21,807 matches
-
asum, o apăr. Dar simt mereu nevoia să plec, să plec ("Să pleci, să pleci, vorbă de muritor" Saint-John Perse), repet: mă plictisesc foarte repede cam de totul. Ceea ce mă "interesează" pe mine în poezie nu e deloc blînd, deloc poetic, cred că BREȘĂ e cuvîntul care ar putea spune ceea ce mă "fascinează" și tulbură pe lume. Sper că mă voi putea elibera de întrebări și neliniști, dar nu teoretizînd, nici scriind "frumos", nici pe un anumit ton. Cred mult într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
excela prin excese, ci prin adevăruri. Ca și intervențiile lui Emil (Hurezeanu n. red.) și ale lui Lucian (Vasiliu n. red.)! Merg cu Mircea și ceilalți pentru că ei nu-s doar talentați (talent au și sugarii), ci își susțin "sistemul" poetic pe o cultură apreciabilă. Cred că deranjează prea mult seriozitatea cu care unii își asumă poezia. Nu de mult timp au fost la P. Neamț Mircea Ciobanu și Vasile Vlad. Excelenți causeuri, histrioni chiar, dar POEȚI. Ciobanu m-a preferat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și, am impresia, deloc rău. De fapt, scriu o carte, nu poezii. Fără să vreau aproape tot ce scriu de un timp se substituie ideii acestei cărți... paradoxale. Pierd tot mai mult din vedere apariția primei cărți datorită bunei dispoziții poetice în care mă aflu. Scrisul e important, seriozitatea cu care o faci. Celelalte există sau nu există, chiar dacă... vin unele după altele. A apărut cartea Martei Petreu, sînt convins că e remarcabilă, o așteptam. Fata aceasta tare ciudată a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Eu, étudiant într-adevăr, trec printr-o iarnă lipsită de profunzimi, agasat de lecturile obligatorii pentru sesiunea din aprilie (n-am nici un curs după care să învăț!), fără să fi scris ceva, hăituit de cățelandrii unor stil-uri mai puțin poetice, deși tot ce fac se petrece în marginea cărților, între cărți, cu cărți. Poate că unica bucurie reală este minunea aceea de paisprezece ani, T., din cauza căreia am scris o carte la care țin mult (deocamdată). Fata asta rămîne să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
încît nu aș zice că schimb textul inițial scris, ci doar anvergura receptării lui. Poezia are o grămadă de trucuri, dar numai unele dintre ele închipuie mitul. Folosesc acest termen pentru a numi acel spațiu în care repetarea unui motiv poetic nu uniformizează o formulă ci individualizează și, mi se pare necesar în poezie, derutează. Cititorul trebuie pus pe gînduri! Toată marea literatură a pus pe gînduri. Forța unui poet stă și-n a ști să se plîngă de conjunctural pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
-și justifică exemplar lupta și trecerea. Reacțiile criticii vor fi diverse, mulți vor încerca să anihileze forța originalității noului val căutînd "surse" în poezia de aiurea. Dar nu știu cine va putea contesta superba victorie a unei sensibilități inconfundabile asupra abundenței dulcegăriilor poetice prea masive prezente în presa literară din ultimii ani. A "paria" pe Traian T. Coșovei, Emil Hurezeanu, Aurel Pantea, Matei Vișniec, Lucian Vasiliu, Mircea Cărtărescu, Liviu Ioan Stoiciu, Eugen Suciu, Ion Stratan, Ștefan Mitroi, Petru Romoșan, Dumitru Chioaru etc., înseamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Iași, din P. Neamț. Important e că voi sosi acolo. Nu am văzut niciodată orașul unde exiști tu. O să mă descurc, totuși. Nu voi uita să te sun. Acum cred că sînt tare obosit, dar nu vreau să recunosc. Impotențele poetice de aici derivă. Mi-e cam amorțită mintea. M-a bucurat apariția ta din "Steaua" (revista de la Cluj n. red.). Știu tare bine că vom învinge. Adică vom învinge tot ce este amenințat în noi, tot ce se clatină, există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
-ul. Puține reviste au o asemenea condiție grafică, iar calitatea textelor este întotdeauna indiscutabilă. Îl voi "ruga" pe D.R. (Popescu n. red.) să-mi publice cîteva poeme în răspăr. Unul se cheamă așa: "Emergență?! sau Poem împotriva împotriva generației mele poetice". Vreau să public numai în revistele oamenilor care mai au curaj și nu preferă monotonia stearpă a frumuseților de o zi-două. D-l Daniel D. (Dimitriu n. red.) nici nu trebuie să facă ceva pentru mine! E suficient că are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Lucian! Îți mulțumesc mult pentru "Dialog" (revista studențească de la Iași n. red.)! Și pentru cuvintele de bine! Da, mă simt mai bine în ultimul timp. Asta e foarte important! Pentru că în tot acest ultim timp am fost răscolit de stări poetice copleșitoare! Exploatate! Îți scriu cu oarecare dificultate, degetul mare de la mîna cu care-ți scriu mi-e foarte bandajat, am reușit să-l ating cu toporul, în timp ce tăiam lemne. Acum două zile am fost la P. Neamț, pentru o seară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
