192,941 matches
-
fel de Degas autohton, care fără să ia în considerare riscul căderii în monotonie și manierism, a reușit să-și găsească succesul concentrându-se pe un singur subiect. Dansatoarele sunt surprinse în lucrările sale în diferite ipostaze umane, calde, firești, stând parcă fiecare pe unde poate, în culise, lângă artist sau în atelierul său. Corneliu Ionescu reușește prin opera sa, să redea o imagine de impact în arta vizuală și în același timp foarte agreabilă. Opera sa este asociată în principal
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
Din declarațiile sale: „"... Nu ideea în sine de balerine mă pasionează neapărat, ci ideea de frumos, de grație, cum pot, plecând de la aceste forme, să sporesc creativitatea imaginii"”. Dansatoarele sunt surprinse în lucrările sale în diferite ipostaze umane, calde, firești, stând parcă fiecare pe unde poate, în culise, lângă artist sau în atelierul său. Corneliu Ionescu reușește prin opera sa, să redea o imagine de impact în arta vizuală și în același timp foarte agreabilă. Opera sa este asociată în principal
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
glandă sericigenă, cu care-și țes culcușul pe pământ. Abdomenul este alcătuit din 10 segmente, ultimul înzestrat cu o pereche de cerci scurți biarticulați, asimetrici la masculi. Se hrănesc cu resturi vegetale și cu detritus. Masculii nu se hrănesc. Femela stă, de regulă, în cuibul țesut cu fire de mătase, în pământ, pe sub pietre, sub trunchiuri, sub scoarță sau își fac cuiburi în mușuroaie de termite. S-au descris până în prezent circa 360 de specii care trăiesc în țările tropicale, ajungând
Embioptere () [Corola-website/Science/332575_a_333904]
-
ani după căsătorie o puternică influență asupra sa o va avea Maria Rosetti, pe care a luat-o ca model. Pia venea din familie cu principii de viață sănătoase, dar avea un nivel de instruire superficial, primit pe timpul cât a stat la pension. Impresionată de noua lume în care a intrat prin căsătorie, a avut puterea de a-și recunoaște lipsurile din pregătirea sa, începând, la dorința sa expresă să ia lecții de franceză, istorie, literatură și gramatică. Ion Brătianu s-
Pia Brătianu () [Corola-website/Science/332574_a_333903]
-
se află închis într-un cadru semănând cu un cămin monumental. Deasupra - doi îngeri, susținând o frumoasă coroană, sub care se află un ecuson oval și gol - ceea ce în limbajul heraldic înseamnă principe care și-a pierdut tronul. În dreapta titlului stă așezată o persoană încoronată și îmbrăcată în hermină, cu capul ușor înclinat, ținând în mână un sceptru și având în spate un caduceu care, după părerea lui Nicolae Iorga, reprezintă Moldova. Alături, pe o coloană retezată, arde o inimă. La
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
centrală de căutare se defecta, nici un client nu mai putea efectua căutări. Napster și BitTorrent sunt exemple de rețele centralizate. În rețelele descentralizate, fără un server central, calculatoarele sunt conectate direct între ele, utilizatorii se folosesc de aplicații speciale, care stau la dispoziție oricui pe internet. Rețelele descentralizate se pot clasifica la rândul lor, în funcție de structura lor, în rețele nestructurate și rețele structurate. De asemenea există rețelele peer-to-peer semantice, rețele anonime și rețele private. Într-un sistem peer-to-peer nestructurat, căutările și
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
și pe cel puțin încă un cuvant negativ. Frază franceză cuprinzând numai propoziții coordonate și corespondență ei românească nu prezintă diferențe esențiale, însă cea cu propoziție/propoziții subordonată/subordonate diferă în mai multe privințe. Una este folosirea modului în care stă predicatul subordonatei, dar și a timpului acesteia, deoarece în franceză concordanță timpurilor este mai puțin supla decât în română. Altă deosebire între cele două limbi este că procesul subordonat se exprimă cu verbul la infinitiv mult mai frecvent decât în
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
uneori putând fi exprimat numai prin propoziție subordonată, alteori numai prin infinitiv, în câteva cazuri cele două construcții fiind la alegere. Grupul substantival constă cel putin dintr-un substantiv care este elementul principal, nucleul grupului, si un determinant abstract care stă totdeauna înaintea substantivului și se acordă cu acestă în gen și număr, iar în unele cazuri se adaptează și fonetic substantivului. Uneori substantivul poate avea doi determinanți. Din punctul de vedere al acestora, grupul substantival poate fi: Grupului substantival îi
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
