19,941 matches
-
valoare orice formă de viață, zăpada, căpșuna, musca. Consider valoare regnul mineral, republica stelelor. Consider valoare vinul atât cât durează masa, un surâs fără voie, oboseala celui ce nu s-a cruțat, doi bătrâni care se iubesc. Consider valoare ceea ce mâine nu va mai valora nimic și ceea ce astăzi valorează încă puțin. Consider valoare toate rănile. Consider valoare să economisești apa, să repari o pereche de pantofi, să taci la timp, să alergi când auzi un strigăt, să ceri voie înainte
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
vin căpcăunii/ care înjunghie Steme/ și înghit Imne Naționale.// Ca cel mai frumos pom al Țării/ încă mai fîlfîie sus Tricolorul.// Atenție:/ vin ienicerii/ care-l vor doborî cu toporul.// Umblă țanțoș cu șapca roșie/ și burduhoșii moșnegi / parlamentarii de mîine.// Atenție:/ vin călăii/ care vor pune pe trunchi/ capul Limbii Române" ( Discurs electoral). Viziunea poetului e una translirică, obiectivă. E cea a patriei care devine melos cu miză cosmică și chiar se propune ca un substitut al transcendenței (modelul îndepărtat
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
pune osul pe Doamne ajută/ nimeni nu se rătăcește/ de pe-o lume pe alta", "poporul e primăvăratec/ scuipă și se face că plouă". Folosirea exagerată a acestui procedeu întoarce limba în limbaj și banalitate: "cine fură azi un tun/ mîine fură procurorul/ cum să furi un procuror măi Gigea/ ca pe un vapor...", "dacă te-a văzut Dumnezeu/ pleci cu toate păcatele lumii/ și te-ntorci cu poruncile-acasă", sau, după o imagine construită în filigran ("uneori timpul vine în vizită
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
Iuți de mână cum îi știu, pedeseriștii vor devaliza în timp record ce-a mai rămas neprivatizat de regimul actual. Iar apoi? Dumnezeu cu mila! Naivii ce se înghesuie să-i supraliciteze pe oamenii lui Iliescu, azi în sondaje iar mâine la urne, se vor convinge, în nici câteva luni, că au mai făcut o nefăcută. împrumuturile din străinătate nu vor veni, datoriile externe trebuie plătite, iar după ce se va alege praful de rezerva de valută și aur a țării, agonisită
Un dăunător de toamnă: indicele demografic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16640_a_17965]
-
fiecare zi: "nu uita să achiți imediat ceaseul/ vezi că diseară apar la talk-show/ îți eliberez fiica dacă ieși cu-n milion de parai/ ia-mi și mie de la castel un furou// lasă iepurele la fezandat încă o zi/ sosesc mâine cu cursa air france/ n-am gătit nimic mănâncă și tu la restaurant/ livrăm marfă numai cu plata-n avans// trimite-mi dracului factura aia odată/ domnule vă aștept la negocieri joi/ oprește-mi te rog apă caldă în cadă
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
alt fel de prezent. E numai un fragment din scrisoarea 33, excepțională prin interogația despre sine („ce sunt eu?”) și prin răspunsurile disperate și contradictorii: „Înainte îmi spuneai că sunt un geniu. Astăzi îmi spui că sunt un mitocan. Dar mâine, Lucia? Ieri am fost un semizeu, astăzi sunt pulbere. Dar mâine voi mai fi ceva?” (p. 186). O rezolvare definitivă a acestor oscilații nu se întrevede. Scrisoarea nu e datată, dar e situabilă prin 1946-1947. Febra comunistă îi va trece
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
excepțională prin interogația despre sine („ce sunt eu?”) și prin răspunsurile disperate și contradictorii: „Înainte îmi spuneai că sunt un geniu. Astăzi îmi spui că sunt un mitocan. Dar mâine, Lucia? Ieri am fost un semizeu, astăzi sunt pulbere. Dar mâine voi mai fi ceva?” (p. 186). O rezolvare definitivă a acestor oscilații nu se întrevede. Scrisoarea nu e datată, dar e situabilă prin 1946-1947. Febra comunistă îi va trece, cum îi trecuse și simpatia nevinovată (fără ceva ideologic în ea
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
c-a mai slăbit Ne-a sărutat pe rând pe fiecare Și-apoi privi departe, în răsărit Privi în lungul drumului, în zare ... tu, nici de data asta n-ai venit. Acasă, fără tine, frate bun, E veșnic trist... și mâine e un an De când te-au dus... și iarăși Moș Crăciun Ne va găsi, tot așteptând în van. Ne vor zâmbi din geam fulgii de nea În zborul lor domol și liniștit În jurul mesei ne vom așeza Tăcuți, îngândurați și
Mi-e dor de tine. In: Curierul „Ginta latină” by M. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2247]
-
asigurarea unei structuri adecvate a economiei noastre naționale. Acest obiectiv nu poate fi realizat decât printr-o luptă perseverentă pe toate planurile, acordându-se atenția cuvenită domeniilor politic și educațional. Iar aceasta ar trebui făcut chiar începând de acum, deoarece mâine s-ar putea să fie prea târziu. Ne îndeamnă să acționăm în acest sens și un strălucit exponent și apărător al spiritualității românești -Ștefan Cel Mare Și Sfântla cinci secole de la trecerea sa în veșnicie. Este un îndemn și pentru
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
națională de stat, grafie latină. Au trecut 15 ani. Norii negri se adună din nou deasupra Basarabiei. Cuceririle revoluției încep să fie încălcate de forțele tradițional imperialiste. Tristețea și îngrijorarea cuprind sufletele confraților de peste Prut. Suntem încrezători în ziua de mâine. Geniul lui Eminescu și numele lui Ștefan cel Mare vor menține încrederea în ziua de mâine.