nu se mai întîmple așa niciodată. Știu că nu ție se datoresc forfecările acelea pantagruelice, "redacționale", dar prefer să nu apar nicăieri decît să fiu tăiat în bucăți și-ncă deseori de indivizi care habar n-au ce e textul poetic în sine, ce vrea el și care e muzica lui. Mă deranjează cumplit lipsa de respect pentru textul scris, pentru autorul respectivului text. Ce să mai zic! Tu mă-nțelegi în limita dreptății pe care o am în acest caz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mai face E.B. acum este cu totul jenant și nu știu de unde perseverența aceasta în a-i face pe toți tinerii poeți să-l deteste?! Te îmbrățișez pentru CARTE! Ești tu, aproape neschimbat, cu aceleași admirabile obsesii, cu aceeași dezinvoltură poetică, mereu seducătoare în ceea ce mă privește. Ai multe texte emoționante, dincolo de ceea ce unii ar numi "invazie livrescă"! Mi s-a părut colosală poema plecării tale la mare, în special "imaginea" aceea din final, cu marea gravidă de tine! Dar "Acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
m-aș reîntoarce în Maramureș cu dragul meu Lucian Vasiliu și alți scriitori tineri!), însă cred c-aș putea spune cum îmi închipui c-ar trebui să arate un astfel de festival [...]" Sigur, ceea ce "propuneam" în continuare era o utopie... poetică! Am răspuns și eu la ancheta aceea din VATRA, dar Băciuț mi-a scris că "bagă" chestia respectivă în pagină (februarie? dacă nu, sigur martie!) cu condiția să renunț la un pasaj în care ziceam două vorbe de Eugen Barbu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de la întrebare pleacă alcătuirea fiecărui OM. Numesc (uneori) bărbat hipermateria fulgerată, iar femeie hipermateria mirată. Dar nu pronunț cuvîntul OM pentru a-l oferi astfel hazardului. Spun OM pentru a nu fi niciodată singur. Vezi, Luciane dragule, singurătatea e întotdeauna poetică, dar nu e bună întotdeauna. Zic "bună" și știu că prin "bună" înțeleg împlinire. M-am gîndit în ultimul timp dacă am fost și sînt subalternul cuiva, al unui individ. Nu sînt. Sigur, am trăit destule convenții, dar nu voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
foarte rău pentru Adrian (Alui Gheorghe n. red.) și nu știu ce-aș putea face pentru ca cei care-i citesc manuscrisul să fie mai treji. Sperăm cu toții că va ieși la JUNIMEA! Poate că de vină sînt și inconsecvențele sale poetice, faptul că scrie în mai multe tonuri, deși e talentat în toate. Este atît de important să știi să te individualizezi atunci cînd scrii... competitiv! T. e tot dulce, mai vorbăreață uneori, bună de ucis alteori, și eu tot țin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
într-o oglindă... Îmi închipui, însă, că nu mă maimuțăresc! Cartea, zic eu, n-o să displacă, se vede că nu e scrisă de un căznit, ci de un talentat, dar nu știu zău ce și cît poate spune despre... personalitatea poetică a autorului. Poate că nu m-am exprimat bien! Tu și cu Liviu Stoiciu sînteți primii oameni ai scrisului cărora le trimit cartea! Știu că vă iubesc mult, întotdeauna mai mult decît pe alții. Consecvența-vă spirituală și morală mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
refăcut, după un "cuprins" din manuscrisele poetului, de fratele său, Ion Dumitrașcu și de Adrian Alui Gheorghe; îngrijitorii ediției au fost Lucian Vasiliu și Aurel Andrei. În îngrijirea lui Adrian Alui Gheorghe apar volumele Tratatul de eretică (1995), Mesagerul opera poetică (1997), Fiara melancolică (1999), Scene din viața poemului (2004), Divina Paradoxalia (2006, antologie), Cine merge în Paradis (2010), Carnete maro (jurnal, patru volume, 2001-2005; ediția a II-a, două volume, 2012), Frig (roman epistolar, corespondența dintre Aurel Dumitrașcu și Adrian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Ioan, profesor de limba și literatura română, doctor în filologie, absolvent al Facultății de litere. A funcționat la Liceul "Dragoș Vodă" din Câmpulung Moldovenesc, în prezent, pensionar, fondator al Bibliotecii "Miorița", autor al multor volume, ca "Miorița" și alte semne poetice; Ed. Biblioteca "Miorița" Câmpulung, Bucovina, 2002; "Jumătate de mileniu întru vecinătatea lui Ștefan cel Mare, obol memorial din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc, 2003; La balada Mioritza en lenguas de la Union European, ed. 2008, "Apocrife", Ed. "Bucovina", Iași, 1999. Clemenciuc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
