19,364 matches
-
i ia Pa , adică 1 0iP . Dar, din Pldm, dacă 0 1pP. Așadar, preferințele lui j nu sunt libertariene disjunct-monotone. Să luăm, acum, cazul cu trei strategii posibile (cazul alegerii cantității de muncă). Descompunem în i-variante decisivitatea libertariană și preferințele unanime (perechile de alternative pe care se aplică procedura paretiană): 2 3i i ia Pa , adică 1 0iP ; 1 2i i ia Pa , adică 0.5 1iP și 3 4i i ia Pa , adică 0 0.5iP . Procedăm, asemănător, pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i ia Pa , adică 1 0iP ; 1 2i i ia Pa , adică 0.5 1iP și 3 4i i ia Pa , adică 0 0.5iP . Procedăm, asemănător, pentru j și descompunem în j-variante decisivitatea libertariană și decisivitățile paretiene. De aici, preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone. În plus, dacă preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone, prin Pam, procedura paretiană nu se poate folosi pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe agendă. Rămânem, așadar, în toate cazurile, cu preferințele sociale generate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i ia Pa , adică 0.5 1iP și 3 4i i ia Pa , adică 0 0.5iP . Procedăm, asemănător, pentru j și descompunem în j-variante decisivitatea libertariană și decisivitățile paretiene. De aici, preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone. În plus, dacă preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone, prin Pam, procedura paretiană nu se poate folosi pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe agendă. Rămânem, așadar, în toate cazurile, cu preferințele sociale generate de aplicarea drepturilor. 6.2.* Criterii pentru admisibilitatea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
De aici, preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone. În plus, dacă preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone, prin Pam, procedura paretiană nu se poate folosi pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe agendă. Rămânem, așadar, în toate cazurile, cu preferințele sociale generate de aplicarea drepturilor. 6.2.* Criterii pentru admisibilitatea soluțiilor paradoxurilor Sen-Gibbard [d.6.2.4*]: Condiția ILa (liberalism pe probleme amendat): Pentru fiecare individ i N∈ există atâtea probleme câte x variante privind pe i există, astfel încât, ori de câte ori
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doar într-un i-loc, atunci, la fel pentru oricare i-variante. Pe scurt 6.2.1.* Analiza soluțiilor paradoxului Sen pe baza (esr) și (fid) Partea a III-a Analiza informațională a paradoxului libertarian „Pe ce informație, alta decât preferințele individuale, ar putea fi fundamentată o judecată în privința importanței unei probleme pentru o persoană?” [Weikard, 2004, p. 273] Rezumat. În cea de-a treia parte îmi concentrez atenția asupra cadrului informațional TAS. Prezint: 1) diferența dintre funcția de bunăstare economică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
enunța un concept sau o teorie exprimă întotdeauna un număr finit de informații. Acest demers de simplificare, de eliminare a informației, caracterizează și teoriile filosofice și științifice. La rându-i, Teoria Alegerii Sociale presupune un set finit de informații relevante - preferințele ca proxy pentru utilitate. Corelativ, anumite informații sunt considerate irelevante și nu sunt admise în cercetare. Mulțimea informațiilor relevante este obținută printr-un set de proprietăți de invarianță. Acestea determină judecățile de bunăstare socială sau decizie socială să nu admită
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ordinalitate și noncomparabilitate; (cn): cardinalitate și noncomparabilitate; (oc): ordinalitate și comparabilitate (cc’): cardinalitate și comparabilitate pe unitate; (cc): cardinalitate și comparabilitate completă. footnote>. În funcție de aceste două dimensiuni, în (1974) Sen distingea între „cel puțin cinci cadre informaționale de reprezentare a preferințelor individuale sau a indicatorilor individuali de bunăstare cu care alegerile sociale sunt conectate funcțional în diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate sau comparabilitate interpersonală; b) funcții de bunăstare individuală cardinale fără comparabilitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială corespunzătoare a stărilor sociale alternative, R” [Arrow, 1951, 1963, p. 23]. Formal. Voi denumi această funcție ca fiind „funcție de bunăstare socială arrowiană” și o voi nota cu FBSA. În forma dată de Arrow, funcția de bunăstare socială a) admite preferințele ca aproximare pentru utilitate; b) admite doar preferințele exprimate ordinal; c) admite doar soluțiile sociale realizate fără comparații interpersonale. Acesta este cadrul larg pe care îl propune Arrow. El exclude în mod clar judecățile întemeiate pe utilități cardinale și pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1951, 1963, p. 23]. Formal. Voi denumi această funcție ca fiind „funcție de bunăstare socială arrowiană” și o voi nota cu FBSA. În forma dată de Arrow, funcția de bunăstare socială a) admite preferințele ca aproximare pentru utilitate; b) admite doar preferințele exprimate ordinal; c) admite doar soluțiile sociale realizate fără comparații interpersonale. Acesta este cadrul larg pe care îl propune Arrow. El exclude în mod clar judecățile întemeiate pe utilități cardinale și pe comparații interpersonale. Dacă Arrow ar fi oprit aici
