, orizontul pluridisciplinar față de evoluția, obiectivele și finalitatea sistemului științelor medicale. Ca pedagog, autoarea este convinsă că Istoria Medicinei nu se predă studenților pentru a fi învățată reproductiv, ci se transferă prin spiritul și ilustrările ei, în măsură să rodească recreator în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și tonifierea spirituală a pacientului, care devine participant la propria vindecare. Ieșirea omului din preistorie a deschis perspectiva conștiinței de altul, a actului caritabil, altruismului, a dragostei de semeni, făcând loc precauției și unui început de asistență preventivă. în acest orizont distingem primii pași ai Istoriei Medicinei, complex fascinant prin natura sa multiși interdisciplinară. Conținutul ei avizează intuiția și observarea, aprofundează și lărgește comprehensiunea, întreține autoperfecționarea, animă creativitatea. Sfera sa de atracție iradiază spre orice om de cultură, interesat de supraviețuirea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cultivator de grâu, orz, orez, mei și de alte plante nutritive pentru ca organismul să fie sănătos, mai viguros. în timp apar și alte preocupări estetice, reclamate superior de spirit și concretizate în picturi, sculpturi și în arta olăritului. Astfel la orizontul lumii de acum 7 - 5 mii de ani î.Chr. răsărea un alt soare, destinat să scoată lumea din preistorie și medicina din tatonări și obscurantism. MEDICINA ASIRO-BABILONIANĂ SAU MESOPOTAMIANĂ În Orientul Apropiat și Mijlociu, în această răspântie de drumuri
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
celor optsprezece dinastii și până-n ultima mie de ani dinaintea erei creștine, egiptenii au asimilat și au dat bunuri culturale de preț care și astăzi atrag cercetători. Descifrarea, în 1822, a scrierii hieroglifice de către J. F. Champollion, a deschis noi orizonturi în înțelegerea și aprofundarea culturii și civilizației egiptene. Cooperarea dintre zei și oameni și-a avut importanța ei productivă. Isis era zeița armoniei matrimoniale, a medicinei spirituale, magice și vindecătoare, având puterea învierii din morți. Universalitatea ei s-a extins
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și Mijlociu dat fiind poziția acestui spațiu și multitudinea contactelor interetnice. Așadar, manuscrisul Ebers nu le putea ignora cu atât mai mult cu cât profesionalizarea medicilor în școlile de pe lângă temple se completa cu datele experienței populare curente care intră în orizontul medical a celor chemați să asiste bolnavi. Organizarea științifică a datelor însă, lasă în urmă tradiția populară, dând dovada unei concepții medicale propriu-zisă unei științe a vindecărilor, anterioară școlii medicale grecești. Cu mult înainte de Hippocrat, exista deja un „spirit medical
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cele spiritualiste, ne învață că starea de conștiință determină starea de existență și Jurământul hippocratic în acest sens, depune mărturie, legiferează și ne învață să-l respectăm. FILOSOFII SUNT ZEI TEREȘTRI Dacă filosofii nu sunt și medici, sigur ei luminează orizontul de intuire, percepere și acțiune al medicilor. Spre deosebire de egipteni, grecii sunt și filosofi, creatori de școli, de sisteme de reflexie. în constelația lor ideatică, senzorialul se unește cu raționalul. Sofiștii speculează la suprafața fenomenelor. Filosofii au dotația profunzimilor: Socrate (469
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca filosof: consideră apa principiul vital, factor universal, unic, veșnic generator și regenerator. UNII MEDICI SUNT FILOSOFI Prin finalitatea profesiei și într-o Grecie a gânditorilor, medicii nu puteau să nu fructifice confruntările de idei în aprofundarea și conturarea unui orizont medical al completitudinii; unii adeverindu-se chiar filosofi, sau filosofi fiind prin dotație, au devenit și medici prin formație. Empedocles (482 - 425 î.Chr.) ctitor al școlii de la Agrigente — Sicilia, era recunoscut ca vindecător și făcător de minuni. Focul etern
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
maeștrii săi, Socrate și Platon, de caracter, virtute și lege morală. Unii îl consideră chiar continuatorul lui Hippocrat. Roditoare fie Thesalia care-l odihnește pe Hippocrat cum roditoare în veci a rămas medicina sa, prin care a deschis un nou orizont acestei științe, arte și filosofii. ALEXANDRIA, CETATE MEDICALĂ Odată cu civilizația și cultura elenă, în continuă mișcare, medicina greacă, înfloritoare în toate cetățile și orașele mai mari sau mai mici, a intrat și ea într-un proces de expansiune datorat celebrității
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se afirmă Herofil (sec. IV - III), cel mai vestit anatomist al antichității, medicina consolidându-și statutul de știință. Ca și Alexandru cel Mare, Ptolemeu I și după el, Ptolemeu II, încurajează științele, artele, medicina. Astronomi, fizicieni, matematicieni, naturaliști imprimă un orizont mai obiectiv vieții, direcționând medicina spre cercetare, experimentare, confruntare de soluții, lăsând mai în urmă filosofarea și preocupându-se mai mult de realitatea funcțională a organismului uman. În edificiul politico-militar al energicului cuceritor și ctitor al cetății repede ajunsă centru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
iubeau ca și grecii și romanii. Conștienți de capacitatea lor, etruscii s-au unit cu energicii toscani dar și cu bogații și inteligenții cartaginezi, de peste mare, pe întinderea căreia se întâlneau recunoscându-și reciproc interesele și calitățile. În felul acesta, orizontul etrusc de cunoaștere și acțiune a ajuns destul de întins până când romanii și celții i-au învins. Unii istorici îi cred veniți în peninsulă din spațiul de civilizație al străvechilor popoare din Orientul Mijlociu, fapt ce ar explica mobilitatea, zestrea și intențiile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
formați în acest Bizanț medical. Religia creștină și medicina aplicativă au adus noutatea și prestigiul medicinii bizantine. Arabi și evrei trimiteau emisari să cumpere manuscrise din Bizanț, unde lucrările medicale se aflau la loc de cinste. Această efervescență spiritual-medicală cu orizont enciclopedic s-a constituit în forță de atracție pentru magiștri și discipoli din toate punctele cardinale, teologia creștină având o deschidere spre universalitate și spre toate clasele sociale, categoriile de vârstă și profesionale. Dintre călugării mireni, dintre clerici și medici
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]