19,586 matches
-
-n stele Să pot exista liniștit Să-mi trăiesc visele Să pot fi nițel ...fericit. CEDEZ singurătate și tristețe Contra surâs și armonie Chiar și puțină tandrețe Însoțite, firesc, de omenie. DORESC o cană cu lapte în zori La prânz, pâine cu sare și ceapă. Cina poate lipsi uneori Eventual, mai merge și...apă. CA FRUNZA astăzi, sunt În bătaia vântului. Până cade la pământ Zboară lin, haihui. Șomaj de (CO)2 Într-o dimineață de vară, toridă, Cu ciripit de
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
Vest], ca să muncim la voi în țară și să v-o dezvoltăm, trebuie să respectăm niște standarde europene care îngreunează populația și mai mult. De exemplu, luându-i chioșcul de pe strada al omului, comerțul de stradă, noua ne-ai luat pâinea de la gură și ne obligi să mergem să muncim la tine în țară [în Vest]. Că ajungi, ca în străinătate se primesc salarii enorme. Dacă nouă ni s-a luat pâinea de la gură de dragul standardului european, noi mergem să lucrăm
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
al omului, comerțul de stradă, noua ne-ai luat pâinea de la gură și ne obligi să mergem să muncim la tine în țară [în Vest]. Că ajungi, ca în străinătate se primesc salarii enorme. Dacă nouă ni s-a luat pâinea de la gură de dragul standardului european, noi mergem să lucrăm în străinătate. Acuma, voi nu știați ce găsim noi acolo? Știați, dar vă convine. În urma acestei integrări în<spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> Uniunea Europeană, noi nu avem beneficii
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
respect și demnitate de care oricine are nevoie ca să se poată simți om. </b></i> Pe coperta a patra a cărții, Liliana Nechita spune: „Am scris pentru toți românii care au plecat, masiv, doar pentru a câștiga o bucată de pâine. Am scris pentru cei săraci, pentru că nu e vina lor că sunt săraci. Am scris pentru toate mamele care trimit pachete cu bomboane, ciorapi și caiete. Pentru toate mamele care ar da orice să-și îmbrățișeze copiii, care se gândesc
Încă pot coborî! () [Corola-website/Science/296089_a_297418]
-
fiecare dimineață pe străzi, cu încrederea că voi găsi de muncă. Citeam toate afișele de pe stâlpi, toate anunțurile... Deduceam cam ce spune pentru că nu știam decât lavoro. Pe la 15 amețeam... Acum, în Roma, socoteam dacă pot cumpăra câteva felii de pâine cu 50 de cenți sau dacă să-mi iau o pungă de paste cu 30 de cenți. Scrisoarea 13 - Hai la depozit! Depozitul e un loc anume al emigranților. Sunt peste tot, la o margine de drum, în centrul orașului
Încă pot coborî! () [Corola-website/Science/296089_a_297418]
-
Am o grădină de săpat! Necăjiții își respectă rândul. Pleacă la muncă cine a venit primul. Pe la nouă deja se pierd speranțele. - Hai la Conad! E un supermarket care nu aruncă la gunoi marfa expirată; emigranții o găsesc în saci, pâinea la pâine, produsele din carne separat etc. Sunt ambalate în vid și încă bune. Dacă nu se găsește de muncă, de mâncare se găsește. La depozit am cunoscut un român înalt, frumos și blond ca Nichita Stănescu... Omul ăsta nu
Încă pot coborî! () [Corola-website/Science/296089_a_297418]
-
grădină de săpat! Necăjiții își respectă rândul. Pleacă la muncă cine a venit primul. Pe la nouă deja se pierd speranțele. - Hai la Conad! E un supermarket care nu aruncă la gunoi marfa expirată; emigranții o găsesc în saci, pâinea la pâine, produsele din carne separat etc. Sunt ambalate în vid și încă bune. Dacă nu se găsește de muncă, de mâncare se găsește. La depozit am cunoscut un român înalt, frumos și blond ca Nichita Stănescu... Omul ăsta nu mai avea
Încă pot coborî! () [Corola-website/Science/296089_a_297418]
-
Ionuț: Nu toți oamenii au casă! Lăură: Dar cum așa, dacă îți trebuie să te adăpostești? Ștefan: Unii stau pe stradă. Lăură: Păi și cum se adăpostesc? Unde mănâncă și unde dorm? Rebeca: Cer bani și cu ei își iau pâine. Lăură: Voi credeți că e corect că sunt oameni care n-au casă? Jumătate din grup: Daaaa! Cealaltă jumătate: Nuuuu! Lăură: Tu ce zici Misa? Misa: Dacă e corect? Eu zic că nu e corect, ar trebui ca toata lumea
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
printr-o grevă a foamei, ce a ținut 10 zile. De la Maurer a reînvățat atunci cum să mănânce fără să-i fie rău. Meniul trebuia să conțină „zeamă de lămâie, zeamă de portocale, mai târziu ceai, pe urmă lapte”, fără pâine și carne. În 1951, Stancu a publicat volumul "Călătorind prin URSS. Note și impresii de drum". El a scris despre edificii semnificative pentru „mișcarea comunistă internațională”. S-a plimbat pe sub zidurile Kremlinului, a vizitat Muzeul lui Lenin, Mausoleul lui Lenin
