20,296 matches
-
Găsește, între cuvintele din paranteză, pe cel care se potrivește și scrie-l în locul punctelor, pentru a completa enunțul: Discuția cu regina cărților o...pe Cătălina. ( supără, bucură, interesează ) Cătălina nu putea să...în parcul de joacă. (intre, pătrundă, viseze) ... să citesc și eu cartea aceasta. ( vreau, intenționez, încerc ) 4) Scrie două propoziții în care să folosești sensurile diferite ale cuvântului “rod” 5) Formează cuvinte noi, adăugând silaba “re” înaintea cuvintelor date: întoarcere, ținere, memorare, cunoaștere, venire. 6) Alege două
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
am fost prea norocoși astăzi. N-am prins nimic. - Și peștișorul meu? l-am întrebat nedumerit. - Care pestișor? Ai dormit ca un îngeraș în loc să pescuiești. Ce-i drept,ai prins...un pui de somn, dar nicidecum un peștișor. Ce păcat! Visasem numai. Aș fi vrut ca tata să mă fi trezit puțin mai târziu, ca peștișorul fermecat să-mi fi îndeplinit măcar în vis dorința nerostită. Știți care este? Tare aș vrea să am în camera mea un acvariu cu mulți
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
De ce l-a sculat tata așa de dimineață pe Ionuț? * Ce a observat băiatul pe cer când a plecat de acasă? * Dar când a ajuns la baltă, ce a observat? * A reușit Ionuț să prindă vreun pește? De ce? * Ce a visat băiatul? * Ce dorință ar fi vrut Ionuț să-i îndeplinească peștișorul? 2) Alcăruiește propoziții cu sensurile diferite ala cuvântului “somn”. 3) Scrie trei propoziții în care să descrii un pește. 4) Folosește litera “m” și formează cuvinte cu fiecare din
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
am trezit! Oare cum s-a terminat de data aceasta povestea?” se întreabă încă somnoroasă fetița. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Găsește tu finalul pentru visul Ștefanei 2) Întrebări: * De ce e mulțumită Ștefana? * La ce se gândește ea înainte de a adormi? * Unde visează ea că ajunge? * Cu cine se întâlnește în vis? * Ce nu știa Scufița Roșie? Ce i-a spus Ștefana despre copii? * Ce a sfătuit-o Ștefana pe Scufiță? * De ce era supărată Ștefana când s-a trezit? 2) Scrie propoziții, folosind
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
sufletele bujdesc pe poarta iadului etc. Budai tratează cuvintele ca pe niște făpturi moi și le dă pe loc la rimă genul și terminația trebuitoare. Așa femela dracului se face dracă, palatul se feminizează în palată, copacii în copace, țiganii visă, se cîrmează, locurile sunt puste, întîmplarea e jeloasă, soarta e scîrbeață, boierii sunt plini de bogătate. Numai Eminescu mai târziu a siluit limba sau a scociorât forme cu atâta sistemă. Budai n-a avut nevoie să umfle comedia ca Tassoni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de nație liberă: Noi țiganii să avem țărișoară, - Unde să him numai noi dă noi!... Să avem sate, căși, grădini ș-ogoare, Și de toate, ca ș-alții mai apoi. Zău, privind la lucruri așa rare, Ca și când treaz fiind, aș visa îmi pare... Zgomotele emise de defilarea romilor sunt un adevărat muzeu fonetic: Cei înarmați aveau buzdugane De aramă și niște lungi cuțite, Toți oameni înalți și groși în ciolane, Cu părul îmburzit, barbe șperlite, Haine avea lungi, scurte și învîrstate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gândește că cuțitul poate fi și pentru tine. DANIIL SCAVINSCHI Oamenii epocii înțelegeau pe poet ca pe o ființă singulară, apăsată de soartă. Ideea damnării există în privința lui Daniil Scavinschi și la erou și la biograf. Scavinschi, ex-spițer din Bucovina, visa să moară ca Gilbert într-un spital și avea ca și Peter Schlemihl sentimentul amar că e fără umbră. De aș fi trăit - ar fi zis el - în Rusia mi-aș fi zis Scavinov, în Germania Scavinemberg, la Paris Scavinevil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Se cunoaște în mod curent Rugăciunea unui dac și ceva mai puțin poemul faustian Mureșan. În acesta din urmă, patriotul ardelean, încredințat că temelia istoriei este răul și că universul e un proces etern pe baza ideilor platonice (panteism schopenhauerian), visează o renaștere română prin împerecherea lui cu Dochia (ca Faust cu Elena). Totul în cadru get, într-o zonă de mijloc între nord și sud, căci Eminescu identifică împreună cu Iacob Grimm pe geți cu goții. Proiectele puțin cunoscute sunt numeroase
