19,069 matches
-
a pustiei și de reverberațiile magice ale luminii, C. cutreieră un Orient în care istoria se sublimează în metafizic (Pătrar de veghe, 1938). Moartea, atotstăpânitoare în deșertul hipnotic (tulburător prin „dumnezeiasca lui singurătate”), și viața, supusă eternelor năruiri (care încă mărturisesc despre civilizațiile de odinioară), formează supratema rafinat-penetrantelor însemnări, a căror exaltare nu face decât să confere un plus de intensitate reflexiei și un spor de vrajă imaginarului oniric. Lumini și umbre, culori mirobolante, sonuri misterioase compun ambianța unui ceremonial descriptiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
à la traduction a duré jusqu'il y a quelques années, quand, grace à des initiatives plus élevées, îl y a eu un changement heureux en ce sens. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 995 V. Idem, p. 115-116 : " Mărturisesc cu regret că traducerile anterioare ale lui Faust făcute în românește nu mi-au fost de niciun folos pentru lucrarea mea. [...] traducerile anterioare ale lui Faust nu puteau fi socotite în niciun fel ca etape pregătitoare ale traducerii la care
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Nu este vorba de un conservatorism asimilabil celui junimist, de mai târziu, ci de o oarecare inerție în acceptarea ideilor noi, de un regret nemărturisit, dar vizibil, pentru starea veche a lucrurilor, pentru lumea care dispărea. Chiar și aspectul grafic mărturisește această atitudine. F.Z. publică în primul rând literatură. Puțin numeroasele articole politice sau de istorie și drept, scrise de T. Codrescu, Gh. Sion, G.-R. Melidon, sunt relevabile datorită simțămintelor patriotice care le animă. Gh. Sion susține părerea, caracteristică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
spume Platon, "hrănesc și adapă emoțiile noastre când noi de fapt ar trebui să le înăbușim"- Sau, dacă într-adevăr literatura ne eliberează de emoții, nu e oare o greșeală ca ele să fie cheltuite pe ficțiuni poetice ? Sfântul Augustin mărturisește că în tinerețea lui a trăit în păcat de moarte ; totuși "toate acestea nu le-am plâns, eu care am plâns moartea Didonei". Oare există o literatură incitantă și o literatură cathartică, sau există doar cititori cu reacții diferite?* 17
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
mozaic, desenul se situează și în contextul revalorizării decorativismului artei bizantine. IV.3. Ștefan Popescu feerii bizantine. Theodorescu Sion și Mișu Teișanu Ștefan Popescu primește o bursă la München unde se familiarizează cu Secession-ul aflat în plină ecloziune, își mărturisește deschis admirația față de prerafaeliți și în special față de Burne-Jones, iar în perioada stagiului său francez se apropie de pictorii de la Société Nationale des Artistes Français: Lucien Simon, Charles Cottet, ultimul, elevul lui Puvis de Chavannes și Eugene Carrière. Tot în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trasării coordonatelor simboliste ale reprezentării, caracterul ei oniric-vizionar oferă premizele reflectării imaginii eminesciene sub semnul unei transcendențe. Pictorul este interesat de o imagine generică, o imagine simbol, evocatoare a unei idei, și nu de realizarea unui "simplu portret", așa cum îi mărturisește lui Titu Maiorescu: "Departe de a face numai un simplu portret, mi-am dat toate silințele pe cât cunoștințele mele m-au ajutat să-l fac astfel încât oricine l-ar vedea să-l recunoască că fiind un om care a trăit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impresia unei viziuni. Similitudinea provine din acest joc între postura mondenă, voit degajată și un fond axios, decelabil în privirea ambilor artiști. De fapt, cu Autoportretul din 1905 (ulei), chipul lui Luchian dobândește o notă suplimentară, gravă, o strălucire aparte, mărturisind o circumscriere tragică a existenței sale. Privirea concentrată, pătrunzătoare a pictorului te fixează cu energia unei somații, ceva s-a schimbat și în jocul între lumină și umbră desfășurat pe cuprinsul chipului său, devine deductibilă o anxietate amestecată cu tristețe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Esperjesy), dar și Expozițiile Secession, așa cum notează în jurnal. După stagiul münchenez, ca majoritatea pictorilor români, se va muta la Paris, la Academia Julian. Așa cum se poate înțelege chiar din pictura sa, Cecilia Cuțescu-Storck va fi atașată de arta Renașterii, mărturisindu-se venerația pe care o avea pentru Tițian din a cărui pictură, Amor sacru, amor profan, se va inspira (pentru fresca interioară cu care-și decorează atelierul). Promenada de-a lungul cheiului "Dei Schiavoni", la Veneția unde vede hangarele în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
