190,490 matches
-
nici nu începusem negocierile, avea totuși timp să gândească un sistem de trilaterale. Vă amintiți care a fost contribuția lui la politica externă a momentului. Bogdan Chirieac: A domniei sale sau a domnului Constantinescu? Andrei Pleșu: Îmi puneți o întrebare delicată. Aici era o luptă auctorială între cei doi. Mi-e greu să mai separ apele. Faptul că s-a pus atunci problema unei rețele de trilaterale care, sigur, că aveau și o componentă de strategie pro-NATO, dar erau în bună măsură
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ai timp de franjuri, de ornamente? Că noi avem în față două priorități grele, încât a trebuit să lăsăm deoparte”... Ce vreau să spun!?! Că fără să pierzi valoarea de prioritate a unor lucruri, nu e bine să trăiești dietetic. Aici sunt competent! Nu e bine să vrei să mănânci numai pâine prăjită tot timpul. Bogdan Chirieac: După expunerea domnului ministru Ungureanu despre reforma în Ministerul de Externe, pun și eu o întrebare foarte interesantă și corectă, presupun, deși Ministerul de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
acum, pentru că avem publicitate, și după aceea discutăm despre ambasadori. Vor fi ambasadori politici? Ce ambasadori vom avea? Pentru că multe, multe numiri au fost extrem de controversate, controversate mai mult aspectele negative ale persoanelor care nu aveau ce căuta. Cred că aici era vorba de numirile politice... Bogdan Chirieac: Acolo, Ministerul de Externe, ca să mai adăugăm ceva, ca să îl ajutăm pe domnul ministru... Mihai-Răzvan Ungureanu: Mai puneți ceva. Bogdan Chirieac: Nu, nu. Dimpotrivă, iau ceva! Ministerul de Externe a trebuit să ducă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
nici măcar nu aș fi adus vorba, nu mai spun de aluzii. Aluzia este atât de transparentă... Mă rog! Veți avea surprizele dumneavoastră, văzând unele la un moment dat. Dar în ceea ce privește ambasadorii politici, nu pot anticipa gesturile politice ale domnului Băsescu. Aici probabil, domnul Pleșu va... Andrei Pleșu: Nimeni nu poate! Bogdan Chirieac: Aceasta nefiind un avantaj. Mihai-Răzvan Ungureanu: Aștept să văd mai întâi care va fi percepția prezidențială și percepția premierului României asupra actualei mobilări cu ambasadori a misiunilor și ambasadelor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
modul în care sunt trecuți prin parlament ca să ajungă în post și așa mai departe, deci vrea reguli fixe, vrea împrospătare, asta e clar. Va fi inevitabilă și o discuție a unor cazuri, a unor situații, de la caz la caz. Aici, ministrul de Externe care cunoaște bine instituția, va avea un cuvânt important de spus. Nu am impresia că președintele Băsescu are un program de amplasare politică a unor oameni, nu e pentru el aceasta o prioritate. Să vrea să împingă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Eu nu cred că se poate despărți chiar atât de clar. Vă întreb dacă așa este și vă întreb dacă este cazul, nu vreau să sugerez nimic. Marile capitale strategice, ca să nu le iau acum la rând, să iasă de aici că vrem să schimbăm un ambasador. Bogdan Chirieac: Să întrebăm. Măcar pe Axa Washington-Londra se schimbă ambasadorii? Rodica Culcer: Paris, Berlin, Roma? Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă dau răspunsuri care vă dezamăgesc. Această chestiune urmează să fie discutată și cu președintele, și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și care, la urma urmei, trebuiau să facă asta, ei fiind profesioniști. Trebuiau să fie deschiși față de putere. Ei ar vrea să fie în continuare deschiși față de putere, scopul fiind, la urma urmei, România, nu puterea ca atare. Rodica Culcer: Aici am putea să discutăm și modul în care puterea a forțat sau diferite puteri au forțat o anumită obediență a diplomaților. Bogdan Chirieac: Toate puterile au forțat obediența nu numai a diplomaților, dar s-a încercat până și a fochiștilor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ce faceți? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu! Fizic, va exista o nouă Ambasadă la Chișinău. Bogdan Chirieac: Clădirea!?! Mihai-Răzvan Ungureanu: Clădirea, da! Ceea ce înseamnă foarte mult. Bogdan Chirieac: Atunci vă întreb altceva. Și cu ce o umpleți? Mihai-Răzvan Ungureanu: Eeee. Iată, de aici, încep lucrurile cu care președintele... Rodica Culcer: Iată o bază de discuție. Într-o emisiune viitoare, pentru că asta trebuie să se încheie din păcate, vin știrile de la ora 20. Mulțumim foarte mult invitaților noștri: Bogdan Chirieac, Andrei Pleșu, Mihai-Răzvan Ungureanu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Adevărul Intervenție în cadrul „Buletinului de știri”tc "Intervenție în cadrul „Buletinului de știri”" Reporter: Toate ziarele de astăzi, majoritatea ziarelor de astăzi, dau ca sigure o mulțime de schimbări în ceea ce privește ambasadele României. Mihai-Răzvan Ungureanu: Haideți să punem lucrurile în altă ecuație. Aici sunt două chestiuni pe care tu le-ai atins și mă bucur că deschidem discuția într-o notă de sinceritate. În primul și în primul rând, Ministerul de Externe nu se odihnește niciodată. Este o instituție care trebuie să fie
