190,490 matches
-
național-comunism. Ceea ce, într-un fel, sigur că este adevărat, dar numai într-un fel... Pentru că fără Darwin nu ar fi existat darwinism social, fără darwinism social n-ar fi existat eugenie - Galton, nepotul lui Darwin, a inventat asta, dar de aici se trag și statisticile, asistenții lui Galton au inventat statisticile sociale; și sigur, finalul a fost în buncărul din Berlin, dar înseamnă asta că Darwin a fost hitlerist? Da, dintr-un punct de vedere, așa este, dar dintr-un punct
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
al partidului comunist. Despre felul în care instituții publice sau private, actori politici sau civici se identifică cu elită politică sau intelectuală din România a anilor 40 ai secolului trecut s-a scris mult. Fără a fi exhaustiv îi amintesc aici, într-o ordine aleatorie, pe Ruxandra Cesereanu (2007), Michael Shafir (2002, 2014), William Totok (2005), Gabriel Andreescu (2015), Andrei Pleșu (2015, 2016), Laszlo Alexandru (2016), Dan Pavel, Alină Mungiu Pippidi, Lucian Boia (2014), Cristian Pîrvulescu, Alexandru Climescu (2014, 2015), Adrian
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
oficiale, plăci comemorative inițiate de autorități publice etc. Cea de a doua se referă la recunoaștere publică de tipul "personajul pozitiv", de către autorități sau organizații civice, a unor conducători sau militanți activi ai legionarismului: Valeriu Gafencu, Ion Gavrilă Ogoranu. Tot aici ar putea fi incluse și omagierile aniversar-comemorative, busturile, numele de străzi sau instituții, ale unor reprezentanți ai culturii interbelice care au îmbrățișat valorile ideologiei de extremă dreaptă. Opțiuni ideologice care astăzi sunt diagnosticate ca fiind "derapaje de tinerețe". O situație
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
o sută de mii de semnături, că inițiativa cetățeneasca, fie înaintat de către Guvern, la inițiativa IICCMER. Într-un fel sau altul, condamnarea comunismului trebuie să devină un fapt și nu să rămână doar un joc politic și de imagine. De aici, și necesitatea expusă mai jos a unei legi în acest sens. Către, Biroul Permanent al Senatului, În temeiul art. 74 alin. 1 și al art. 75 alin. 1 din Constituția României 1 republicata și al art. 88 al. 1 și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
într-o anumită ipostază, un prilej de reflecție socială, dar cu mijloacele cognitive sau chiar axiologice pe care le avea în acel moment la îndemână actorul social, actantul acelor vremuri. Avem mai degrabă un fals tratat de istorie orală deoarece aici autorii reușesc un lucru genial: subiectul acestui demers este unul colectiv - individul care povestește nu se individualizează, mai degrabă devine "lichid", se răspândește ușor în farmecul cadrelor temporale pe care le-a reînviat și apoi le lasă să se desfășoare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dialog, în care rolurile se schimbă rapid. Întrebăm și răspundem deopotrivă, ne sondam reciproc memoria, ne ajutăm reciproc să ne aducem aminte. Cei ce vor încerca să găsească un interviu că la manual s-ar putea să rămână dezamăgiți, pentru că aici e vorba de un dialog că între vechi camarazi"6. Lucrarea nu este nici o încercare de a acuză pe cineva și nici una de a spăla vreo biografie. Ea este un demers realizat cu scopul de a facilita înțelegerea evenimentelor din
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
într-o anumită ipostază, un prilej de reflecție socială, dar cu mijloacele cognitive sau chiar axiologice pe care le avea în acel moment la îndemână actorul social, actantul acelor vremuri... Avem mai degrabă un fals tratat de istorie orală deoarece aici autorii reușesc un lucru genial: subiectul acestui demers este unul colectiv - individul care povestește nu se individualizează, mai degrabă devine "lichid", se răspândește ușor în farmecul cadrelor temporale pe care le-a reînviat și apoi le lasă să se desfășoare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la Moscova ar fi tentat să vă eticheteze drept "omul rușilor"; dacă acel cineva ar citi mai departe, ar vedea că ați fost Premier în momentul în care Republică Moldova s-a apropiat cel mai mult de Uniunea Europeană (mă refer aici la semnarea Acordului de la Vilnius) și că sunteți liderul unui partid ce a preluat denumirea Partidului Popular European din Parlamentul European. Ce să mai înțeleagă acea persoană? Al cui om sunteți: al rușilor sau al europenilor? Știu că pe marginea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în primul rând la numărul de studenți basarabeni ce își fac studiile în România. I-am vorbit și domniei sale și i-am spus că ce bine ar fi dacă o bună parte dintre acești studenți ar reveni acasă, să creeze aici masă critică a modernizării. De asemenea, nu pot să contest nici problemă cetățeniei. Dar daca revin la probleme foarte concrete, cu vizibilitate în Republică Moldova, cu impact asupra realităților și asupra percepțiilor, 2013 a fost un an revoluționar. Dacă ne