influența picturii bizantine, care conferă, de asemenea, hieratism picturii. "[...] Țigăncile, cele mai multe statice, febricitate de nostalgia și pasiunea Orientului. [...] felul în care ele se înscriu pe un fond neutru amintește decorațiunea bisericilor bizantine, totul trăind un ritm nou"525. Cecilia Cuțescu-Storck mărturisește atracția pe care o exercită asupra ei arta primitivilor, precum și cea a copiilor sau a nebunilor. Deși intervin foarte rar, există și figuri masculine extrase din același mediu ancestral, precum Înțelept indian (ulei pe pânză, 2000x 1250, inventar 915006), expus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cu toate acestea, contextul practic în care întregul tablou stătea, permite să tragi concluzii cu privire la indiferenta, triviala și ludica manipulare (de către artist) a formelor și motivelor "sanctificate" de tradiție: Structura ascundea o cabină pentru schimbatul hainelor, destinată modelelor"586. Așa cum mărturisea în memorii, Cecilia Cuțescu-Storck vizitase atât casa lui Stück, cât și pe cea a lui Lenbach, mărturisind că "în atelierele lor luxoase și pline de gust mi-am dat seama de felul de trai al artiștilor münchenezi"587. Partea centrală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și ludica manipulare (de către artist) a formelor și motivelor "sanctificate" de tradiție: Structura ascundea o cabină pentru schimbatul hainelor, destinată modelelor"586. Așa cum mărturisea în memorii, Cecilia Cuțescu-Storck vizitase atât casa lui Stück, cât și pe cea a lui Lenbach, mărturisind că "în atelierele lor luxoase și pline de gust mi-am dat seama de felul de trai al artiștilor münchenezi"587. Partea centrală a parterului, holul, consistă într-o pădure tropicală pictată, o grădină luxuriantă. Grădina, conform sensibilității decadente, se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de viziunea unui poet"588. Fiecare din aceste figuri face apel la o bogată viață interioară, fiecare dintre aceste figuri constituie o mise en abîme a interiorității artistului. "Toate siluetele înfășurate în draperii caste ce evocă stilul renașterii bizantine își mărturisesc caracteristica lor"589. Casa beneficiază de o grădină separată, însă acest hol cu tavanul pictat corespunde intimismului estetizant al pictoriței, având la bază anularea raportului dintre exterior și interior. Vegetația tropicală este transplantată nu ca la Des Eeseintes, într-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reflectă propriile idei și propria sensibilitate. Este evidentă influența lui Gauguin în alegerea acestui decor exotic, dar și a personajelor semănând întrutotul tahitiencelor pe care le picta acesta. Regăsim și grupul celor trei grații într-un colț al salonului. Așa cum mărturisește în cartea sa autobiografică, Fresca unei vieți (1955), artista nu le încredințează niciun rol grav, prezentând, mai degrabă, un tropism vegetal. Femeia face parte din decorul vegetal și din miracolul acestei grădini a deliciilor. Așa cum lasă să se înțeleagă, Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Atunci când are coșul plin, simte că prestația sa În fața celorlalți crește, simte chiar că are un ascendent asupra celor din jur. La Întrebarea "de ce mergi la shopping?", pusă unui grup de studente cu vîrsta Între 20-30 de ani, care au mărturisit că practică shoppingul, răspunsurile au reliefat pe lîngă funcțiile conturate mai sus și plăcerea, relaxarea, starea de bine, uneori euforică, detensionarea, activarea, creșterea stimei de sine și ieșirea din stări depresive, cauzate de stress sau oboseală ca efecte ce sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se impune prin alte Încercări tensionate de creșterea dimensiunii supranaturale. Alte trei probe Îl așteată pe erou, ca În basmele populare. În prima parte a basmului, când Harap-Alb cade Într-o depresie provocată de dificutățile prin care trece și Îi mărturisește starea Sfintei Duminici, aceasta Îl Încurajează și Îl Îmbărbătează: „Și deaș muri mai degrabă, să scap odată de zbucium; decât așa viață, mai bine moarte de o mie de ori.” Răspunsul Sfintei la zbaterea aceasta e similar cu sfatul unei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ana, ar fi vrut să-și ceară iertare, dar ceva din el nu-l lăsa, se simțea părăsit și tulburat de gândurile lui. Ana se Întreba mereu ce o fi având soțul ei. Într-o duminica, fără clienți, Ghița Îi mărturisi Anei că este chinuit de gânduri negre, fără să recunoască vreun motiv și-i propune să plece de la Moara cu noroc, deși el nu ar fi vrut să renunțe la planurile lui. Câinii au Început să latre cu furie la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de Înfrumusețare, cum făceau poporaniștii și mai cu seamă sămănătoriștii. Geneza: Liviu Rebreanu a pornit În scrierea acestui roman de la fapte reale, transfigurate obiectiv În opera sa. În articolul „Mărturisiri”, romancierul dă amănunte despre geneza operei sale. În primul rând mărturisește că a fost impresionat