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cad toropiți, fascinați de o ritmică dinafară, căderi de raze, de ape, de flori: Pe genunchii mei ședea-vei, Singuratice izvoare, Vom fi singuri-singurei, Blânda batere de vânt. Iar în păr, înfiorate, Or să-ți cadă flori de tei... Vom visa un vis ferice, Îngîna-ne-vor c-un cânt Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. Femeia nu-i Spiritul, ci carnea suavă cu-"ncheieturi": Nu e mică, nu e mare, nu-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe haină, semn al realității fericirii: În sat cocoșii prind să cânte, Deasupra stelele clipesc. Mișcarea lumii - întreruptă - Reintră-n mersul ei firesc. Și când a doua zi, pe haină, Mirat, găsesc un fir de păr, Pricep că visul ce visasem S-a petrecut în adevăr. În timpul războiului, Vlahuță schiță în câteva versuri un început de evocare a forțelor oarbe, mașiniste: Ard, zi și noapte, marile furnale, În vastele uzine ale morții. Din mii de coșuri - funerare torții - Se nalță limbi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înaintate pentru acea epocă. El e un precursor al simbolismului, în acea formă a sentimentalismului lugubru pe care o va dezvolta cu douăzeci de ani mai târziu Bacovia. Simbolistă e nostalgia de ținuturi misterioase, spleen-ul. Nordicii din ținuturile pluvioase visează țărmurile meridionale: La nord, în țările ploioase, Cu melancolice popoare, Sunt visători ce plâng și sufăr De nostalgii de soare... Și, rar, când cerul le trimite O rază caldă, o zâmbire, În loc să cânte, să renască, Ei mor de fericire... în vreme ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
anume simț al neantului pentru albumuri. Anecdota, foarte în favoare în acest timp, a fost deținută de Th. D. Speranția, autor verbios, de oarecare haz aci, complet nul în alte genuri. P. Dulfu, gândind se vede să înfăptuiască epopeea națională visată de Coșbuc, ne dădea un Păcală și Legenda țiganilor, bune scrieri pentru popor, pe drept citite și azi. DIMITRIE TELEOR Până azi reputația lui D. Teleor (1858-1920) este a unui umorist de reviste vesele, ceea ce e nedrept. Este adevărat că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
curând Vor coborî la șesuri... Iosif evoca chiar o cetate moartă în spiritul rodenbachian, cu delicate efecte acustice: La Nürnberg, în vechiul castel, Steteam rezemat de-o fereastră, Privind cum se-mbracă sub el Orașul în negură-albastră. Și cum rămăsesem visând, Un clopot începe să sune Așa de duios și de blând De parcă o rugă ar spune... Și purpur plutea în fâșii Prin negura vînătă-a serii, Pe uliți străvechi și pustii, Robite de vraja tăcerii. El sună și alte-i răspund
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fantastică (Pescuitorii de perle, Corbii) ori de uimire în fața misterului vieții, ascunsă sub o aparentă ușurătate ștrengărească: Nu sunt nici rău, nu sunt nici blând, Nu m-am târât, n-am pizmuit, Am fost și sunt un biet smintit Care visează chiar mergând. Eu niciodată n-am muncit, Noaptea nu dorm și ziua casc, Poate-aș fi vrut să nu mă nasc, Dar nu mă plâng că n-am murit. Și nu știu dac-am suferit, N-am fost sărac, n-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stai la geamuri... În neagra umbră, pianul cu dinții scoși afară Rânjește ca un monstru ce-ar vrea să mă sfâșie... paharul cu ceai (cu un mic feeric care e mai mult o analiză a delicateței de ton a lichidului): Visam privind în fundul paharului de ceai Și-n sticla străvezie ca-ntr-o metempsihoză, Eu m-am văzut pe gânduri ținând în mînă-o roză, Subt un portic de aur cu bolta de email. Ca un turban albastru pe cerul roz de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ștefănescu-Est, simboliste tematic, dar fără nevroză, sunt o expoziție feerică de materii scumpe, argint, briliante, de tablouri viu machietate, de gheizeri, plante albastre de cobalt, ploi de pietre prețioase: Plouă, plouă, plouă, A-nnoptat și plouă. Orele trec repezi Când privești visând Plouă și pe case Nu știu cine cântă Un adagiu trist, Nu știu cine cântă Versuri prin burlane, Versuri de argint. O poemă tandră De-aiurări bolnave Plânge sub ferestre Un necunoscut. Plouă briliante Lacrime de rouă Și-ametiste negre; Ploaia spune versuri; Iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cele două sexe. În drumul spre diferențiere, ei își exercitează prin joc funcțiunile de mai târziu. Dîndu-și seama că e o existență aparte în univers, Dănuț începe să încerce sentimentul vanității, să aibă gravitatea individului care luptă, orgoliul viril. El visează că un sultan fură pe Olguța și pe Monica și el le scapă din mâinile tiranului, după care ispravă cele două fete "îngenunchează și-i sărută mîinile". La fete se conturează armele feminității. Monica e languroasă, plină de sentiment, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a campaniei pentru întregire, romanul 1916 eșuează în tezism. Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor duc sarcasmul până la bizarerie. Mai fericit este basmul viitorist Orașele înecate, utopic, dar cu miraculos mașinist în stilul Wells. Un operator cinematografic din Bucureștii anului 5000 visează o omenire refugiată în fundul oceanului unui pământ în răcire. Sunt pagini fabuloase ca acele din Simplicissimus al lui Grimmelshausen despre Mare del Zur. Flora, fauna, starea sanitară a acestei lumi e descrisă cu multă fantezie și ingeniozitate plastică, la care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
salutat de elemente: Când pătrunzi în parc, și-aprind Trandafiri agățători Vârfurile chiparoșii, De sub streșini cern petale. Taie - avuzul mustăcind Iar când dormi pe perne-n prag,Șiruri peștișorii roșii. Ca-ntr-un basm cu zâne line, Când prin chioșc visând cobori, Fire de păianjen trag Peste visurile tale Plasă scumpă peste tine. Proza lui Bucuța e dioramatică, plină de policromie muzeală. Fuga lui Șefki, cea mai însemnată dintre narațiuni, este un tablou încărcat de colori și amănunte etnografice asupra turcimii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sonor Ce-l spune-așa prost profesorul? Sus lămpile cântă în cor. De-aceea fac versuri ușor Și-n roiuri prin sală-și iau zborul. AL. CLAUDIAN Lirica, risipită prin reviste, a lui Al. Claudian e a unui intelectual fin, visând boema aristocratică a cărților, nutrindu-se din amintirile dulci ale anilor de studii, cântând tot ce poetul ar fi putut să facă și n-a făcut, externatul la care n-a fost profesor, biblioteca pe care ar fi trebuit s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
drag Al fetei de-altădată în albă crinolină. Aceiași ochi sălbateci, același zâmbet trist, Din care făurisem a dorului povară, Și cu același tânăr și palid bonjurist... Când ea, înfășurată în vălul de percal Îmbălsămat de fuga zefirului de vară, Visa la iarnă baluri la consulul muscal. Tot acum se schițează și o poezie intimistă a odăii, a relicvelor, cu elemente autohtone: În casa amintirii nu-i astăzi și nu-i ieri, Căci orologiul vremii a încetat să bată Și clipa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
teme simboliste (provincie, duminici, spitaluri) cu o mare ușurință lirică, cu sentimentalism și voluptate de mirosuri puternice. Presimțirea dadaismului stă în eterogeneitatea imaginilor puse laolaltă: Verișoară, fată de pension, îmbrăcată în negru, guler alb, Te iubesc pentru că ești simplă și visezi Și ești bună, plângi și rupi scrisori ce nu au înțeles Și îți pare rău că ești departe de ai tăi și că înveți La Călugărițe unde noaptea nu e cald. * Sufletul meu e un zidar care se întoarce de la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dumbravius (Matei,1990). In Moldova, primele însemnări privind producția și comerțul cu pește apar încă din sec. al XIIlea. Tradiția orală menționează, de asemenea, această activitate, dacă ar fi să luăm în considerare numai legenda lui Petru Rareș, care a visat că va fi uns domn, pe când se întorcea în Moldova cu un transport de pește. Este firesc, prin urmare, ca această specie să cunoască o serie de varietăți locale, importante în activitatea de ameliorare a unei specii de animale domestice
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Vei folosi, desigur, tasta ENTER. „A fost un om deosebit. Îi scânteiau privirile și era și el mișcat când ne spunea despre mărirea strămoșilor. Pe sub tavanul scund al casei treceau eroii altor vremuri. Auzeam parcă freamătul luptelor și, acasă, îi visăm o noapte întreaga. Ne-am strâns toți băieții și am luat o hotărâre mare, să ne ducem și noi cu Domnu peste Siret. Dar Domnu nu s-a dus nicăieri...” 3) Alcătuiește un scurt text despre învățătorul tău ! 1. Realizează
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
atunci, nefiind concurență mare la locuri, erau prețuiți și bine plătiți. Mai târziu numai, de pe la 1880, o parte din această clasă începe să fie nemulțumită - unii suspinând după vremurile vechi (Delavrancea în Odinioară și aiurea, și mai ales Eminescu), alții visând un viitor fericit (socialiștii), toți însă plecând, conștient sau inconștient, de la durerea simțită pentru dispariția vechilor clase, boierinași, bresle, din care făceau parte și ei, și - un sentiment mai intelectual și mai altruist - de la durerea produsă în ei de mizeria
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]