adjectivale, substantivale sau pronominale, ultimele două totdeauna cu prepoziție. Atributul adjectival se acordă în gen și număr cu substantivul. În franceză este complexă chestiunea locului atributului adjectival față de substantiv. De cele mai multe ori, locul atibutului adjectival este după substantiv, unele putând stă numai după acesta. Acestea sunt așa-numitele „adjective de categorizare”: "un horăire ferroviaire" „mers al trenurilor”. Sunt multe adjective al căror loc este în general după substantiv, dar nu totdeauna: "une question importante" „o chestiune importantă”. Există și un număr
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
la maison, îl y avait un tas de neige énorme" „Înaintea casei era o grămadă de zăpadă enormă”; "Devant la maison, îl y avait un énorme tas de neige" „Înaintea casei era o enormă grămadă de zăpadă”. Unele adjective pot sta și înaintea substantivului, și după acesta, cu sensuri diferite în funcție de poziție: Un substantiv poate avea și două sau mai multe atribute adjectivale. Topica în grupul substantival poate fi în aceste cazuri: Ordinea adjectivelor care se succed se caracterizează prin faptul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf" „un palton de iarnă nou”. Și adjectivul categorizator stă totdeauna înaintea celorlalte feluri de adjective de plasat după substantiv: "le budget militaire russe" „bugetul militar rus”. Se întâmplă adesea că substantivul să nu fie folosit cu articol. Lipsa articolului are motive semantice complexe sau caracterizează construcții arhaice. În același
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
sau environ trențe" „în jur de treizeci”, "cinquante exactement „exact cincizeci”, seulement six" sau "six seulement „numai șase”. Dacă numeralul este atributul unui substantiv, atunci acesta se plasează între numeral și complementul acestuia, daca fără substantiv acesta din urmă poate sta după numeral: "trențe seulement" „numai treizeci”, "trențe heures seulement" „numai treizeci de ore”. În limba franceză, în propoziția afirmativa canonica, adică în aceea în care sunt trei părți de propoziție, predicatul constând dintr-un singur cuvânt, nefiind scoasă în evidență
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
une pomme" „Pierre mănâncă un măr”, "Pierre téléphone à să mère" „Pierre îi dă telefon mamei sale”. Într-o asemenea propoziție, din punct de vedere logic, tema (partea din enunț deja cunoscută de destinatarul acestuia) este subiectul gramatical ("Pierre") și stă pe locul întâi, iar rema (partea de enunț care constituie o informație nouă pentru destinatar) ("mange une pomme") este pe locul al doilea, iar vorbitorul nu face niciun efort pentru că acesta să fie rolul părților logice ale propoziției. Predicatul poate
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
este pe locul al doilea, iar vorbitorul nu face niciun efort pentru că acesta să fie rolul părților logice ale propoziției. Predicatul poate avea două sau trei feluri de complemente în același timp: direct, indirect, circumstanțial. Dacă are complement direct, acesta stă înaintea celorlalte, iar dacă are câte unul din toate cele trei feluri de complemente, ordinea acestora este complement direct + complement indirect + complement circumstanțial: "Leș enfants ont acheté des fleurs à leur maman à l’occasion de la fête des Mères" „Copiii
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
funcționează că determinant interogativ. Grupul substantival pe care il formează cu substantivul pe care il precede poate avea toate funcțiile pe care le are pronumele. Exemple: Propoziția negativă canonica se construiește cu două cuvinte de negație. Dintre acestea primul, "ne", stă totdeauna înaintea predicatului. În cazul unei negații simple, al doilea cuvânt de negație este "pas". Pentru a exprima nuanțe de sens suplimentare, se folosesc diverse alte cuvinte de negație care îl înlocuiesc pe "pas". Exemple cu predicatul la o formă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de negație este "pas". Pentru a exprima nuanțe de sens suplimentare, se folosesc diverse alte cuvinte de negație care îl înlocuiesc pe "pas". Exemple cu predicatul la o formă temporală simplă, cu principalele cuvinte de negație secundare, în care acestea stau imediat dupa predicat: Între "ne" și predicat pot sta doar unul sau două pronume neaccentuate: "Je ne l’entends pas" „Nu îl/o aud”, "Tu ne m’y verras plus" „N-o să mă mai vezi niciodată acolo”. Între predicat și
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