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
foarte reputați: domnul doctor Sorin Șoșoiu de la spitalul nostru, iar de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” doctorul Viorel Dănilă. Au fost numeroși medici de familie, între care doamna doctor Mona Bejan, directoarea Centrului Medical al DASM. Încheiem aici, ne cerem scuze de la cei pe care nu i-am menționat. Manifestarea a fost apreciată de cadrele medicale participante. Au dovedit-o discuțiile însuflețite din final, interesul pentru documentația primită, precum și ecourile ulterioare, pe care le-am recepționat pe diferite
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
menționat. Manifestarea a fost apreciată de cadrele medicale participante. Au dovedit-o discuțiile însuflețite din final, interesul pentru documentația primită, precum și ecourile ulterioare, pe care le-am recepționat pe diferite canale. Figurile 5-8 prezintă imagini din timpul lucrărilor. Organizatorii mulțumesc aici celor care au contribuit „din umbră” la reușita manifestării. Mai întâi, distinsei doamne Dr. Ana Maria Orban-Șchiopu, care a fost inițiatoarea „morală” a întregii acțiuni, asistentei șefe a Secției de Pediatrie, Angelica Bodolan și infirmierei Elena Rădulescu, al căror sprijin
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
la orice pacient diabetic. Diabeticii frecvent au simptome atipice, ceea ce îngreunează această evaluare. Studiile imagistice joacă un rol din ce în ce mai important în ghidarea și monitorizarea medicală a diabeticilor. Există numeroase tehnici pentru evaluarea aterosclerozei subclinice și a bolii vasculare manifeste, incluzând aici: indexul braț-gleznă, testul de efort, ultrasonografia coronariană, ecocardiografia, rezonanța magnetică și angiotomografia. Până în prezent s-au elaborat mai mulți algoritmi de evaluare a pacienților diabetici cu boală cardiovasculară cunoscută sau nu. O propunere pentru screening-ul bolilor cardiovasculare la diabeticii asimptomatici
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Science/92058_a_92553]
-
anaerobi, Bacteroides fragillis și Clostridium perfringens. Se întâlnesc în 13% din cazuri germeni anaerobi; cel mai adesea îi acompaniază pe cei aerobi (mai frecvent E. Coli)[1]. Gradul de regurgitare al bacteriilor din bilă în sângele venelor hepatice și, de aici, în sângele sistemic, este proporțional cu presiunea biliară, deci cu gradul obstrucției. Din acest motiv numai decompresiunea prin intervenție chirurgicală (endoscopică) este singurul tratament prompt și eficace. Am selectat pentru prezentare două cazuri cu litiază coledociană ce s-a diagnosticat
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
-
clasificate în funcție de vârstă. Trebuie avut în vedere că aceste categorii nu sunt absolute, diferitele cauze putându-se întrepătrunde. Astfel, la copii și adolescenți (de la naștere și până la 18 ani) cea mai frecventă cauză de HTA secundară este boala renală parenchimatoasă. Aici se pot include glomerulonefritele, anomalii congenitale sau nefropatia de reflux. Uneori hipertensiunea la această grupă de vârstă nu este clinic manifestă, astfel că diagnosticul trebuie să fie unul de excludere. Coarctația de aortă este a doua cea mai frecventă cauză
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
de la Bruxelles, adesea contestată, dar au existat și reacții diferite venite din capitalele statelor membre. Diversitatea acestora nu ar fi o problemă dacă unele dintre acestea nu ar fi contrare obiectivelor intereselor afirmate la nivelul Uniunii. Este suficient să indicam aici pozițiile Ungariei și Greciei față de politică UE. Care este perspectiva UE în aceste condiții de asalt concertat, venit atât din exterior, cât și din interior? Euroscepticii s-au grăbit să anunțe disoluția acestei construcții politice, iar optimiștii și-au reafirmat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
mai important este ceea ce face posibilă reușită provocării. Consider că factorul ce face posibilă reapariția acestui fenomen politic este de natură ideologică. Încă de la începutul sau, proiectul european s-a lovit de existența unei ideologii ce a început să domine aici de acum două secole: naționalismul. În prezent, sintagma "Europa națiunilor" este percepută ca fiind una aproape tautologica, fiindcă europenilor le este aproape imposibil să se perceapă altfel decât că aparținători ai uneia dintre națiunile de pe acest continent. De aceea, pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în interes național le apare tuturor ca fiind firesc, a apăra interesul națiunii apărându-i astăzi oricui ca fiind un act de normalitate, națiunea fiind percepută că un mediu natural în care individul își duce existența. Bineînțeles, nu este vorba aici de naționalismul extremist, ci de cel ce este, in expresia lui Hobbawm 1, "combinația de conștiință națională, cetățeneasca, socială care, în statele moderne, formează baza tuturor celorlalte sentimente politice". Se uită adesea faptul că o astfel de percepție a indivizilor