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
Basarabiei. Cuceririle revoluției încep să fie încălcate de forțele tradițional imperialiste. Tristețea și îngrijorarea cuprind sufletele confraților de peste Prut. Suntem încrezători în ziua de mâine. Geniul lui Eminescu și numele lui Ștefan cel Mare vor menține încrederea în ziua de mâine.
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
de la verișoara mamei iedului, capra cea cutrei iezi, în care le spunea că sunt așteptate la praznic. Drumul era cam lung, așa că mama, mătușa și bunica s-au gândit să-l lase pe ied singur acasă. iau spus, așadar: Noi mâine plecăm dis-de-dimineață la un praznic. Îți vom pune hăinuțele pentru joacă la îndemână. La fel și mâncărica. Când te scoli, te îmbraci și mănânci. Iedul a uitat tot și a doua zi a început să strige ca de obicei: Mamă
Iedul cu trei capre. In: Curierul „Ginta latină” by Iustina Petra Condriuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2331]
-
puțini oameni care mă cunosc, cu adevărat, însă cei care mă cunosc, știu că mă pot face fericită...așa de ușor. Cori, stai zmăului, că te pândesc de câteva zile! Nu ne-am nimerit la alimentara împreună zilele astea și mâine-s de serviciu...nu ne găsim nici la piață. El e căsătorit. Are doi copii reușiți. Am fost, când ne-am găsit, acum câțiva ani, la ei, la o cafea. I-am invitat și eu la mine. N-au venit
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
timpurile de demult. După-amiaza avem o șezătoare creativă în care, pe grupuri, ne manifestăm spiritul nostru de creație artistică. La masa de seară am ocazia să distribui participanților cartea Pe calea lui Zamolxe Trezirea străbunilor. Temele ei vor fi discutate mâine. În zilele următoare îmi dau seama de metoda de lucru folosită de Vasile pentru grupul constituit. Se merge direct la sursa emoțiilor și trăirilor, în loc de a prezenta formule pentru a deveni un lider competent. Această modalitate de abordare a noțiunii
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
nostru. Vasile, conducătorul vizionar. Focalizează cu măiestrie țelul propus, centralizează discuțiile pe direcția eficienței. Marcel, omul cu inima mare în care poate încape întrega lume. Cătălin, cutezătorul drept. Înțelegând puterea minții își proiectează existența în spațiul infinit. Cosmin, tânărul de mâine, pozitiv, inteligent, echilibrat. Mihai, exploratorul. Sorin, generația viitorului eliberată de prejudecățile și dogmele trecutului. Resos, maturitatea neamului. Gata să te ajute cu gândul și fapta, el anticipează ce ai putea avea nevoie ca să o facă aici și acum. Mircea, omul
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
va construi ceva grandios. După-amiază coborâm în grupuri mici la Vila Coteanu. Efortul zilei își spune cuvântul. Se propune aprinderea unui foc sacru seara, dar majoritatea participanților nu mai pot continua. Astfel ne retragem rând pe rând în camerele noastre. Mâine oricum ne vom face bagajele, tabăra Zamolxis 2009 se încheie. Seara la culcare aprind o lumânare și aduc cuvinte de mulțumire lui Zamolxe: Doamne Zamolxe, zeu al străbunilor noștri, i-am recunoscut pe mesagerii Tăi! De acuma știu că ai
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
oricum de făcut față unor șocuri mai mult sau mai putin previzibile. Andrei Marga conduce un minister care n-are fonduri și, ceea ce e mai rău, se adresează unei populații demoralizate de lipsuri și de fricile unei nesigure zile de mîine. Dacă ar fi un simplu numit în fruntea unui minister pe motive de algoritm, nu mă îndoiesc că Andrei Marga ar fi acceptat cu ușurință orice soluție venită din partea Ministerului Sănătății. Pentru acest om cu viziune cuprinzătoare, care s-a
Între epidemie si haos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17653_a_18978]
-
mă primească în ziua aceea pe la cinci, cum fusese stabilit ci a doua zi. Omul încă mai șovăia, deci. Simțisem asta cu flerul nostru dobîndit de mult în țară. Așa că făcui pe grozavul și îi răspunsei, stimate etc. regret dat mîine nu pot, sînt foarte ocupat (aiurea, mai liber că la Paris un roman nu poate să fie nicăieri). Vorbisem țeapăn. Cioran s-a zăpăcit, efectiv, de tonul meu distant, prefăcut, după vocea să de la telefon care aveam să constat se