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
65% între 1726-1789, iar salariile cu 22%. Nu era producție pe scară mare, numărul mediu de oameni într-un atelier din Paris în 1789 fiind de 16. Maiștrii și lucrătorii munceau și trăiau împreună și erau afectați de creșterea prețurilor pâinii după o recoltă proastă, căci pâinea constituia trei sferturi din hrană celor mai mulți muncitori. Când prețurile creșteau, ei încercau să obțină o scădere a costului pâinii decât o creștere a salariilor. Ca și țăranii, făceau provizii în perioadele de lipsă și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
22%. Nu era producție pe scară mare, numărul mediu de oameni într-un atelier din Paris în 1789 fiind de 16. Maiștrii și lucrătorii munceau și trăiau împreună și erau afectați de creșterea prețurilor pâinii după o recoltă proastă, căci pâinea constituia trei sferturi din hrană celor mai mulți muncitori. Când prețurile creșteau, ei încercau să obțină o scădere a costului pâinii decât o creștere a salariilor. Ca și țăranii, făceau provizii în perioadele de lipsă și le vindeau la preț bun. S-
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
de 16. Maiștrii și lucrătorii munceau și trăiau împreună și erau afectați de creșterea prețurilor pâinii după o recoltă proastă, căci pâinea constituia trei sferturi din hrană celor mai mulți muncitori. Când prețurile creșteau, ei încercau să obțină o scădere a costului pâinii decât o creștere a salariilor. Ca și țăranii, făceau provizii în perioadele de lipsă și le vindeau la preț bun. S-a produs mai întâi revoluția aristocratică.Aristocrații doreau să-și apere privilegiile și să li se lărgească. Prin intermediul parlamentelor
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
populației sărace,meșteșugarii, muncitorii din Paris, insurecție care a culminat cu căderea Bastiliei, ceea ce a salvat Adunarea Națională și a asigurat succesul revoluției. Revoluția populară a fost cea de-a treia revoluție, generată de criză econonomica și de creșterea prețului pâinii. O a patra revoluție produsă de criza economică și de recoltele proaste a fost cea a țăranilor, care a început în primăvară 1789, aceștia militând pentru abolirea obligațiilor feudale și a corvezilor. Adunarea Națională a încercat să-i pună capăt
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Industria textilă a fost lovită de Tratatul de la Eden, pentru că se permitea importul de produse britanice, textile, cu taxe de import reduse. Producția și locurile de muncă în industria textilă au scăzut cu 50% în 1789. În august 1788, prețul pâinii a crescut la Paris, și în februarie 1789, a crescut cu 50%. În primăvară 1789, un muncitor cheltuia până la 88% din salariu doar pe pâine. La 29 aprilie, casă și fabrică unui manufacturier de tapet, au fost incendiate pentru că se
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
de muncă în industria textilă au scăzut cu 50% în 1789. În august 1788, prețul pâinii a crescut la Paris, și în februarie 1789, a crescut cu 50%. În primăvară 1789, un muncitor cheltuia până la 88% din salariu doar pe pâine. La 29 aprilie, casă și fabrică unui manufacturier de tapet, au fost incendiate pentru că se zvonea că avea să reducă salariile. Răzmeriță a fost un protest violent împotriva lipsei de pâine și a prețului ei, decât un protest legat de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
un muncitor cheltuia până la 88% din salariu doar pe pâine. La 29 aprilie, casă și fabrică unui manufacturier de tapet, au fost incendiate pentru că se zvonea că avea să reducă salariile. Răzmeriță a fost un protest violent împotriva lipsei de pâine și a prețului ei, decât un protest legat de salarii. 50 de persoane a fost ucise sau rănite de armata. La 3 mai 1788, Parlamentul a susținut drepturile națiunii, proclamând legile fundamentale ale regatului, susținând că numai Stările Generale au
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
la Paris, având menirea să mențină sub control violență populației și să împiedice contrarevoluția. Toți intendenții și-au părăsit posturile. Regele a pierdut controlul asupra Parisului și orașelor provinciale, pierzând și controlul asupra zonelor rurale. Profund afectat de creșterea prețului pâinii și suferind de pe urmă șomajului în industria textilă, în ianuarie 1789, țăranii au început să atace convoaiele cu cereale și proprietățile celor suspectați că dețin stocuri. Convocarea Stărilor Generale a produs o agitație generală printre țărani, crezând că regele nu