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
unul negativ, fiindcă se bazează pe discriminarea față de ceva; dacă creștinul se afirma prin mistuire și ura de sine, naționalistul o face prin ură de ceilalți; definirea de sine prin raportare la ceva exterior este inevitabilă, "fiindcă ceea ce se urmărește aici e transformarea unui determinism natural în reflex (căci etnii ca atare au existat și înainte de zămislirea sentimentelor naționale, ele devenind doar ulterior, prin intermediul reflecției, obiect al sentimentului național)". Ceea ce se întâmplă cu un naționalist e invers decât ceea ce se petrece
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ales de popor sau ca țări precum Iugoslavia sau Indonezia erau mult mai toleranțe în timp ce erau conduse de lideri autoritari. Ce mutație a avut loc la nivelul democrațiilor occidentale în așa fel încât noi putem spune că libertatea individuală are aici garanții mai ferme decât oriunde? Aceste democrații, argumentează Zakaria, au ajuns în punctul în care identifică "democrația" cu "democrația liberală", mai precis cu "un sistem politic caracterizat nu doar de alegeri libere și corecte, ci și de statul de drept
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
putea spune ca factorii structurali se referă la faptul că regimul comunist din cadrul Republicii Democrate Germane (RDG) se găsea într-o mare criză politică. În afară de asta, din punct de vedere economic, si asta s-ar putea spune, sistemul era terminat. Aici se adaugă situația politicii externe cu renunțarea la "doctrina Brejnev", deci renunțarea Uniunii Sovietice la amestecul în afacerile celorlalte state comuniste, încercările de reformă, catre care a țintit Gorbaciov și, astfel, o considerabilă independența politică a statelor comuniste respective. Factorii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Există foarte multe categorii de oameni. Există răufăcători și victime. Există omul normal, care s-a adaptat la viață să cotidiană din RDG, și fiecare din acești oameni au o altă amintire, o altă reprezentare despre fosta RDG. Deci, și aici trebuie să diferențiem. Chiar și acel fenomen de Ostalgie, nostalgie după Est, nu mai există după 25 de ani. A. R.: Cu ce alt moment istoric al Germaniei moderne se poate compara căderea Zidului din punct de vedere al semnificației
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
o democrație și, din păcate, acest lucru nu a fost posibil și în estul Germaniei. Totuși, democratizarea Germaniei se poate considera înfăptuita în anul 1990. Acum avem pentru prima dată în acest secol o democrație stabilă. A. R.: Pornind de aici, căderea Zidului are un rol de mit întemeietor, un rol de a relegitima unitatea Germaniei, un rol ce ar putea fi simbolic pentru germani? R. G.: Este foarte interesant că mulți oameni confundă ziua căderii Zidului cu ziua reunificării Germaniei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
mulți oameni confundă ziua căderii Zidului cu ziua reunificării Germaniei. Ei uită că aceste două evenimente s-au intamplat la o distanță de aproape un an. A. R.: Și în România există aceeași problemă de percepție. Tot timpul, cănd sărbătorim aici Ziua națională a Germaniei trebuie să explic: nu, 3 octombrie nu este ziua căderii Zidului, ci ziua unificării. R. G.: Da, si in Germania foarte mulți cred că 9 noiembrie 1989 ne-a adus unificarea. Mulți oameni nu știu că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
aspect. A. R.: Dar dimensiunea mitică? R. G.: Momentele fericite ale căderii Zidului s-au imprimat în mentalul colectiv al germanilor într-un asemenea mod, de parcă ar fi fost același moment cu unificarea Germaniei. Chiar dacă acest lucru nu este exact, aici s-a născut un mit național. Se vede că acest mit s-a raspandit și la nivel mondial. A. R.: Căderea Zidului are o însemnătate nu doar pentru reunificarea Germaniei, ci și pentru începutul reunificării Europei. Percepeți în prezent o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în cuvântul sau de salut 1, unul dintre coordonatori, prof. Sorin Bocancea, a trasat coordonatele generale ale conferințelor și anume configurarea conceptului de europenitate și ce anume avem dreptul să sperăm de la acesta și de la Europa: "Cetățenii Republicii Moldova, tinerii de aici așteaptă de la UE să rezolve ceea ce n-a rezolvat comunismul: o lume dreapta și prosperă. Dar UE începe din fiecare și cu fiecare dintre noi și este important să nu o vedem ca pe un proiect extern care vine să
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]