20,296 matches
-
știe s-o iubească și s-o prețuiască nu-i vrednic să-i mănânce pâinea și sarea", nu-i vorbă, Enache Damian, ca om al vremii, are un curios mod de a pricepe mâncarea "pîinii și sării" Moldovei, căci atunci când visează la soarta nepotului său Iorgu, care are să se întoarcă de la Sadagura, dorește, între altele, și: "Să deie Domnul, fătul meu, să mi te înalți ca ciocârlia și cu tine să-ți înalți și neamul!... Să deie Domnul s-ajungi ispravnic
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care erau și apăsătoare, și de alt neam, și de altă lege. La aceste motive de democratism, se adăugau și altele, izvorâte din "latinism": poporul român, strănepot al celui roman, a rămas neatins la țară, în țărănime; mai departe: latiniștii visau republica romană și, în capul lor, republica era forțamente democrație. Să ne gândim la doctrina socială a lui Barnuțiu. Să adăugăm la aceasta ura latinistului împotriva fanariotismului, care era semnul distinctiv al claselor de sus și încă pornirea omului care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
eroii din povești. Aș vrea să o văd din nou pe bunica cum vine după mine la ora șaisprezece, ridicând ușor capul să mă zărească printre copiii ce ieșeau pe poarta grădiniței. Mi-e dor să merg pe aleea școlii, visând să ajung și eu în clasa întâi. Mi-e dor de înfățișarea mea și de privirea nevinovată de atunci: un copil micuț, cu părul blond. Mi-e dor de amicii mei cu care mă jucam până târziu în nisip, sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
găseau vrednicia faptelor din trecut. Cu toată vitregia vremilor Bezino știe că trebuie să diriguiască neamul străbun al geților pe drumul destinului lăsat de Moș Arimin și luminat de Sarmise. ,,Conducătorul Bezine, uns ca leu ocrotitor, a spus că a visat cum neamul nobil al geților trebuie să se adune în jurul sfîntului Zabelo, să-i pese de sine pentru că stă în cetatea getă a lui boeri Bisto. Neamul se îmbată și se bate rău iar cei cu stare se duelează ca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de pantaloni pentru a arăta că nu o strîng)) B: Uite, vezi? (IVLRA: 129−130) (b) uite are funcția de a evidenția alocutorului secvența focală a enunțului: Sau uite, dacă nu mă cunoști, îți spun eu acum, eu nu prea visez. Nu cred în Făt-Frumos, nu cred că exista acel băiat/bărbat care se va arunca la (wordpress.com) Uite că îmi permit ca în tumult de lună calendaristică imaculată, cu ger și puzderie de sentimente semipreparate să fiu dezordonată, ba
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
copilăria mea este imaginea cum în biserică, mămica mă ridica de sub brațe cu amândouă mâinile, ca să pot săruta icoana de pe iconostas. Mă învăța ca seara, înainte de a așeza capul pe pernă, so închin, ca să nu dorm cu frică, pentru ca să nu visez urât. în afară de rugăciunile obisnuite mă învăța să cer: „Dă-mi Doamne minte, sănătate și noroc”. Au trecut anii cu amintiri duioase, au venit ani grei, urâți, cu război, cu secetă, cu oameni răi, care au batjocorit-o și au scos
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nimeni. Oare, a șa va fi fost la ora aceea, când eu mi-am concentrat toată puterea psihică pentru a mă regăsi cu ai mei? Sau numai pe aceștia mi i-a putut reda inima ? Nu știu cât am dormit. M-am visat acasă. Eram cu Cristina în brațe. Era mai mărișoară. Mă săruta! Marta era gospodinăcurat îmbrăcată, cu sufletul frumos, dar tristă. De ce n-am visat-o veselă ca altă dată? Vineri 28 iulie 1950. M-am deșteptat înainte de ora 5. M-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mei? Sau numai pe aceștia mi i-a putut reda inima ? Nu știu cât am dormit. M-am visat acasă. Eram cu Cristina în brațe. Era mai mărișoară. Mă săruta! Marta era gospodinăcurat îmbrăcată, cu sufletul frumos, dar tristă. De ce n-am visat-o veselă ca altă dată? Vineri 28 iulie 1950. M-am deșteptat înainte de ora 5. M-am frământat cu gândurile, fără să cobor din pat până la ora 7. Am încercat să transcriu ceva, dar,. . n-a fost posibil. Gândurile, gândurile