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Nu neg această diferență, însă, câtă vreme, în ambele cazuri, se elimină diferite tipuri de informații, consider că ambele pot fi tratate drept restricții informaționale. footnote>, am fi putut identifica un număr extrem de mare de reguli arrowiene de agregare a preferințelor individuale. Spre exemplu, atâta vreme cât nu impunem independența față de alternativele irelevante, regula Borda este o FBSA acceptabilă. La fel, atâta vreme cât nu impunem condiția Pareto, regula unanimității este o FBSA acceptabilă. Dacă renunțăm la condiția de nondictatură, regula dictatorială este acceptabilă, iar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rezonabile” propuse de Arrow pentru funcțiile sale de bunăstare socială exclude câte un set de funcții de bunăstare socială. Independența față de alternativele irelevante exclude toate regulile poziționale, domeniul universal exclude toate regulile care nu admit toate profilurile logic posibile de preferința individuală, criteriul Pareto exclude toate regulile de preferință socială care mută decizia socială în afara sferei unanimității paretiene, iar condiția de nedictatură exclude singura regulă de decizie socială care îndeplinește celelalte condiții simultan, cea dictatorială. Cu fiecare adăugare a unei condiții
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
bunăstare socială exclude câte un set de funcții de bunăstare socială. Independența față de alternativele irelevante exclude toate regulile poziționale, domeniul universal exclude toate regulile care nu admit toate profilurile logic posibile de preferința individuală, criteriul Pareto exclude toate regulile de preferință socială care mută decizia socială în afara sferei unanimității paretiene, iar condiția de nedictatură exclude singura regulă de decizie socială care îndeplinește celelalte condiții simultan, cea dictatorială. Cu fiecare adăugare a unei condiții, Arrow elimină un set de reguli de decizie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
propuse de Arrow și voi răspunde întrebărilor „ce”, „cum”, și „de ce” folosirea acestor condiții conduce la inconsistență. Voi începe cu o condiție care uneori este ignorată și care este încorporată în definiția FBSA, anume tranzitivitatea. a) Prin tranzitivitatea relației de preferință socială, Arrow are în vedere o condiție care pare rezonabilă. Să ne imaginăm că suntem într-o situație de alegere (individuală), în care alternativele sunt mutual exclusive și că dorim să găsim o regulă prin care să avem întotdeauna o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
imaginăm că suntem într-o situație de alegere (individuală), în care alternativele sunt mutual exclusive și că dorim să găsim o regulă prin care să avem întotdeauna o mulțime de alegere nevidă. Dacă am căzut de acord că relația de preferință este gândită binar, vom compara două câte două fiecare dintre alternativele disponibile. Să presupunem că avem nevoie de o mașină de spălat (s), un frigider (f) și o mașină de cusut (c). Din premisa excludabilității mutuale nu putem alege decât
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
f, ne vom găsi în imposibilitatea de a selecta una dintre alternative fiindcă fiecare este dominată de o alta. Rolul tranzitivității este acela de a împiedica apariția unor astfel de probleme. Putem presupune, așadar, că atâta vreme cât păstrăm cadrul binar de preferință și atâta vreme cât este îndeplinită condiția excludabilității mutuale a alternativelor, tranzitivitatea este o cerință rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tranzitivității este acela de a împiedica apariția unor astfel de probleme. Putem presupune, așadar, că atâta vreme cât păstrăm cadrul binar de preferință și atâta vreme cât este îndeplinită condiția excludabilității mutuale a alternativelor, tranzitivitatea este o cerință rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și atunci când vorbim despre agregarea preferințelor individuale (tranzitive) într-o preferință socială. Dacă dorim
