19,793 matches
-
funcționează după tiparul ergativ. TUNUMIISUT (KALLAALISSUT) Subdialect al limbii INUIT, vorbit în estul Groenlandei. 3 300 de vorbitori. Este subdialectul cel mai îndepărtat de sursa poporului inuit, Alaska. Există tendința de trecere dinspre sistemul ergativ înspre cel acuzativ, manifestată prin: căderea frecventă a mărcii de caz ergativ la agentul unui verb tranzitiv; lipsa mărcii de caz ergativ la persoanele 1 și 2 (vezi și DYIRBAL, pentru o altă interpretare a acestui fenomen); testele sintactice (coordonare, coreferențialitate, încorporare) confirmă faptul că agentul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
alunecarea, alunecatul A ATERIZA Avionul aterizează forțat la Moscova, Ion a aterizat acasă la Ioana part. aterizat, -ă nom. aterizarea, aterizatul A CĂDEA Ion a căzut pe scări; Lui Ion îi cade părul; Ploaia cade neîncetat part. căzut, -ă nom. căderea, căzutul A FUGI Ion fuge până acasă part. fugit, -ă nom. fugirea, fugitul A IEȘI O floare iese prin gard part. ieșit, -ă nom. ieșirea, ieșitul A INTRA Mașinile intră în curte part. intrat, -ă nom. intrarea, intratul A PĂTRUNDE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
denivelat din cauza inundațiilor tranz.: Inundațiile au denivelat terenul part. denivelat, -ă nom. denivelarea A SE DEPIGMENTA Lui Ion i se depigmentează nasul tranz.: Crema depigmentează pielea part. depigmentat, -ă nom. depigmentarea A SE DEPRECIA Euro se depreciază în raport cu leul tranz.: Căderea bursei chineze depreciază leul part. depreciat, -ă nom. deprecierea (depreciatul − rar) A SE DEREGLA Creierul se dereglează din cauza stresului tranz.: Stresul dereglează creierul part. dereglat, -ă nom. dereglarea, dereglatul A SE DERANJA Copilul se deranjează la burtică tranz.: Pe copil
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din cauza deshidratării tranz.: Ion despică firul în patru part. despicat, -ă nom. despicarea, despicatul A SE DESTRĂMA Galeria Stelei se destramă tranz.: Eșecurile destramă galeria Stelei part. destrămat, -ă nom. destrămarea (destrămatul − rar) A SE DEȘIRA Firul se deșiră în cădere tranz.: Pisica deșiră firul part. deșirat, -ă nom. deșirarea, deșiratul A SE DETERIORA Relația lui Ion cu Ioana se deteriorează tranz.: Fotbalul deteriorează relația dintre Ion și Ioana part. deteriorat, -ă nom. deteriorarea, deterioratul A SE DEVALORIZA Leul se devalorizează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Curentul/Ion deschide ușa part. deschis, -ă nom. deschiderea, deschisul A SE DESPRINDE Prin fierbere, carnea se desprinde de oase tranz.: Ioana desprinde carnea de oase part. desprinsă, -ă nom. desprinderea, desprinsul A SE DEZAGREGA Meteoritul s-a dezagregat în cădere tranz.: Oamenii de știință au dezagregat un meteorit periculos part. dezagregat, -ă nom. dezagregarea A SE DEZLIPI Lui Ion i s-au dezlipit papucii tranz.: Ion dezlipește afișele de pe parbriz part. dezlipit, -ă nom. dezlipirea, dezlipitul A SE DISLOCA Umărul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai mulți istorici din România au depășit - în condițiile relativei liberalizări - poziția dogmatică, întorcându-se la opera marilor înaintași, aducând noi argumente, nuanțând unele chestiuni, bazându-se pe rezultatele descoperirilor arheologice, ale investigațiilor din arhivele din țară și străinătate etc. Căderea comunismului și desființarea U.R.S.S.-ului au impulsionat aceste cercetări, au lărgit considerabil aria preocupărilor în România, în Republica Moldova și în alte locuri. Au fost reeditate lucrări de referință, au fost publicate noi volume de documente și opere în care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Tratatul de pace de la Paris, din 10 februarie, reprezintă în continuare un reper de bază în sistemul relațiilor internaționale de astăzi. Am considerat util să ne referim pe scurt la noul statut pe care l-a dobândit Republica Moldova în condițiile căderii sistemului comunist și ale desființării U.R.S.S. O importanță istorică deosebită o are Declarația de Independență a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991 de către Parlamentul Republicii, constituit în urma unor alegeri libere și democratice. Proclamarea suveranității și independenței au la bază
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să plecăm în India sau în Statele Unite, să-i putem discuta pe Freud sau André Gide la «Fundația Carol», în fața a două mii de persoane, să putem vorbi de autonomia culturii, de primatul spiritualului, de neangajare și așa mai departe”. Între căderea imperiilor habsburgic și rus, pe de o parte, și încheierea pactului Stalin-Hitler, pe de altă parte, s-a putut respira în liniște. „Cred că am fost singurii români care s-au bucurat de un răgaz atât de lung. Generația care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
