190,490 matches
-
dezvoltării durabile la care face referire Agenda 2030 înseamnă cu totul altceva decât protecția prezenta oferită într-o lume organizată după modelul neoliberal, dominat de companiile transnaționale și cu un rol scăzut al statelor-națiune. Rădăcina juridică a dreptului la oraș (aici, la eco-oraș, la un oraș reconstruit după standardele post-consumiste ale sec. XXI) se găsește în dreptul omului la un mediu înconjurător curat, formulat încă din 1972, în Declarația Conferinței Națiunilor Unite asupra mediului (15-16 iunie 1972), unde se consacră dreptul fundamental
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
intra hotărâtor în viața politică a unei națiuni (determinând poate, președintele unei țări, fost primar al acelei metropole) sau a determina căderea unui regim politic (distrugerea unui oraș-capitală). De aceea, trebuie să privim sub aspect multidimensional dreptul omului la mediu (aici, dreptul omului la mediul urban, la oraș). Este vorba și de un drept la mediu, adică la o anumită calitate a acestui mediu, pe care statele și autoritățile locale (primăria generală a acelui oraș) trebuie să o asigure, fără discriminare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
o anumită calitate a acestui mediu, pe care statele și autoritățile locale (primăria generală a acelui oraș) trebuie să o asigure, fără discriminare, tuturor locuitorilor acelui oraș. Dar este vorba și de un drept la protecția, conservarea și îmbunătățire mediului (aici, mediul urban), ceea ce înseamnă un drept al omului (în calitatea sa de locuitor al acelui oraș) de a pretinde protecția patrimoniului cultural al acelui oraș, conservarea acelui patrimoniu care reprezintă specificul istoric și cultural al orașului, conservarea orașului în sine
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dar și a stării clădirilor de patrimoniu cultural și a zonelor istorice sau reprezentative pentru simbolul și profilul specific al orașului, în plan național, regional și internațional. Alți autori 10 extind și mai mult conținutul juridic la dreptului la mediu (aici, al dreptului la oraș), considerând că acesta include și o serie de drepturi procedurale legate de protecția orașului: dreptul la informație al locuitorilor acelui oraș, dreptul de a participa la luarea deciziilor privind orașul lor, dreptul de a avea acces
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Aceste mesaje încurajatoare pentru depășirea actualului impas legat de relația disfuncționala om-natură, societate-natură, oraș-natură13 recunosc dependența omului față de natură și față de "serviciile de ecosistem"14 pentru furnizarea condițiilor de viață decentă, sigură și sănătoasă. În acest context, dezvoltarea habitatelor umane (aici, orașele) trebuie să se orienteze nu doar spre consum, ci să aibă în vedere tot mai mult dezvoltarea unor industrii și ocupații legate de reciclarea deșeurilor, de reducerea poluării infra-urbane și înconjurătoare, de purificarea apei, a aerului, de protecția împotriva
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ciclul natural), servicii culturale (estetice, spirituale, educaționale, de recreere) care, împreună, susțin viață pe pământ, adică dau esență conceptului de bio-diversitate16. Prin urmare, conceptul de "mediu înconjurător" dezvolta numeroase și diferite dimensiuni și funcții vitale pentru viața, pentru viața umană, aici. Actul de a viețui într-o comunitate definită cultural, social, simbolic, politic, economic precum orașul este unul specific omului (atât în ceea ce privește comunitatea săteasca dar și cea urbană), realizat în virtutea exercițiului funcției sale de creator de cultură, de valori, de sensuri
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
un oraș de calitate", în cea de-a doua dimensiune (alături de transport, sănătate, energie, demografie, cetățenie, participare la viață democratică în ceea ce privește marile alegeri ale amenajărilor urbane) a conceptului larg de "mediu înconjurător" (după relația om-natură și înaintea relației om-tehnică)16. Aici, mediul urban și viața urbană sunt privite că dând conținut juridic dreptului omului la continuă îmbunătățire a calității vieții sale urbane și a mediului urban în care trăiește 17. De la conferințele Habitat la Agenda 2030 Primul organism ONU destinat problemelor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a asigura până în 2030, tuturor oamenilor, un nivel de viață de bază incluzând accesul la sisteme de protecție sociale. Primul Scop al Dezvoltării Durabile, menționat în Agendă 2030 este cel de "combatere a sărăciei în toate formele sale, în toată lumea", aici intrând și fenomenul sărăciei urbane. Scopul 9 al Dezvoltării Durabile privește construirea de infrastructuri durabile, promovarea unei industrializări inclusive și sustenabile și susținerea inovației. Scopul 11 se referă expres la a face orașele și așezările umane durabile, sigure, inclusive, sustenabile