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o lumină care-mi făcea și mai dureroasă soarta mea. La plecare m-am întâlnit cu părintele Ipolit Jacotă. M-a întrebat: Când îți aduci familia? Joi, 3 august. Astăzi port în suflet pe Marta. Pe Marta pe care am visat-o, pe Marta așa cum am dorit-o. O, Marta dacă ai ști ce-i aceea iubire !? Sunt ca un copil. Aștept clipă de clipă să te văd. Parcă ai fi ascunsă undeva ! O, dacă ai veni ! O, dacă n-ai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sicriul nici să ridice în spate pământul carel acoperea. A stat inconștient mai bine de două ore fără să mai facă eforturi. Prin pământul aruncat, răvășit, primea puțin aer. Și-a zis că poate nu-i în groapă, ci că visează că ar fi în groapă. Totuși, simțea răcoarea mormântului. S-a convins că a fost îngropat. A înțeles că cei ce voiau să scape de el l-au făcut a fi mort și l-au îngropat. întors cu fața în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
l-au îngropat. întors cu fața în jos, s-a sprijinit pe mâini și a încercat să se ridice. Dar capacul sicriului în care „cei dragi” îl așezaseră nu se mișca. A strigat disperat. Iarăși și-a zis că se visează în mormânt, dar că nu-i decât un coșmar. De undeva de departe, ca de dincolo de deal, se auzeau zgomote. încet, fără să se mai teamă, asemeni omului disperat, și-a zis că deși a fost îngropat, tot se va
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
albastră. - Ei, ce mai vrei, îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte ceva; ea începea să spuie și eu visam înainte. Și niciodată nu va isprăvi basmul”. ( Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) caier - mănunchi de lână, in, de cânepă sau borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors manual 1. Pornind de la textul de mai sus, scrie o compunere
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
The art of puffing / Arta laudei mincinoase - "sărmana Libertate-n Lanțuri"; Meritul nu mai există". The whore of Babylon / Desfrînata din Babilon - "Conștiința e o Desfrînată pe bani"; "Ci toate lucrurile omenești se-învîrt în jurul credinței; Și, (sau asta-i ce visează Înțelepții Filosofi,) / Nimica nu-i cu-adevărat așa cum ar putea părea. / Credința e-o Lentilă menită să ne dreagă Văzul, / Și să ne-nvețe să distingem ce-i greșit de ce e drept"; "Cauza noastră ruinată"; "Sufletele, cînd cu Viață sînt
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
urâți pe legionari! Descătușați-vă din ștreangul materiei reîmbogățite fără muncă, căci ea, materia, ucide vieți! TRĂIM ZILE AMARE Oamenii zilelor noastre au doar numai palme: ovaționează, creier ioc! Prins în vâltoarea vieții într-un avânt tineresc, încrezător și neînfricat, visam un cer senin și un țărm cu raze, zări și zile înstelate. Vrăjit de acest vis ardea în pieptul meu dorul urcușului tot mai sus, chemare cerească. Acum, împovărat de greul anilor mulți și ostenit, nu mai pot surâde revărsărilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pună la încercare. 47. De obicei, îmi păstrez cu fermitate convingerile. 48. Nu mă deranjează să adopt un comportament diferit de cel al altora. 49. Îmi este greu să mă supun conducerii unei alte persoane. 50. Îmi place mult să visez la un viitor foarte îndepărtat. Interpretarea rezultatelor este dată în Anexa 16, la pagina 357. Chestionar de motivație (după Mihaela Roco [33]) Mai jos este dată o listă cu 35 de motive privind activitatea profesională. Vă rugăm să le așezați
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dintr-un amplu monolog al unei actrițe care joacă în culise, pentru că accesul pe scena îi este, în chip simbolic, interzis, „spectacolul” derulându-se „în fața nimănui”, cu „piese care nici nu există”. Ca temperament literar, Tănase este un „onirist” care visează în mod natural, astfel încât sobrul experiment produs de confratele sau [Țepeneag] se transformă rapid, sub până lui Tănase, în grațiosul păienjeniș al unui vis. IOAN PETRU CULIANU SCRIERI: Portrait d´homme à la faux dans un paysage marin, tr. Alain
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
Virgilio López Lémus, pref. trad., Cluj-Napoca, 1997; Nedim Gürsel, Cuceritorul, Cluj-Napoca, 2000; Kiril Topalov, Nervi, Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Adriana Cioti); Anton Doncev, Straniul cavaler al cărții de taină, Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Adriana Cioti); Dostena, Exist, deci visez, Cluj-Napoca, 2000; Predrag Matveievici, Breviar mediteranean, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Liviu Petrescu, G. Ibrăileanu, „Privind viața”, RL, 1972, 19; Virgil Mihaiu, Un critic „orgolios”, ST, 1975, 8; Ion Marcoș, „Incidențe”, TR, 1975, 35; Mihai Dinu Gheorghiu, Între intenție și realizare
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
