190,490 matches
-
umană. Se simte, acum, că iraționalul story muzical este superior aceluia al biografiilor umane văzute deja, iată de ce sublimul chiar cotropește acum psihomentalul privitorilor. Membri fictivului cvartet The Fugue (Christopher Walken, Philip Seymour Hoffman, Catherine Ann Keener și Mark Ivanir, aici: celist, viorist II, violistă, viorist I), sunt actori de mare carieră. Dar este evident că au studiat mult muzica; țin arcușele impecabil, fac vibratouri foarte credibile, mimează cântul pe strune în mod foarte convingător. Ai impresia că uneori chiar ei
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
o asemenea anvergură. Echipa de soliști a fost omogenă, conținând nume importante din acest moment: soprana Irina Iordăchescu, o muziciană sensibilă, rafinată, care pe podiumul de concert a demonstrat că este la fel de profesionistă ca și pe scenă; Mihaela Stanciu, folosită aici în calitate de sopran II, o artistă cu o voce cristalină, catifelată, sensibilă și, din păcate, nu suficient folosită în prezent; mezzosoprana Antoanela Bârnat, o subtilitate; basul Ion Dimieru, revenit în țară din Germania, care a dovedit că stăpânește cu măiestrie vocea
Missa în si minor cu Orchestra Națională Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-website/Journalistic/83488_a_84813]
-
și mulți alți instrumentiști ce au ocupat posturi de concert-maestru sau membri în unele dintre cele mai faimoase orchestre din țară și din străinătate. În cinstea aniversării a 65 de ani de existență, conducerea Colegiului „Dinu Lipatti” împreună cu dascălii de aici au organizat un concert susținut de orchestrele și corul instituției, ce a avut loc pe 19 mai pe scena Ateneului Român. După cuvântul introductiv al directorului Colegiului, Florian Nemeș și al directoarei adjuncte, Venera Babeș, urmat de momentul festiv al
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
se adresează atât copiilor cât și maturilor, fiind astfel privită cu un deosebit interes. Coregraful Mihai Babușka a rescris în mod ingenios libretul, ca pe o adaptare după Nikolai Volkov, după celebra poveste a lui Charles Perrault. Istoria Cenușăresei capătă aici o poetică dramaturgie care se derulează într-o imagine fantastică foarte potrivită. Personajele sunt creionate coregrafic sugestiv, pantomima jucând un rol esențial din punct de vedere teatral. Ceea ce ni se pare excelent ca mod de gândire este realizarea terțetului Mama
"CENUȘĂREASA" de Prokofiev by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-website/Journalistic/83491_a_84816]
-
interpretată magistral de Cătălin Caracaș) și Strâmbuța (Bogdan Plopeanu, secundând-o admirabil pe „sora” sa). Am admirat evoluția celor trei balerini în travesti printr-o excelentă plastică a mișcării în spațiu coregrafic și mai ales printr-o coordonare adecvată. Este aici și meritul coregrafului care a dozat foarte bine evoluția dansatorilor, creând astfel un moment coregrafic de o mare suculență comică. Pe planul desfășurării dramatice a lucrării, Mihai Babușka a dovedit multă ingenuiozitate, simț al proporțiilor, fantezie și mai ales acea
"CENUȘĂREASA" de Prokofiev by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-website/Journalistic/83491_a_84816]
-
relevă configurații stilistice autonome și autotrofe, ce s-ar mulțumi să trăiască într-un fel de „pace armată” cu partenerii, într-o perspectivă de „antagonisme” bine temperate, de eventuale deschideri înspre posibilitatea suprapunerii și, apoi, a coinciderii. Lupta se dă aici cu diferențele, cu specificitățile, ce nu pot fi eradicate și nici măcar potolite. Așa se face că metișizarea are aspectul unui amestec de rase muzicale legitimat prin politica de integrare într-o entitate sonoră inedită, axată pe juxtapunerea unor varii genuri
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
pregătirii sale primește o apreciere laudativă profesoara Cristina Măgureanu. Pianistul Iulian Ochescu din anul II, îndrumat de reputata concertistă și profesoară Dana Borșan, a creat o variantă greu de uitat a Polonezei fantezie op. 16 de Fr. Chopin. Am admirat aici calitatea și bogăția auzului muzical creator, care i-a permis să atingă în momente de grație, datorită înțelegerii profunde a universului chopinian, eleganța, ușurința instrumentală, conducerea suplă a vocilor interne care evoluează neîncetat în cadrul unui minunat polimelodism. Bourré-ul din Suita
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