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
felului în care realitatea memoricidului, ca element component al genocidului, face ca acte specifice memoricidului (negare, relativizare, probabil justificare) să nu fie considerate pur și simplu opinii, ci delicte de opinie, cu toate consecințele civile și penale care decurg de aici: "Devine atunci clar că negarea și memoricidul nu pot fi considerate opinii, ci sunt delicte, acte ucigașe care continuă în prezent actul genocidar și care trebuie pedepsite" (p. 414). Astfel, libertatea de expresie, departe de a fi absolută, are limite
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
între instituții, între companii și contribuabili și așa mai departe. Chestiunea nu cred că are repercusiuni asupra politicii noastre interne pentru că, în fond, în politica europeană nu există o reflexie a USL de acasă, adică nu înseamnă că noi acționăm aici în mod unitar. De altfel, diferențele între grupul liberalilor români în Parlamentul European și al socialiștilor români în PE sunt vizibile, pentru că noi suntem, să zicem, măi la dreapta chiar față de grupul nostru politic și, atunci, sunt foarte multe teme
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și-au pus mai presus interesele personale decât cele ale României și românilor care ne-au acordat încrederea în 2012. Au distrus un proiect care putea să se opună lui Băsescu, au vândut PNL-ul lui Băsescu. Trădătorii nu sunt aici, îi căutați în altă parte. Cel care a fost dușmanul PNL de 10 ani încoace, care a rupt din PNL, care a făcut tot pentru a elimina liberalismul de pe scena politică este simpaticul domn Băsescu. Cât am fost premier și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și Vrancea) diferențele au fost și mai mari: 47,29% pentru PSD-UNPR-PC și doar 28,99% pentru PNL & PDL. Situația a fost una complet diferită în cele 5 județe din centrul și vestul țării (Albă, Bihor, Bistrița-Năsăud, Sălaj și Timiș). Aici procentul PNL & PDL a fost unul mai mare (33,66%) decât cel obținut de PSD & Co. (30,36%). Această geografie regională a votului confirmă clivajele electorale perpetuate de-a lungul perioadei postcomuniste 12. În cele 125 de localități selectate pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Schimbarea a fost una regională, în județele din Transilvania și Banat, PNL & PDL fiind în continuare superior electoral PSD-UNPR-PC (41,98% față de 33,79%), ceea ce indică slabă stabilitate electorală în județele din sudul și estul țării. Practic schimbarea comportamentului electoral aici ai avut intensitatea maximă. Fig. 4. Dinamică electorală la alegerile europarlamentare (2014): PNL & PDL versus PSD-UNPR-PC26 Sursa datelor: Biroul Electoral Central. Între cele două scrutine electorale din 2014, europarlamentarele și prezidențialele, după OUG 55/2014, au loc schimbările politice ale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Prahova, partial Ilfovul), Dobrogea și Moldova (regiuni cu vot preponderent pentru partidele și candidații de centru-stânga). Întreg intervalul postcomunist conserva aceste stratificări electorale regionale, iar alegerile din 2014 nu infirmă aceste delimitări, dimpotrivă, le tușează și mai bine. Județele folosite aici ca suport analitic nu fac excepție de la regulă, sunt parte a acestui comportament electoral național, divizat regional. Pe de altă parte, analiza comparativa a datelor electorale indică faptul că schimbarea politică a primarului are efecte electorale. Comparate, rezultatele electorale de la
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ei vizau tocmai acest aspect: existența ei îi împarte pe români, îi divide, destrăma unitatea națională (concept-cheie al viziunii ceaușiste despre națiune și despre statul- național în anii 1980 prezent însă în imaginarul colectiv și după 1989)3. Evident, și aici a existat o evoluție în timp, frecvență atacurilor la adresa greco-catolicilor a fost mai mare în primii 10-15 ani după Revoluție intrând apoi în declin. Dacă ne uităm acum către minoritățile naționale, vedem funcționând aceleași exigente care pun pe primul plan
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
unul dintre candidații din turul al II-lea era ortodox a creat condiții favorabile pentru apariția percepției că există un partizanat politic din partea sa. Dar, până la urmă, rezultatul votului popular a fost de fiecare dată cel care a contat. De aici decurg mai multe concluzii. În primul rând se confirmă ipoteza noastră și anume că problema religioasă nu este de natură să influențeze decisiv intenția de vot în cazul în care se ia în calcul ansamblul teritoriului național (așa cum stau lucrurile
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