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
iar spiritele s-au inflamat-a cerut ca regele să fie adus înapoi în capitală. Cererea a coincis cu lipsa de alimente în Paris, iar la 5 octombrie, mulțimea de femei au năvălit la Hotel de Ville, sediul Comunei, cerând pâine. Ele au fost convinse să se ducă la Versaillessa să se plângă regelui și Adunării. 6.000-7.000 dintre ele au pornit la un drum de cinci ore, iar 20.000 de soldați din Garda Națională, conduși de La Fayette, le-
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
întâmpinați cu strigatul "La Paris". Familia regală a plecat de la Versailles spre Tuileries. Un mit susține că Maria-Antoaneta, pe când aceasta privea, pe 5 octombrie 1789, mulțimea de parizieni răsculați adunați sub ferestrele palatului de la Versailles, a declarat „ Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac!” Singura referire existentă se găsește în Cartea a VI-a din Partea I din "Visările unui hoinar singuratic" , opera autobiografică a lui Rousseau, în care scrie : "„Îmi adusei aminte de răspunsul unei prințese care, când i se spusese
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
referire existentă se găsește în Cartea a VI-a din Partea I din "Visările unui hoinar singuratic" , opera autobiografică a lui Rousseau, în care scrie : "„Îmi adusei aminte de răspunsul unei prințese care, când i se spusese că țăranii nu au pâine, a spus că pot să mănânce cozonac.”" Nu există nici o rațiune documentară să se considere că „prințesa” din textul rousseauist este Maria-Antoaneta. Ajuns la Paris, regele s-a considerat prizonier al gloatei pariziene și prin urmare dezlegat de tot ce
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
armată. Robespierre îl ura pentru că amenința Comuna și Convenția prin acțiuni directe de stradă și astfel, Roux a fost arestat și a murit în închisoare în februarie 1794. La 4 septembrie, mulțimea s-a adunat la primăria Parisului să ceară pâine și salarii mari, iar la 5 septembrie s-a îndreptat spre Convenție. S-ar fi putut termina cu o lovitură de stat. Convenția a evitat-o acceptând o serie de măsuri radicale. Secțiunile au impus Convenției să proclame "Teroarea la
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
stocarea de alimente. Negustorii au refuzat sa mai transporte cantități mari ca să nu fie acuzați că stochează, astfel criza de alimente s-a agravat. Convenția a acceptat controlul prețurilor, votând pe 29 septembrie Legea maximului general. Noua lege fixa prețul pâinii și pe cele ale altor bunuri și servicii de bază, la o treime peste prețurile în vigoare. Fixarea prețurilor nu avea rost dacă salariile nu erau controlate, pentru că determinau nivelul prețurilor. Salariile au fost fixate la 50% peste nivelul din
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
semnat Step, III, 24 octombrie 1897. "Junimiștii și Regele", semnat Ștefan, III, 29 octombrie 1897. "Începe lupta," semnat Ștefan, III, 29 octombrie 1897. "Boalele în țară, "semnat Ștefan, III, 30 octombrie 1897. "Mărturia „Liberalului"”, semnat Erics, III, 31 octombrie 1897. "Pâinea și prețul grâului, "semnat Ștefan, III, 2 noiembrie 1897. Lumea nouă, Anul IV, 1897 " Alarma justificată," semnat Ștefan, IV, nr. 996, 8 noiembrie 1897. „"Versuri” de Șt. O. Iosif," semnată Senez, IV, n. 999, 13 noiembrie 1897. "Un băiat cu
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
și aniversarea lui 11 Iunie 1898," semnat St. Petică, IV, nr. 1163, 5 iunie 1898. "Cruzime", semnat St. P, IV, nr. 1163, 5 iunie 1898. "Pentru altă viață", semnat St. P., 6, IV, nr. 1164, 6 iunie 1898. "Abuzurile cu pâinea, "semnat Ștefan, IV, nr. 1165, 7 iunie 1898. "Moartea," St. P., IV, nr. 1165, 7 iunie 1898. "9 iunie," semnat St. P., IV, nr. 1166, 9 iunie 1898. "Țara Portocalilor," St. P., IV, nr. 1168, 11 iunie 1989. "Teoria revoluției
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
în 1860. În prezent, în acest castel își are sediul Prefectura Savoia. Când călugării franciscani au plecat în 1777, construcția a fost folosită drept biserică parohială înainte de a deveni catedrală. Înăuntru se afla un artofor (vas în care se ține pâinea sfințită) de email din secolul al XIII-lea, o sculptură în lemn din secolul al XV-lea înfățișând Nașterea lui Iisus și un diptic ("bis." tablou din doua panouri) de inspirație bizantină. Biserica Notre Dame din este o biserică în
Chambéry () [Corola-website/Science/297713_a_299042]