impecabilă. Des invocatul Orfeu conviețuiește, în spiritul său, cu Dedal, fiindu-i subordonat. Conștient de acest raport, autorul microeseurilor din Stalactite în alabastru (1986) nu se revendică totuși din constructorul labirintului, dar se declară sculptor: „Un sculptor geme-n mine visând să taie-un bloc / De marmoră de aer într-o Carrara pură”. Fără să își enunțe principiul poetic în termenii lui Mihai Codreanu, este evident că și Ț. ar vrea să construiască folosind cuvinte-statui. El cizelează versuri rimate și albe
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
ofensiv, însetat să pună stăpânire pe teritorii cât mai vaste, „un Rastignac” al culturii, în fine, prin forța lui vijelioasă, oscilând între frenezia romantică și clasicismul senin, țintind monumentalul, ca „un Gingis-han, un asiat cu nostalgia cruntă a Europei”, care visează adesea, compensator, o „Acropole”. Un portret sugestiv, chiar dacă nu atât de spectaculos, îi este dedicat și lui Pompiliu Constantinescu, „un critic analist, prob, neinfluențat de pasiuni”, obiectiv, de o „mare consecvență a ideilor”. Întrucât acesta rămăsese mereu alături de E. Lovinescu
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
minerilor de la Lupeni din 1929, prozatorul ambiționa probabil crearea unui ciclu, din care a și scris alt volum, care încearcă să restituie atmosfera din România perioadei de după primul război mondial, cu trimitere la greva generală din 1920 - Până mă întorc, visează (1980). Maturizarea artistică se produce abia cu aceste două desfășurări epice și este evidentă în primul rând prin eliminarea stângăciilor de compoziție și stil reportericesc. Renunțând și la formula strictă a romanului tradițional, Ț. recurge la forme moderne de scriitură
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
spinos al întoarcerii, București, 1971; Viață de buzunar, București, 1972; Navetiștii, București, 1974; Patima urșilor albi, București, 1975; Arșița verii și a sufletului meu, București, 1976; Roșu pe alb, București, 1977; Jean, fiul lui Ion, București, 1978; Până mă întorc, visează, București, 1980; Suplinitorii, București, 1982; Lege și anexă, București, 1983; Sărindar, București, 1984; Intermediarii, București, 1985; Grindina, București, 1987; Până la ultima consecință, București, 1988; Jurnal de toamnă. Duioase, temperate, vesele, București, 1991; Bufnița albă, București, 1992; ed. Deva, 2003; Evanghelia
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
intra și religiile populare care au înflorit între timp, śivaismul și vișṇuismul. Buddhismul a fost introdus în China cam la 500 de ani după moartea lui Buddha, deci în secolul I d. Hr.. Potrivit legendei, împăratul Ming (58-75 d. Hr.) a visat un om de aur de dimensiuni uriașe care voia să intre în palatul său. Întrebându-și miniștrii asupra semnificației visului aceștia i-au răspuns că omul de aur este Buddha. Atunci împăratul a trimis delegați spre părțile occidentale ale Chinei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pe Iisus, părinții săi erau oameni simpli, însă tatăl provenea din vechea familie a regelui David. Nașterile celor doi copii au fost prevestite mamelor. Astfel, în variantele mai vechi ale legendei lui Buddha, se spune că Măyă, mama sa, a visat că un elefant a intrat în corpul ei, ceea ce era o dovadă clară că pruncul ce urma să se nască avea să aibă calități ieșite din comun. Nașterea lui Iisus a fost vestită Fecioarei Maria de către îngerul Gavriil. Arhanghelul a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și în deplin acord experiența morală. Primele semne rau prevestitoare sunt visele: cel dintâi vis, care “a impuns-o în inima și a tulburat-o”, i-l arăta pe Nechifor “calare cu spatele întors spre ea”; altă dată l-a visat rău, “trecând o apa neagra... Era cu fața încolo”. Vitoria nu măsoara vremea cu calendarul, ci cu semnele cerului. Ea înțelege semnele firii. Elementele naturii îndeplinesc o funcție simbolică. Mai ales vântul dă semne: “trecu susuind prin crengile subțiratice ale
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
umeri, simțindu-se umilită și rușinată . Cu toate acestea râde și le răspunde ager” * “În douăzeci de ani am ajuns să-I cunosc drumurile și întoarcerile...Știe că-l doresc și nici eu nu i-am fost urâtă” * “L-am visat rău, trecând călare o apă neagă... Acu la Dumnezeu am și eu nădejde și la Maica Domnului și la Sfântul Gheorghe” * “Stăpâna intră în casă, aprinse candela și se închina la icoană” * “Ființa ei începea să se concentreze asupra acestei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]