al poetului (1999); Apocrife, versuri cu șapte icoane în peniță de C. Hrehor (1999); Șapte scrisori deschise și alta nu (2000); Miorița străbate lumea sau 123 de traduceri ale colindei și baladei, semnare de I.F. (2001); Miorița și alte semne poetice (2002). Ediții: G. Coșbuc, Elementele literaturii populare. Antologie, prefață și note de I.F. (1986); Vasile Posteucă: Catapeteasmă bucovineană, Versuri, Ed. a II-a îngrijită și postfațată de I.F (2000); Folclor stăneșetan, in memoria lui Vasile Posteucă. Ediție alcătuită de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
O stare de bine îmi învăluie întreaga ființă. Am pătruns sfielnic în ritualul ceaiului nipon încărcat de simboluri, un ritual absolut fascinant, la sfârșitul căruia am certitudinea că voi fi mai bogată spiritual. În momentul preparării ceaiului, Emiko folosește gesturi poetice împletite cu grație și finețe, de parcă ar scrie un haiku. Priceperea de a prepara ceai presupune o stare de liniște. O ceașcă de ceai îi apropie pe oameni, într-o ceașcă de ceai descoperi sensuri profunde, ceaiul îi alină pe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și Barbu. Care sunt elementele comune ce-i leagă pe cei trei maeștri sacri din domenii diferite? Ce au în comun cele trei nume? Care este elementul care-i unește? Arta de a stăpâni materia! Einstein a dat atomilor valențe poetice, oferindu-le posibilitatea unui mariaj fizic, introducând în circuitul materiei vii și potențând valoarea dormitândă a moleculelor haotice; Barbu "s-a jucat" cu materia lingvistică, injectând cuvintelor substanță matematică într-un uluitor efort de arhitectură lexicală; Celibidache a imprimat materiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
năvalnic a unui TE DEUM de veșnică preamărire a Tatălui nostru Ceresc... Doamne ferește! (Apud von Loon) Desigur, "bagheta" meșterului Tiron era oarecum supradimensionată față de "colega" ei din mâna dirijorului, iar materia primă folosită nu erau nici sunetele și nici cuvintele poetice cu transplanturi matematice superioare, ci materia grosieră, palpabilă, pe care grecul Leucip a micșorat-o până la dimensiunea microscopică și pe care, neavând altă treabă, a denumit-o, așa, cu un cuvânt aiurea: atom. Da. Domnul Tiron era un maestru în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cronică de familie sau vreo lucrare științifică de istorie sau filozofie, reușind însă să fie câte ceva din toate acestea și tinzând a fi chiar mai mult, dacă e să aducem și să luăm în calcul bogatele inserții de texte biblice, poetice și filozofice folosite. Dacă mai adăugăm acestor considerații și faptul că miza principală a autorului nu o constituie aspectul strict literar, am scăpat de o mare și inutilă bătaie de cap. Și asta pentru că demersul primordial al autorului este acela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
423 Radu G. Țeposu 431 Laurențiu Ulici 437 Mircea Zaciu 443 CAPITOLUL III Așa cum i-am cunoscut... 449 În loc de prefață... ARGUMENT Pe Angela Baciu am cunoscut-o pe când avea doar 24 de ani, o tânără promițătoare și plină de elan poetic. Pe atunci lucram la prima antologie bilingvă româno-germană care a apărut în Germania după 1989. Tânăra poetă mi-a atras atenția prin volumul ei de debut din 1994, " Fragmente dintr-o cavatină" Editura "Porto-Franco" din Galați. Astfel, am introdus-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
contemporani în: "Streiflicht" Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik, in Deutsche übertragen von Christian W. Schenk, Dionysos Verlag, Kastellaun, 1994 (Lumină piezișă O selecție din lirica română contemporană, editura Dionysos), cu o convingere că va ajunge în curând la o maturitate poetică deplină. Nu m-am înșelat! Întreaga ei activitate de până acum, cât și bogatul ei palmares mă îndreptățesc să afirm acest lucru. Cartea ei de interviuri "Despre cum nu am ratat o literatură grozavă" este un "posuit simul" de mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe care o face în Galați și pentru străduința de a duce tot mai departe valorile reale existente în România! Christian W. SCHENK Mai 2014, Boppard pe Rin De ce să citiți aceste interviuri? "Angela Baciu a ajuns târziu la maturitate poetică (o spun eu, care n-am ajuns la maturitate decât târziu sau, cine știe, poate n-am ajuns chiar deloc). La început, scria cu sensibilitatea și atât. Era o poetă a ingenuității. A trebuit să treacă prin multe, prin încercări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]