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
guvernări precum și al opoziției este acela de a readuce încrederea cetățeanului pentru viitorul Republicii Moldova. Dacă nu vom reuși, alte scenarii vor fi aplicate pentru a arăta că teritoriul dintre Prut și Nistru este unul funcțional și că cetățenii se simt aici în siguranță și cu perspectivă. Domnule Președinte, vă mulțumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu și va urez succes în ceea ce faceți! Interviu realizat de Sorin BOCANCEA VARIA Influență grupurilor de interese în activitatea Parlamentului român* (The influence
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
util. Prin urmare, materialele sunt binevenite întrucât suplinesc o lipsă de expertiză a Parlamentului pe dimensiuni ale guvernării extrem de tehnice și complicate. În societatea modernă, "adunările reprezentative nu au resursele necesare pentru a genera și dezvolta o legislație modernă". De aici și necesitatea specializării membrilor Parlamentului pentru a face față "complexităților vieții sociale și economice și prin urmare să-și exercite influență"24. Comunicarea argumentelor Grupurile comunica fapte, argumente și putere, spunea Lester W. Milbrath, în studiul "Lobbying aș a communication
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
interacționa în mod legal cu instituțiile, vezi studiul Elenă Simina Tănăsescu (Coordonator), Miruna Andreea Balosin, Cosmin Dima, Cristian Ducu, Ștefan-Ilie Oanță, Ramona-Delia Popescu, Lobby în România vs. Lobby în UE, Institutul European din România, București, 2015. Studiul poate fi consultat aici: http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/Studiu Lobby site.pdf. 3 Dan Pavel, Democrația bine temperata. Studii instituționale, Editura Polirom, Iași, 2010, pp.140-168. 4 Art. 61 alin (1) din Constituția României 2003, modificată și completată prin Legea de revizuire
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și pentru a justifica unele acțiuni de violență. Astfel, precum menționează Philip Seib, NATO ar trebui să se concentreze pe utilizarea puterii soft pentru a-și justifica folosirea puterii hard. Ideea este susținută și în cadrul unui raport al Wilton Park. Aici se sugerează că diplomația publică a NATO și strategiile de comunicare trebuie să constituie o interfață între dimensiunile sale politice și militare și să transmită puternică determinare a alianței 14. Aceasta este cu atât mai importantă, nu numai pentru asigurarea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
toate aspectele vieții, la nivel social, cultural, religios, economic, politic. La nivel național, români s-au bucurat, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, de accesul la locurile de muncă din țările comunitare, acesta devenid mult mai facil. Nu trebuie să omitem aici și factorii determinanți din ultimii ani: dezindustrializarea, desființările de posturi, spitale și disponibilizările masive. Astfel, mai putin costisitori și nepretențioși, românii au fost primiți cu brațele deschise în unele țări sau cu oarecare reticența în altele. Conform Organizației Internaționale pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și faptul că, deseori, economiile dezvoltate suferă de lipsă forței de muncă cu calificare redusă din sectorul serviciilor și în comerț sau de lipsă forței de muncă sezoniere în agricultură etc.. Factorii de tip împingere/push, si o sa ne referim aici doar la cei ce au determinat circulația internațională a românilor, sunt: nivel de trai scăzut, sărăcia, lipsa unui loc de muncă, salariile mici etc.. De cele mai multe ori, deși au o anumita pregătire profesională sau calificare dobândite în țara natală, emigranții
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
chiar să se recalifice, se deprofesionalizează, fapt determinat și de nerecunoașterea diplomelor dar și de cererea sau oferta de pe piața locurilor de muncă. Însă pentru majoritatea românilor implicați în fenomenul de circulație internațională procesul de reconversie profesională nu se oprește aici. Nenumărate studii au constatat dorința de revenire a emigranților români în țara natală după o anumită perioadă de timp, în mod special a celor plecați în țări precum Italia și Spania. Ce se va întâmpla cu aceștia, din punct de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
România și salariile mici că, având în vedere că sunt așa cum sunt și locuri de muncă din ce in ce mai puține, lumea încearcă să plece să și caute un loc de muncă mai bine plătit, un trai de viață să și-l facă aici când se intoarce mai bun, și mulți, cazul meu am plecat să... probabil or fi mai mulți ca mine așa că faptul că a început față facultatea și ne gândeam sub ce formă o întreținem, si noi să ne meargă situația