valențe, în contextul intensificării mișcării de eliberare a românilor dintre Prut și Nistru. Desfășurarea evenimentelor din Rusia în general, din Basarabia în special, în cursul anului 1917, a pus în evidență o descătușare a energiilor naționale greu de prevăzut înainte de căderea țarismului. Chiar dacă mai persistau îndoieli și ezitări, chiar dacă clarificarea unor obiective s-a realizat pe parcurs, în strânsă legătură cu mersul războiului și a situației din capitala Rusiei, procesul declanșat nu mai putea fi oprit. Revoluția rusă din februarie a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1878. Decizia Sfatului Țării de la Chișinău, for legal constituit, din 27 martie/9 aprilie 1918, de unire a Basarabiei cu România, a fost adoptată în condiții extrem de complicate, generate de mersul operațiilor militare, după aproape patru ani de război, de căderea țarismului și de succesul mișcării bolșevice din octombrie 1917, în timp ce România rezista cu greu pretențiilor Puterilor Centrale, consemnate în Preliminariile de la Buftea (20 februarie/5 martie 1918) și în Pacea de la București (24 aprilie/7 mai 1918). Unirea cu România
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
erau expresia legală a națiunii însăși și că deciziile lor au fost adoptate în virtutea principiului astăzi de necontestat că fiecare națiune este stăpâna destinelor sale și al viitorului său. Din acest punct de vedere este în afară de orice îndoială că după căderea Imperiului rus, „Sfatul Țării” a guvernat în mod public Basarabia, fără întrerupere și în deplină independență, că el funcționa ca reprezentanța legală și ca autoritatea supremă a Basarabiei, fără ca cineva să-i fi contestat vreodată drepturile și legitimitatea sa, și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
simțitor. Comuniunea de interese și sentimente face ca și religiozitatea să se extindă și să se amplifice. Copilul se încrede în celălalt, se confesează. Raportarea la divinitate îi dă ocazia să-și rezolve unele probleme: o ușoară confuzie morală, o cădere existențială etc. Copilul este capabil la această vârstă să acceadă la semnificațiile și valorile sacre atât pentru el, cât și pentru alții. Nu mai recepționează prezența sa la o ceremonie religioasă ca pe o simplă obligație, ci ca pe o
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
prin utilizarea conceptelor esențiale, concepte care apar în toate domeniile cunoașterii. De exemplu conceptul de „arbore”, îl întâlnim în cele mai diverse discipline: de la tehnologia informației la religie. În Sfânta Scriptură, conceptul de „arbore” este prezent în multe locuri. Astfel, căderea omului în păcat se face sub arborele cunoșterii binelui și răului, Avraam ospătează pe cele trei Persoane ale Sfintei Treimi sub Stejarul din Mamvri, care conform tradiției este venerat și în prezent. Aceeași tradiție ne spune că lemnul din care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
întreprinsă de autori pe bazadatelor și a presupozițiilor făcute atunci (ca urmare a criticilor puternice, între timpanaliza a fost complet reconsiderată) indica faptul că lumea, după o perioadă de creștere rapidă economică, va cunoaște, imediat după anul 2000, o completă cădere economică, ecologică și politică. În ipoteza continuării tendințelor actuale, autorii încearcă să descifreze nu numai dinamica „naturală” a sistemului cercetat, ci și dinamica sa posibilă, în vederea optării pentru diferite strategii politice. Autorii analizează, astfel, ce s-ar întâmpla dacă s-
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de tipul p, atunci vom avea cu necesitate un alt fenomen sau situație de tipul q. Două caracteristici pot fi derivate din această formulare. În primul rând, obiectul de cercetare este generalul, și nu individualul. Fizica, de exemplu, nu cercetează căderea pietrelor, parașutiștilor sau a brontozaurilor, ci a corpurilor fizice, adică și a pietrelor, și a parașutiștilor și a brontozaurilor, dar nu în calitatea lor specifică, ci în calitatea mai generală de corpuri cu o anumită masă. Mai exact ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de fenomene. Obiectul individual este în plus într-o clasă sau alta doar în măsura în care întrunește o anumită proprietate generală. De celelalte proprietăți se face complet abstracție. Fenomenul individual ca atare nu reprezintă obiect de cercetare al respectivei științe. În teoria căderii corpurilor nu apare termenul de piatră sau brontozaur. Conceptele cu care se operează în științele generalului desemnează clase abstracte de fenomene sau de proprietăți: corpuri fizice, acizi, baze, relații de producție capitaliste. Termenii desemnând lucruri individuale pot apare doar în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de ani sau în care va cădea peste câteva mii de ani. Invarianța temporală face inutilă orice specificație în raport cu timpul. Sunt multe situații în care legile științelor teoretice includ în ele, ca una dintre variabilele importante, timpul. De exemplu, legea căderii corpurilor sau legile fisiunii nucleare. Cauzalitatea, ca formă generală a determinării, include în ea însăși ideea de timp: efectul succedă cauzei, și nu invers. Generarea efectului are nevoie de o perioadă de timp oarecare mai mare sau cel mult egală