sens suplimentare, se folosesc diverse alte cuvinte de negație care îl înlocuiesc pe "pas". Exemple cu predicatul la o formă temporală simplă, cu principalele cuvinte de negație secundare, în care acestea stau imediat dupa predicat: Între "ne" și predicat pot sta doar unul sau două pronume neaccentuate: "Je ne l’entends pas" „Nu îl/o aud”, "Tu ne m’y verras plus" „N-o să mă mai vezi niciodată acolo”. Între predicat și al doilea cuvânt de negație pot sta unele adverbe
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
predicat pot sta doar unul sau două pronume neaccentuate: "Je ne l’entends pas" „Nu îl/o aud”, "Tu ne m’y verras plus" „N-o să mă mai vezi niciodată acolo”. Între predicat și al doilea cuvânt de negație pot sta unele adverbe de întărire a negației: "Je ne vois absolument rien" „Nu văd absolut nimic”. Dacă predicatul este la un timp compus, în construcțiile analoge cu cele în care este la un timp simplu, "pas", "plus", "jamais" și "rien" se
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
rând cazul lui "rien" și "personne" care sunt pronume și pot avea funcția de subiect: În exemplele de mai sus, "aucun(e)" este determinantul complementului direct, dar poate fi și al subiectului, sau poate fi subiect în calitate de pronume, și atunci stă la începutul propoziției: Aucune idée ne me vient à l’esprit" „Nicio idee nu-mi vine în minte”, Aucun des participants n’a demandé la parole" „Niciunul dintre participanți n-a cerut cuvântul”. În construcția cu "ni" repetat, primul "ni
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
atunci formă accentuată: "(Țoi,) reste ici !" „(Tu) rămâi aici!”, "Venez plus près (, vous) !" „(Voi) veniți mai aproape!”, "Allons dans le parc !" „Să mergem în parc!” Spre deosebire de celelalte moduri personale, în cazul formei pozitive a imperativului, complementele exprimate prin pronume neaccentuate stau după predicat (în scris cu cratima între cuvinte), iar pronumele personal de persoana I singular complement indirect ia forma "moi". Topica cu pronume personale: Topica cu pronume personal și cu pronume adverbial: Dacă predicatul la imperativ pozitiv are și alt
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
corespondentul în limba română (cel al subjonctivului este conjunctivul), dar din punctul de vedere al folosirii lor, modurile nu-și corespund totdeauna în cele două limbi. Alegerea modului este indicată de anumite elemente ale frazei, în funcție de felul subordonatei. Propoziția subiectivă stă cel mai adesea după propoziția principala. În acest caz, înaintea predicatului principalei este totdeauna un pronume. Deși obligoriu, acesta este doar subiectul aparent al principalei, cel adevărat fiind propoziția subiectivă. Sunt trei pronume cu funcție de subiect aparent: Si cand subiectivă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
cel mai adesea după propoziția principala. În acest caz, înaintea predicatului principalei este totdeauna un pronume. Deși obligoriu, acesta este doar subiectul aparent al principalei, cel adevărat fiind propoziția subiectivă. Sunt trei pronume cu funcție de subiect aparent: Si cand subiectivă stă înaintea principalei, aceasta din urmă poate avea subiect aparent, "ce", "cela" sau "ça". În acest caz, "îl" este înlocuit de "ce": "Que tu hésites, c’est normal". Modul predicatului unei subiective de dupa principala este determinat de ceea ce exprimă predicatul principalei
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
predicatului unei subiective de dupa principala este determinat de ceea ce exprimă predicatul principalei. Se folosește modul indicativ sau condițional dacă predicatul principalei exprimă: Subjonctivul este cerut de verbele regente care exprimă: Predicatul subiectivei este în mod normal la subjonctiv dacă aceasta stă înaintea principalei: "Cela me pârâit évident que Dupont est coupable" „Îmi pare evident că Dupont este vinovat” → "Que Dupont soit coupable, cela me pârâit évident". Modul de folosit pentru predicatul completivei directe este de asemenea determinat de ceea ce exprimă verbul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
numai la un singur mod. În schimb în cea de scop, dat fiind că aceasta nu exprimă un proces real, ci totdeauna unul dorit, predicatul poate fi numai la subjonctiv. În general, conjuncția este cea care indică la ce mod stă predicatul circumstanțialei. Despre această vezi Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză, Conjuncția. Sunt și cazuri în care cu aceeași conjuncție se folosește uneori indicativul, alteori subjonctivul, hotărâtor fiind dacă procesul din subordonată este real, respectiv dorit. Asemenea conjuncții sunt
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]