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
când se intoarce mai bun, și mulți, cazul meu am plecat să... probabil or fi mai mulți ca mine așa că faptul că a început față facultatea și ne gândeam sub ce formă o întreținem, si noi să ne meargă situația aici acasă și ei să-i fie nu pot să zic bine... mai bine, si plus taxe la facultate și toate alea... nu pot să zic că a fost bine pentru toți, dar era mult mai rău dacă nu plecăm" (m
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
toți trec prin asta." (m, 49 ani) De asemenea, subiecții se confruntă cu două câmpuri diverse, dar și cu diferite forme de capital uman și social, "vechi" - țara de origine - și "nou" - țara de destinație. Concepul de "habitus" se regăsește aici prin inocularea structurilor sociale obiective în experiența subiectivă a agenților. Habitusul se dezvoltă prin procese de socializare și determină o serie de dispoziții care modelează indivizii dintr-o societate. Astfel emigranții conștientizează în locul pe care îl ocupă în ierarhiile de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
mai importantă decât cea umană, imperfecta, așa cum argumenta Spinoza, ci devine un exemplu pentru cea dintâi. Nu îl putem cunoaște pe Dumnezeu decât prin prisma moralității, a rațiunii practice, în limbaj kantian, sau că ideea metafizica a rațiunii pure. De aici rezultă că, deși sursă binelui și a rațiunii este de origine divină, pentru om este mai importantă transpunerea lor în viața de zi cu zi, aplicarea lor. Iar prin faptul că autoritatea statului laic este, pentru Kant, superioară autorității religioase
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
puțini vor fi aceia care să ne recunoască și pe care să îi recunoaștem că egali, cu atat mai puțin puterea politică discreționara, la a cărei apariție am contribuit prin însăși pasivitatea noastră. Iar cum recunoașterea înseamnă libertate, rezultă de aici că este de-a dreptul imoral să fim doar moraliști subiectivi, pe filiera kantiana, mulțumiți cu prezumtiva noastră libertate derivată din punerea în aplicare a rațiunii practice: libertatea izolată este imposibilă, ea nu poate exista decât că libertate a tuturor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fiecare, în raport cu celălalt, este la el însuși și se reunește doar cu sine însuși. Aceasta este transfigurare a necesității în libertate și aceasta libertate nu este doar simplă libertate a negației abstracte, ci mai curând libertate concretă și pozitivă. De aici se vede cât este de greșit să considerăm libertatea și necesitatea că excluzându-se reciproc. Bineînțeles, necesitatea ca atare nu este încă libertate, insă libertatea are necesitatea că presupoziție a ei și o cuprinde în sine că depășită. Omul moral
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
care actioneaza prin negarea exteriorității și incorporarea acesteia într-o totalitate pură, în care perechile dialectice subiect-obiect sau libertate-necesitate vor fi fost depășite și ridicate la un nivel superior. În Știință Logicii, Hegel propune o interpretare complementară a binomului libertate-necesitate. Aici, libertatea aparține teleologiei, științei scopurilor, adică rațiunii, care conține scopurile supreme ale umanității, în timp ce "mecanismul" funcționează numai în baza necesității 25. Mecanismul, alcătuit din obiecte, inseamna aici natură că lume fenomenologica, structurată prin intermediul relațiilor de cauzalitate. Teleologia și mecanismul reprezintă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
nivel superior. În Știință Logicii, Hegel propune o interpretare complementară a binomului libertate-necesitate. Aici, libertatea aparține teleologiei, științei scopurilor, adică rațiunii, care conține scopurile supreme ale umanității, în timp ce "mecanismul" funcționează numai în baza necesității 25. Mecanismul, alcătuit din obiecte, inseamna aici natură că lume fenomenologica, structurată prin intermediul relațiilor de cauzalitate. Teleologia și mecanismul reprezintă, ca laturi ale devenirii, momente contradictorii, însă ele sunt reconciliate la nivelul conceptului, al universalității subiective, individuale, care își conștientizează apartenența la totalitate și negativitatea în măsura în care se
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
inspirație pentru conceptualizarea lui. Acest drept poate fi considerat ca fiind o evoluție a unuia din drepturile de solidaritate (a treia generație a drepturilor omului), anume dreptul omului la un mediu înconjurător sănătos, curat, nepoluat. Conceptul de "mediu înconjurător" este aici unul larg, el putând să cuprindă atât mediul social 6 cât și mediul natural ori mediul urban (artificial). Dacă mediul social este mai mult unul al participării active a cetățenilor la viață societății, mediul urban, ca mediu artificial, creat de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]