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
Sighetului decît în alte zone ale țării. Pe bună dreptate nu putem să fim decît bucuroși de această inițiativă - Fundația a organizat o "școală de vară", cursuri de istorie contemporană a României pentru elevi de vîrstă fragedă - speranțele noastre de mîine. Poate că, făcînd să se perinde, printre ei, intelectuali europeni și români de valoare, angajați în cercetările dezastrului comunist în lume și în România - tinerii auditori din școala vor fi avut ce învață... Stéphane Courtois, Denis Deletant, Alexandru Zub și
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
în cel mai înalt grad, e pus s-o apere? Aș! Domnii cu pricina au fost numiți imediat în alte funcții de conducere! Ba pe la evidență populației, ba pe la Academia de poliție! Probabil pentru a fi siguri că polițistul de mâine va fi selectat după criteriile prin care s-a făcut remarcat cel de azi: incompetent, las, trădător! Strategia ipocriziei, în care acești domni guvernanți au devenit adevărați ași, spune totul despre nivelul deplorabil al clasei politice de la noi. Un Vlad
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
unui volum, dar nu e mai puțin adevărat că acești tineri trebuie să confirme ceea ce anunță. Nu poate fi pus alături un autor aflat la început de drum, de la care se așteaptă o evoluție, care poate deveni poetul generației de mîine sau care, la fel de bine, se poate pierde după acest prim volum, cu un scriitor care a dat dimensiunile unei întregi cariere. Astfel de "confruntări" între promoții pot fi puse mai mult pe seama umorilor decît a compatibilității valorilor. În cazul autorilor
Încă o antologie by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/18164_a_19489]
-
dna Bartoș și-ar pierde pacienții. Dar cînd medicul obișnuit e obligat să-și toarne pacientul la poliție, potrivit legii, iar dna Bartoș e de acord cu așa ceva, mulți dintre cei care se duc la doctor, azi, vor sta acasă mîine, ca să nu li se descopere vreo boală care i-ar face să-și piardă carnetul de conducere. Antreprenorii de pompe funebre vor avea mai mult de lucru.
Jurămîntul la poliție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14320_a_15645]
-
nu se poate... Că de, oameni suntem! Ce altceva poți să vrei, să simți, când ești parte infinitezimală din vibrația brâncușiană?! Un fragment de Coloană a Infinitului, de culoare Închisă, din lemn, expus aici, ca un simbol al simbolului de mâine, Îmi aduce În ecranul imaginației coloane de lemn din monumente funerare țărănești, ori din pridvorul casei unor oameni gospodari, de prin satele din sudul României, de la Gorj. Coloane lucrate atent și bine de meșteri populari, care ciopleau sufletul lemnului și-
Călător prin America. In: Editura Destine Literare by Roni Căciularu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_337]
-
autor de manual unele aspecte deficitare, am primit mereu un răspuns de felul următor: "A trebuit să-l facem în mare grabă, am avut la dispoziție numai trei luni". Această stare de urgență, de lucru de mântuială, de azi pe mâine, ne urmărește ca un blestem. Drept urmare, limba română este și ea în suferință în destule manuale. Într-un manual de matematică de clasa a VIII-a din 2002 citim: "Orice fracție zecimală, infinită, neperiodică, nu este număr rațional". Pe de
D'ale manualelor by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14348_a_15673]
-
permanent frustrat de tandrețe și generozitate, - este fatal. Iar implicarea subiectivă a unui senator, președinte al Comisiei de Cultură, în descâlcirea unor afaceri necurate din audiovizualul românesc, îl trimit pe acesta în galeria personajelor tragice ale literaturii de astăzi, de mâine..." Cartea șochează prin curajul autenticității, prin încercare de a capta, la toate nivelele, realitatea în text, fără transfigurare, fără fard, fără protocol. Retorica "de patru ace" este cvasiabsentă; textul trădează un anumit anticalofilism, o lipsă de interes pentru zicerile frumoase
Un document "mazochist" by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14373_a_15698]