treia, Andante molto espressivo a Sonatei op. 24 în fa diez minor de G. Enescu. Prin această ultimă lucrare, recitalul primei seri s-a terminat în mod atipic, în atmosfera visătoare, încărcată de melancolie a nopții în câmpia română, evocată aici de compozitorul nostru național. Este necesar să subliniem contribuția pianistei Krimhilda Cristescu, care a asigurat cu acuratețe și exactitate acompaniamentul soliștilor din întregul program. Cea de a doua seară a cuprins un concert de concerte, în cadrul căruia trei tineri de
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
instrument străvechi persan din familia lăutei - de care s-a îndrăgostit iremediabil. A urmat pentru o scurtă perioadă cursurile Academiei de Muzică din Esfahan, Iran, studiind setar-ul (instrument principal) și tanbur- ul (secundar), după care s-a mutat în Teheran. Aici a studiat în particular tehnici de interpretare și arta improvizației cu mari maeștri ai setar-ului, precum Behrad Tavakoli și Master Mohammad Reza Lotf, un renumit compozitor și instrumentist, considerat „părintele unei noi estetici muzicale în muzica tradițională persană”. L-am
Amir și povestea nespusă a cântecului by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83864_a_85189]
-
rolul miticului cîntăreț era încredințat vocii de tenor (contratenor). După aproape un veac, în 1859, compozitorul francez Hector Berlioz realizează o a treia versiune a operei, din contopirea celor mai valoroase părți și elemente ale versiunilor precedente. Rolul Orfeu este aici interpretat de voce de contralto. Premiera versiunii lui Berlioz a avut loc la Paris, în noiembrie 1859 și s-a bucurat de un extraordinar succes, fiind urmată de alte 138 de reluări. Această din urmă versiune, semnată de Berlioz, a
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
cursurile Școlii de coregrafie din București, în 1961 a absolvit Liceul “Ion Neculce”, iar în 1967 primește diploma de absolvent al Facultății de Instalații din cadrul Institutului de Construcții din Capitală (iată deci că nu numai Dan Bittman a devenit inginer aici!). Dar scena îl atrăsese de timpuriu, așa încât îl găsim artist amator la Casa de cultura a tineretului “I. V. Stalin” și în echipa artistică de amatori din cadrul Întreprinderii de Instalații București. Totodată urmează cu succes cursurile Școlii populare
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
amatori din cadrul Întreprinderii de Instalații București. Totodată urmează cu succes cursurile Școlii populare de artă, atât la secția de teatru (cu prof. Cornelia Mănescu), cât și la cea de muzica ușoară (cu prof. Florica Orășcu și corepetitor Marius Țeicu, aici fiind coleg cu multe din numele importante ale genului). În 1966, prima confirmare: premiul I pe Capitală și apoi pe țară la Festivalul studențesc. În 1967 debutează la radio cu melodia lui V. V. Vasilache „Ploaia și noi”, pentru ca în anul
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
cuvântul, de momente aproape copleșitoare, în care lucrările interpretate de studenți cu atâta sensibilitate ne impresionau, dar și de momente amuzante. Așadar, fiecare număr muzical a avut farmecul său propriu, dar cu toate acestea ca în orice alt concert și aici au existat așa-zisele puncte de atracție, care au acaparat întreaga noastră atenție. Mulți dintre cei prezenți în acea seară ar spune probabil că un moment important l-a reprezentat sfârșitul concertului, când maestrul Gabriel Popescu a urcat în aplauzele
Un alt final de stagiune pe scena Conservatorului by Andreea DRAGU () [Corola-website/Journalistic/83853_a_85178]
-
a impresionat în mod deosebit rolul lui Mephisto, care necesită o voce rară cu note grave, de bas, dar și cu note în acut, către vocea de bariton, însă să nu uităm implicațiile psihologice ale interpretării acestui personaj. Aș accentua aici mesajul că omul are liberul-arbitru în viață, Mephisto vine cu mai multe opțiuni, iar Faust alege de fiecare dată greșit, cu toate că nu era constrâns. Simona Neagu în rolul Margaretei, personaj central, marchează evoluția de la inocență la pasiune, metamorfoză inevitabilă. Tocmai
Faust din nou la Opera Națională by Adina POPESCU () [Corola-website/Journalistic/83858_a_85183]
-
droguri într-o localitate din apropierea județului Caraș Severin, cu ocazia festivalului Teknival. Polițiștii de la antidrog au stabilit, în urma monitorizării, că rulota unor francezi s-a transformat în alimentară, clienții stând la coadă pentru a-și cumpăra droguri. Aici găseau orice își doreau - cannabis sau hașiș la 10 euro gramul, speed la 100 lei gramul, dar și LSD în formă lichidă, o picătură fiind vândută cu sume între 40 și 50 de lei. LSD-ul lichid era livrat direct
Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-llms4eu/Journalistic/421313_a_22638]