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o cerință rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și atunci când vorbim despre agregarea preferințelor individuale (tranzitive) într-o preferință socială. Dacă dorim ca societatea să poată alege o politică sau o alta, un candidat sau un altul, trebuie să acceptăm un mod care împiedică circularitățile de felul celei pe care am exemplificat-o mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și atunci când vorbim despre agregarea preferințelor individuale (tranzitive) într-o preferință socială. Dacă dorim ca societatea să poată alege o politică sau o alta, un candidat sau un altul, trebuie să acceptăm un mod care împiedică circularitățile de felul celei pe care am exemplificat-o mai sus. În (1970a), Sen demonstrează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indică faptul că democrația nu este minimal-rațională<footnote Cum sunt însă adeptul interpretărilor slabe, voi reține doar ideea că majoritatea, formulată în cadru binar arrowian nu dă întotdeauna rezultate tranzitive, acest lucru nefiind însă valabil decât pentru anumite profiluri de preferință individuală. footnote>, deși este nedictatorială, îndeplinește condiția independenței față de alternativele irelevante și este Pareto inclusivă. Tranzitivitatea face funcția de bunăstare socială invariantă la regulile de decizie care nu sunt aciclice pentru toate profilurile de preferință logic posibile. b) Independența față de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decât pentru anumite profiluri de preferință individuală. footnote>, deși este nedictatorială, îndeplinește condiția independenței față de alternativele irelevante și este Pareto inclusivă. Tranzitivitatea face funcția de bunăstare socială invariantă la regulile de decizie care nu sunt aciclice pentru toate profilurile de preferință logic posibile. b) Independența față de alternativele irelevante a fost una dintre cele mai contestate condiții impuse de Arrow. În limbaj natural, ea spune că dacă ne aflăm într-o situație de alegere, atunci când trebuie să preferăm pe submulțimi de câte
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fiecărei alternative un număr de puncte pe care îl înmulțește cu numărul indivizilor. Aceasta este un rezultat, de asemenea important, deoarece exclude concurentul clasic al regulii majorității. Această regulă este Pareto inclusivă și funcționează pentru toate profilurile logic posibile de preferințe individuale, fiind, de asemenea, nedictatorială și tranzitivă. Independența față de alternativele irelevante face funcția de bunăstare socială invariantă la informația provenită din alte perechi decât cele comparate. c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru toate profilurile logic posibile de preferințe individuale, fiind, de asemenea, nedictatorială și tranzitivă. Independența față de alternativele irelevante face funcția de bunăstare socială invariantă la informația provenită din alte perechi decât cele comparate. c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă într-un grup toți membrii acestuia preferă o alternativă x unei alternative y, preferința socială să fie aceeași cu preferința tuturor membrilor grupului. Foarte mulți autori găsesc
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
din alte perechi decât cele comparate. c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă într-un grup toți membrii acestuia preferă o alternativă x unei alternative y, preferința socială să fie aceeași cu preferința tuturor membrilor grupului. Foarte mulți autori găsesc că este imposibil de argumentat împotriva unei alegeri unanime. Spre exemplu, Buchanan și Tullock (1962) și-au fundamentat întreaga teorie a alegerilor publice pe ideea că unanimitatea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă într-un grup toți membrii acestuia preferă o alternativă x unei alternative y, preferința socială să fie aceeași cu preferința tuturor membrilor grupului. Foarte mulți autori găsesc că este imposibil de argumentat împotriva unei alegeri unanime. Spre exemplu, Buchanan și Tullock (1962) și-au fundamentat întreaga teorie a alegerilor publice pe ideea că unanimitatea este cea care elimină costurile individuale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poate fi formulat nici un argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară” [Blau, 1975, p. 401]. Spre exemplu, dacă toți indivizii doresc că o anumită persoană să ocupe funcția de președinte, este dificil de argumentat împotriva acestei preferințe unanime. De aceea, pentru a fi acceptabilă, o FBSA ar trebui să nu refuze transformarea în preferință socială a unei preferințe unanime. Această cerință, aparent îndreptățită, elimină cel puțin trei tipuri de reguli de decizie socială. Primul tip este cel
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]