19,688 matches
-
anticameră a poemului prin care treceau obiectele: noțiunile sînt introduse acum direct În poem și scopul nu mai este mărirea, Înălțarea lor. Virtutea se dispensează de decorurile grandioase. Ea stă, mustrătoare, palidă, ireductibilă, În umbra poemului și se hrănește cu pîinea ascezei. Din cînd În cînd, descinde În saloanele epocii și atunci obrazul (și limbajul) ei se mai colorează. VIII Dimitrie Bolintineanu. «Simțualismulă și teroarea retoricii. „Iar poetul ei cel tînăr o privea cu Îmbătare, Și din liră curgeau note și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lamentabil eșec. Ca atare, exultanta stare de spirit produsă de iubirea față de Bizu o face pe Mili să regăsească cu bucurie târgul și moșia de la Rădeana, "cu eleșteul de la mijloc plin de crapi lacomi ce se aruncau la bucățelele de pâine zvârlite de pe pod". Eleșteul constituie, de fapt, o altă "oglindă" menită a reflecta, vom vedea, imaginea cuplului primordial, în care se regăsește mereu "Bârzulica", visând cu ochii deschiși la povestea de amor a Luțicăi cea "ră de muscă", proprietara de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în dar un serviciu de ceai, de care însă bărbatul nu fu bucuros "din teama unei obligații, a unei servituți". Respinsă discret, femeia speră totuși ca omul iubit "să vină la Rădeana de Paști, să le arunce împreună bucăți de pâine crapilor", chiar dacă, pe moment, el refuză s-o ia de braț și o conduce tăcut, gândindu-se la cealaltă femeie, care-l aștepta, doritoare. Descumpănită nițel din pricina inadecvării dintre "vis" și "realitate" (altfel își imaginase ea scena reîntâlnirii), Mili începe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vieții idilice la conacul de la Rădeana, alături de un bărbat, nu-i dă pace ("nu distingea bărbatul, dar simțea nevoia de a-l ști lângă dânsa, de a trăi din viața lui"), Bârzulica se identifică în vis cu Luțica, "ce arunca pâine crapilor împreună cu jidovul ei", imaginea cuplului aplecat pe oglinda apei dobândind caracterul unui topos arcadic, "ca în tablourile lui Watteau și Chardin": "[...] privind la crapii în așteptarea hranei, le vor arunca amândoi bucăți de pâine iar el îi va petrece
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vis cu Luțica, "ce arunca pâine crapilor împreună cu jidovul ei", imaginea cuplului aplecat pe oglinda apei dobândind caracterul unui topos arcadic, "ca în tablourile lui Watteau și Chardin": "[...] privind la crapii în așteptarea hranei, le vor arunca amândoi bucăți de pâine iar el îi va petrece ușor brațul după mijloc, în timp ce ea își va lăsa capul pe umărul lui, până ce gurile li se vor uni, răsfrângându-li-se imaginea răsturnată în apă într-o dublă sărutare. Destinul lor se va împlini
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deprinderi: exprimarea articulata, pronunțarea clară și pe cât posibil corectă a silabelor, sunetelor și cuvintelor. Pe langă tulburările de limbaj, sunt copii ale căror greșeli de pronunție apar din folosirea unui limbaj incorect în familie (copii care spun „pane”, prăjâturî”, în loc de „pâine”, „prăjitură”). Aceste dificultăți de pronunție se reflectă negativ și în actul de scriere. 26 Pentru exersarea câmpului de citire de un cuvânt, copiii au parcurs și parcurg exerciții de exersare a auzului fonematic, exerciții prin care se respectă pauzele corecte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ce frumos. Lucrul cel frumos. Cântecul muncii de Eugen Frunză Tata pleacă-n zori la muncă, Mama coase-un ciorăpel; Arde soarele și-aruncă Flori de aur pe covor. Toți muncesc de dimineață, Munca-i cinste și noroc, Munca-i pâine și dulceața, Fără muncă nu e joc. Chiar și eu, cu față-n soare; Spăl păpușile cântând Și de-oi fi odată mare Voi munci cu toți la rând. Ce miros au meseriile Portul românesc Oricare meserie De-uleiuri de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cântând Și de-oi fi odată mare Voi munci cu toți la rând. Ce miros au meseriile Portul românesc Oricare meserie De-uleiuri de rășina Mult îmi place și iubesc Are-un miros, copii, Miroase cofetarul Portul dulce românesc. A pâine și a plăcinte A nuci și scorțișoare Albă iia cu altița, Miroase-n brutarii. Iar un halat de medic Cu ciucuri și lămâița, În orice tâmplărie A doctorii amare. Și bundița că un lan În sat sau la oraș A
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sunt câteva indicii de identitate ale poeziei lui S., întoarsă spre un tărâm mitic, legendar: „Veneam din dulcea poveste a basmului, / ca o mănăstire scufundată într-un iezer, / ca o lacrimă în ochiul din creștet, / Înmulțeam peștii din albiile moarte, / Pâinea din grâul de piatră, / Și sângeram cu inima sfârtecată prin care trecea, / Pe gura vântului, câinele pământului” (Exodul de nouri). Lirismul conjugă interiorizarea ideilor cu apetența pentru sensurile etice și valorizează atât sursele foclorului, cât și modele poetice moderne. Voce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