de o scenă surprinsă la hotarul satului Prislop, când un țăran s-a aplecat și a sărutat pământul, ca pe o ibovnică. Scena i s-a Întipărit În minte, l-a uimit, l-a obsedat și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe drept cuvânt creatorul romanului românesc modern, cu mult asupra a ceea ce epoca sa produsese.” Prima ediție a romanului „Răscoala” a apărut În anul 1932, dar munca de elaborare a acestei mari creații a durat aproape 20 de ani. Autorul mărturisește, În memoriile sale, că „Răscoala” a fost proiectată Înainte de război; prin 1925 avea o versiune deja Încheiată, dar a renunțat la ea. Pentru versiunea finală a cutreierat țara prin 1928, a stat de vorbă cu țăranii, ascultând din gura lor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
putea altfel, dacă avem În vedere vocația criticului și istoricului literar. De aceea, s-a spus că, la G. Călinescu, mijloacele literaturii interferează cu cele ale criticii și că toate aspectele sunt privite cu ochiul unui estet. Autorul romanului Însuși mărturisește că vrea să creeze documente de viață, asemenea lui Balzac, dar, de fapt, el face mai mult decât atât, comentează viața, pentru că așa se impune. Să nu se uite că de la moartea lui Balzac trecuse aproape o sută de ani
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Costache Își exercită lamentabil rolul de tată, deși nu este lipsit de sentimente față de ea. El se gândește la viitorul ei, vrea chiar să o Înfieze, dar amână la nesfârșit gestul de teama Aglaei, sora lui. Și Pascalopol, moșierul blazat, mărturisește că În iubirea pentru Otilia Îmbină pasiunea cu paternitatea. Tema moștenirii este un alt element de inspirație balzaciană, concretizat, prin lupta dusă de familia Tulea pentru obținerea moștenirii lui moș Costache Giurgiuveanu. De altfel, romanul este structurat pe două planuri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Bothin, Elmandjira, Malița, 1978). Mai mult decât atât, stagnarea unei societăți poate fi identificată prin blocarea capacității sale de a învăța - cu alte cuvinte, când nu mai funcționează anticiparea și participarea -, rămânând ancorată în trecut și în izolare. Autorii au mărturisit ulterior că ambele componente sunt inspirate de modelul deciziei care presupune capacitatea de a selecta priorități (prioritatea faptelor și participarea) și de a estima probabilități (anticipare). Nimic nu a confirmat mai bine aceste considerații ca ideea intrării omenirii în era
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aproape didactică), perioada deceniilor al doilea și al treilea ale secolului al XX-lea. Accentul însă nu cade pe această reconstituire, ci pe lumea romanescă pe care o susține. Caracterul de pretext, de ramă pentru ficțiune, al amintirilor este adesea mărturisit în paginile lor. În critică, G. se situează în descendența lui E. Lovinescu și Șerban Cioculescu, în general a criticii interbelice, al cărei continuator el se consideră - în chip explicit - a fi. S-a ocupat de autori dintre cei mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
s-o dea Societății Națiunilor în probleme importante privitoare la menținerea și progresul păcii"56. Cu un alt prilej, Titulescu conferea cu Norman Davis, delegat al SUA la Conferința dezarmării, în legătură cu poziția Germaniei în problema înarmării clandestine. Davis i-a mărturisit că există posibilitatea ca "sentimentul american să meargă cu Franța, dacă e susținută de Anglia"57. Titulescu și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru eforturile "sincere și rodnice" în vederea împiedicării eșecului Conferinței dezarmării 58. Diplomația
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru Agresiunile Comunismului își începuse audierile privind preluarea puterii de către sovietici în România. Scopul urmărit era acela de a aduna probe referitoare la încălcarea drepturilor omului, spre a le înainta Națiunilor Unite 806. Prințesa Ileana, sora răposatului rege Carol, a mărturisit că "încrederea românilor în eliberare este atît de mare încît iarna trecută, cînd a fost un viscol puternic, se răspîndise zvonul că acei fulgi de zăpadă neobișnuit de mari sînt rezultatul unor experiențe științifice americane ce au ca scop final
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acordul însemna că Ceaușescu putea implementa proiectul "Orizont", o operație menită să asigure tehnologie occidentală fără a-și reduce controlul de tip stalinist asupra României 1759. După spusele lui Pacepa, care fusese șeful Poliției Secrete din România, Ceaușescu i-a mărturisit în 1978, înainte de plecarea lui, că operația "Orizont" a fost încununată de succes. Înainte de aceasta abia dacă avea "o duzină de ofițeri ai Serviciului de Informații în America. Acum am de cinci ori pe atîția, cu tot cu ambasador și în cîțiva
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]