concluzie. Se vede tot mai clar că eventuală implicare a Bisericii în campania electorală ascunde un pericol foarte mare, anume acela că ea să se situeze, din diferite motive, de partea celui care pierde alegerile. Dacă ar fi așa, de aici ar putea decurge anumite consecințe. Partidele politice își permit să câștige sau să piardă alegerile. Între ele au loc periodic alternante la guvernare. Pentru Biserică însă, un astfel de scenariu nu este posibil. Ea are un cu totul alt rol
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
solidarizare cu diaspora. A pus la dispoziție spațiul. Spațiul a fost folosit pentru a împărtăși, în mare parte, impresii politice și imagini, ca un canal de comunicare. În acest spațiu virtual, diaspora a încărcat frustrarea și nemulțumirea de la urne, iar aici comunitatea a reacționat prin diseminarea și întreținerea acestei frustrări. Pentru că oamenii au coborât din spațiul virtual în stradă, în semn de solidarizare, este rezultatul atât al interacțiunii virtuale, care a generat emoția, cât și al activării conștiinței civice care i-
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ar fi atașat "de dreapta" politica. După primul tur de scrutin, s-a văzut o reticența a votanților basarabeni față de Klaus Iohannis. În 2014, Klaus Iohannis, care nu a fost niciodată în Moldova și era practic necunoscut pentru românii de aici, a reușit totuși să obțină 31% din voturi. Un alt motiv al reticentei l-a constituit atitudinea oarecum ezitanta a lui Iohannis față de unirea cu Republică Moldova. La acest subiect, candidatul a declarat următoarele: "Nu cred că trebuie să fie
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Albă Iulia pe 12 septembrie, Premierul Victor Ponta a declarat că angajamentul său și apelul adresat românilor este acela de a face împreună, pentru a doua oară, marea unire a României: "Vreau să ne asumăm cu toții un angajament: în 1918, aici, la Albă Iulia, după ce sute de mii români și-au dat viața în Primul Război Mondial, am obținut cel mai important obiectiv național: Marea Unire. Vreau și vă rog să fiți alături de mine pentru că, la o sută de ani, să
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
viața în Primul Război Mondial, am obținut cel mai important obiectiv național: Marea Unire. Vreau și vă rog să fiți alături de mine pentru că, la o sută de ani, să fim acea țară mândră, puternică, respectată, pe care strămoșii noștri aflați aici în urmă cu 96 de ani și-au dorit-o. Acesta e angajamentul meu, acesta e apelul meu către toți românii, să facem împreună a doua oară Marea Unire a României"20. Principalele puncte ale discursului sensibile pentru electoratul moldovean
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Victor Ponta Președinte avem șansă istorică de realizare a idealului nostru de unitate românească" (Vezi Anexă 1). Rezultatele după turul ÎI de scrutin din 16 noiembrie 2014, arată că opțiunile moldovenilor s-au schimbat în favoarea candidatului dreptei politice. Admitem că aici a avut impact mesajul și poziția Președintelui Traian Băsescu, îndrăgit de românii din Republică Moldova deoarece, în perioada mandatului Băsescu a fost acordată, mai intens că altădată, cetățenia română solicitanților de pește Prut. Băsescu a lansat în permanență mesaje prounire
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
guvernare, și implicit la exercitarea funcției prezidențiale împreună cu o majoritate care îi este favorabilă acestuia 17. Constituția celei de-a V-a Republici stipulează faptul că Președintele poate revoca pe Primul ministru când acesta îi prezintă demisia Guvernului 18. De aici, s-ar putea deduce că un Prim ministru care ar refuza acest lucru ar putea continua să-și exercite funcțiile. În practică, demisiile Primilor miniștri au fost dorite în prealabil de președinți, apărând că încheierea unui dezacord profund cu Președintele
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
puterea către acel actor politic, în urma unei competiții 7. Comunicarea este un proces deosebit de amplu care influențează comportamentele și opiniile electoratului. De aceea, în timpul campaniilor de succes, câștigă cel care își organizează cel mai bine sistemul de transmitere a informațiilor. Aici intervine persuasiunea care este arta de a convinge pe cineva, prin argumente logice, să facă un lucru sau să-și schimbe o conduită. Persuasiunea este acel act cognitiv care se referă la schimbarea opiniilor sau comportamentelor indivizilor, cu acordul acestora
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ales coabitarea. Nu a fost rezultatul unui calcul rațional explicit, ci un rezultat politic al unui vot - chiar dacă românii votează pentru un candidat din dorința de a-i da toată puterea (așa se întâmplă mereu, nu este o mare subtilitate aici), efectul votului lor a fost unul de coabitare, ceea ce reprezintă o noutate. Tema "să nu lăsăm toată puterea în mâna unui singur partid" a fost una importantă, iar efectul a fost acela de impunere a coabitării. Deși mulți cred că
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]