reculegere și cucernicie, solemn melancolică, suav hieratică: „Înconjurat de rude la masă stau sfios / și nu vorbește nimeni. E o tăcere calmă. Ei mă privesc pe mine și eu privesc în jos / și-mi caut șerpuirea destinului în palmă. O pâine grea și mare, o lacrimă de grâu / din mijloc ne sfidează iradiind arome.” Se înfiripă un spațiu de taină, învăluit în aer sacral, un tărâm în care lumea viilor nu e despărțită de cea a morților: „undeva, un copac a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
care fiecare dintre noi il poate face: sa ofere înaripatelor o masă gustoasă. Semințele de floarea-soarelui sunt cea mai buna hrană pentru pițigoi și celelalte păsări insectivore, uleiul din semințe fiind foarte hrănitor. Păsările mai pot fi hrănite si cu pâine mărunțită (sau înmuiată in apă, dacă nu e ger), faină de porumb măcinată mare, mămăliga, orez si ovăz (de preferință fierte), cartofi, morcovi fierți, alte zarzavaturi fierte, bucăți de măr, chiar parțial stricate, pufuleți, floricele de porumb. Unele produse de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cedează la contrasugestii"44. Miracole ar fi existat cu adevărat, susține Paul Diel, dacă anumite părți tăiate ale corpului ar fi crescut la loc. Or, așa ceva nu s-a întâmplat. Aceleași ,,sugestibilități psihologice" ar fi prezente și în actul dăruirii pâinii și vinului lui Iuda. ,,Pâinea - muiată în vinul pe care i-l oferă Iisus lui Iuda simbolizează trupul însângerat, opera trădătorului. Din moment ce vinul nu este numai simbolul sângelui, ci în același timp și al sufletului, ofranda care îi desemnează pe
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ar fi existat cu adevărat, susține Paul Diel, dacă anumite părți tăiate ale corpului ar fi crescut la loc. Or, așa ceva nu s-a întâmplat. Aceleași ,,sugestibilități psihologice" ar fi prezente și în actul dăruirii pâinii și vinului lui Iuda. ,,Pâinea - muiată în vinul pe care i-l oferă Iisus lui Iuda simbolizează trupul însângerat, opera trădătorului. Din moment ce vinul nu este numai simbolul sângelui, ci în același timp și al sufletului, ofranda care îi desemnează pe trădător și opera acestuia exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
160-164; Ungheanu, Arhipelag, 338-345; Cristea, Domeniul, 374-383; Iorgulescu, Al doilea rond, 116-125; Ștefănescu, Preludiu, 281-284; Georgescu, Volume, 161-165; Simion, Scriitori, I, 723-726; Stănescu, Jurnal, 250-255; Mihăilescu, Conceptul, II, 137-143; Dobrescu, Foiletoane, I, 98-109; Cristea, Faptul, 303-308; Zaciu, Lancea, 185-189; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 305-310; Zaciu, Cu cărțile, 171-180; Grigurcu, Critici, 313-330; Felea, Prezența, 44-59; Grigurcu, Între critici, 200-203; Steinhardt, Critică, 200-204; Ioan Buduca, Miracole raționale, ST, 1983, 9; Manea, Contur, 118-127; Cristea, Modestie, 229-232; Martin, Singura critică, 148-179; Cristea, A scrie, 102-107
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
printre ei oameni porniți de la țară, cum este Vasile Fulgeanu sau Aurel Minai, trecuți apoi prin frământările vieții, Încercând mai multe meserii. Găsim printre ei intelectuali, care altădată s-au mulțumit doar să-și practice meseria pentru un codru de pâine, cum ar fi Adam sau Gh. Hera-Bucur. Sunt unii activiști de partid cum este Iosif Aldan Moise sau Gheorghe Ionașcu. Și mai cu seamă mulți tineri cum sunt: Zizi Munteanu, Al. Gârneață, Niger Gaius. Pe toți Îi frământă viața noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și ruse de același autor În Flacăra, În: nr. 19 (71), 14 nov.: Pușkin - Poltava, Editura Cartea Rusă; nr. 23(75), 11 iun.: Mihaii Bubennov - Mesteacănul, Editura Cartea Rusă; nr. 27 (79), 9 iul. O pagină din istoria Revoluției bolșevice: Pâinea de Alexei Tolstoi; - În Viața românească nr. 11: C.Simonov - Prieteni și dușmani, din care redăm câteva fragmente: „Ciclul Prieteni și dușmani este rezultatul liric al călătoriilor lui Simonov În afara hotarelor Patriei Sovietice. (Ă). Pentru scriitorii burghezi, călătoriile au Însemnat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
petrec chiar sub ochii noștri. O echipă de tractoare sub conducerea lui Marin «Brigadierul», se deplasează Într-un sat pentru a face arăturile de toamnă, la țăranii care au semnat contracte individuale. (Ă). Conflictul din Să vii să-ți dau pâine este axat În special de procesul de transformare al tânărului tractorist «Șmecherie» căruia Într-adevăr i se pun cele mai dificile probleme: temperament anarhic, refractar la critică, prin felul În care-și duce munca el este aproape pe cale de a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