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
științe ale posibilului. Ele nu au ca obiect lucrurile trecute, prezente sau viitoare, ci orice lucru, indiferent dacă el a existat, există sau va exista vreodată. Singura condiție este ca aceste lucruri să fie posibile, într-un mod abstract. Este „căderea brontozaurului Bibi din avion” un fenomen de care în mod legitim se poate ocupa fizica? Desigur. Fizica poate calcula cu precizie cât timp îi va trebui brontozaurului Bibi să cadă dintr-un avion de la înălțimea de 5.000 m, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
existat sau va exista vreun brontozaur numit Bibi și indiferent de faptul dacă acesta a căzut sau va cădea vreodată din vreun avion. Ceea ce interesează este posibilitatea abstractă a evenimentului. În calitatea sa de corp fizic, el se supune legilor căderii. Din această cauză, științele teoretice nu sunt condiționate de acceptarea principiului existenței. Ele se pot ocupa de fenomene posibile. Această caracteristică generală dă explicației teoretice o independență completă în raport cu timpul. Structura dacă..., atunci...” este din această cauză absolut specifică. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mereu semnificația evenimentelor în raport cu structurile mari ale sistemelor sociale. Deexemplu, în faza de decădere a Imperiului Roman au fost o serie de evenimente care au avut o mare importanță. De exemplu, năvălirile barbare. Ele nu au fost cauze fundamentale ale căderii imperiului, ci doar s-au cumulat cu cauzele esențiale ale acestui proces inevitabil. Orice imperiu pare să se descompună din două tipuri de cauze, care se conjugă, generate de însăși propriul său sistem de organizare - cauze interne și cauze externe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
loc aparte ocupă, Însă, concepția economică care avea să schimbe Într-o manieră decisivă stările de lucru din societatea Evului Mediu, cunoscută sub denumirea mercantilismul 30, care, după unele opinii, ar fi durat aproape 300 de ani (Între 1453 anul căderii Constantinopolului și 1750 când a apărut doctrina fiziocrată). În bună măsură, epoca mercantilismului a coincis cu apariția statului modern, dar și cu marile descoperiri geografice, cu nașterea, pe ruinele vechilor instituții și tradiții medievale, a altora noi, de tip burghez
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
prima jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă; ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică Între sociologia antebelică și sociologia din perioada comunistă: statutul paradigmei marxist-leniniste; strategii defensive ale sociologilor; reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului?; influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relațiilor sociale, la democratizare, la creșterea calității vieții etc. Se pot identifica câteva strategii defensive construite de sociologi În cercetările efectuate: a) ,,stratagema” caracterului local al investigațiilor care le permitea cercetătorilor să descopere probleme sociale, disfuncții variate, ca, de exemplu, ,,căderea nivelurilor” În organizații, self-perpetuating bodies, În cadrul structurilor democrației socialiste etc., fără pretenția generalității acestora la Întreg sistemul socialist; b) adaptarea și specificarea unor concepte și teorii, ca ,,distorsiune intenționată”, pentru a evita reacția defensivă a sistemului; așa, de pildă, mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de interes științific să mai corijeze acest nefericit slogan stalinist care le-a fost „injectat” În timpul școlarizării. Acest aspect explică paradoxul: oameni fără o cultură socială sistematică fac reforma socială a structurilor societății românești! Reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului? Septimiu Chelcea: Evenimentele din decembrie ’89 au deschis și pentru sociologie, ca și pentru alte științe socioumane, calea trecerii de la paradigma marxistă, În varianta
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai semnificativă și mai radicală schimbare a fizionomiei disciplinei, din 1989 Încoace, este ruptura ,,peste noapte” cu marxism-leninismul. Despărțirea de marxism a fost atât de bruscă și de vizibilă, Încât se poate spune că dispariția regimului Ceaușescu a coincis cu căderea paradigmei oficiale, printr-un consens general, fără rezistențe manifeste și Încercări de apărare a fostei doctrine oficiale. Respingerea a fost atât de categorică, Încât nici după zece ani nu se constată vreo revenire semnificativă, oficială la marxism. Rapiditatea cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]