subliniat importanța lucrării ca armă de luptă a țărănimii muncitoare. Aceste discuții au scos Însă la lumină și unele lipsuri; autorul a dat o nouă versiune lucrării sale. Refăcută, Vânătoarea de lupi apare, Împreună cu nuvela Să vii să-ți dau pâine, Într-un volum publicat de Editura Tineretului. Amândouă nuvelele Înfățișează momente importante din viața satului nostru. În Vânătoare de lupi, Petru Dumitriu arată ascuțirea luptei de clasă la țară, În perioada Îngrădirii exploatării chiaburești. În țara noastră, chiaburii pierd poziție
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
toate crimele vor rămâne nepedepsite, pentru că Îi va scăpa Vocea Americii de care ei ascultă. (Ă). Dacă În această nuvelă Petru Dumitriu sublinează mai ales lupta pentru Înlăturarea resturilor vechii orânduiri sociale la sate, - În Să vii să-ți dau pâine, el pune accentul Îndeosebi pe lupta pentru construirea noii orânduiri, fără ca prin aceasta să scape din vedere antagonismul dintre țărănimea muncitoare și chiaburi. Nuvela Însăși are o temă luată dintr-un moment cu un conținut pozitiv mai bogat, acela al
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-l readucă la Grivița pe Parthoniu, pe locotenentul Stratulat cu jandarmii săi, pe comisarul Boțcan la poartă. Al. Jar avea ocazia În cartea lui să toarne În suflete această ură neiertătoare, s-o facă să izvorască din fiecare fărâmitură de pâine smulsă de la gura unui copil, din fiecare pat de armă izbit Între coaste. Ideea de Sfârșit al jalbelor este tocmai o etapă din zăgazurile pe care le rupe ura de clasă - și În funcție de vigoarea cu care trăiește În evenimentele cărții
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
elementelor naturaliste se va domoli Începând cu partea a doua a anului. Se pun acum În discuție două romane inspirate din actualitate, publicate În serial În prima parte a anului În Viața românească, unul despre problemele industriei socialiste (Oțel și pâine de Ion Călugăru), celălalt despre colectivizare (Temelia de Eusebiu Camilar), ambele publicate În volum În 1951. Importanța și ambiția temelor obligă critica literară la o vigilență și mai mare. Tot mai acut se pune problema eroului pozitiv ori a abordării
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este că, despre romanul lui Ion Călugăru, Înaintea criticii literare, se pronunță „critica de massă”. Astfel Contemporanul 38, cu două luni Înainte de a-și face publică poziția vizavi de această carte, publică Scrisoarea unui cititor pe marginea romanului „Oțel și pâine” de Ion Călugăru, din care spicuim: „Trebuie să salutăm cu deosebită bucurie apariția În paginile Vieții românești a romanului (Ă). Romanul se ocupă de sectorul industriei grele și În proza noastră acest sector a fost mai puțin reliefat. În romanul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cumpăniri a acestor vremuri atât de Întristătoare, când nu trăiau indivizi ci mase, când nu existau căi ci calea - deci cu voia Lui, să ne Întoarcem la vocile vremii și să le ascultăm. „Tema cărții lui Ion Călugăru, Oțel și pâine este, hotărât, una din cele mai interesante și Însemnate teme atacate de noua noastră proză, Începe Ovid S. CROHMĂLNICEANU 39. (Ă). Și Îndrăzneala scriitorului care a pornit la o astfel de treabă câștigă de la Început simpatia noastră (Ă). Lăsând la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deosebită greutate, schițează și aduce În fața noastră unele situații de-a dreptul inedite, arătând că ceva din materialul de viață cu care romancierul a luat contact a pătruns În literatură. Și aici stă principalul lui merit. (Ă). În Oțel și pâine faptele și oamenii sunt privite mai adânc; la baza interpretării realității stă concepția clasei muncitoare. Aceasta lărgește viziunea artistului și o limpezește structural. Ion Călugării reușește să situeze istoric păturile sociale de care s-a ocupat și altădată, iar aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pozițiile, poate coexista cu o atitudine Încă șovăielnică. Dar trebuie să Înțelegem că nici În critică scriitorul nu va putea face ca verbul său să aibă toată incisivitatea decât rupându-se complet de ceea ce combate. (Ă). Textul romanului Oțel și pâine apărut În Viața românească trebuie să fie privit de autor ca abia materialul brut al unui roman care cere Încă mult de lucru”. „Dacă Cetatea de foc - piesa lui Mihail Davidoglu - scrie Cornel REGMAN 40 - situează pe spectatori În mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]