19,153 matches
-
adăpostesc specii rare din fauna și flora Câmpiei Someșene. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: vidra de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), năpârcă ("Natrix natrix"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
dispar" (fluturele-purpuriu) și "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: pălămida ("Cirsium brachycephalum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides"), peștișoară ("Salvinia natans") sau trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
familiile "Berberidaceae" și "Ranunculaceae", iar depărtându-ne de deal, urmează familiile mai tinere. Ín prezent grădina botanică dispune de 3300 dendrotaxoni, din care 1500 de taxoni fac parte din programul național de conservare genetică. În primul rând sunt colecționate speciile habitatului natural, dar se găsesc și specii cultivate. Un număr mare de arbori și arbuști rari din toate zonele geografice ale climatului temperat îmbogățesc colecția. Grădina botanică dispune de o seră tropicală și o seră de palmieri, respectiv o clădire pentru
Grădina Botanică din Vácrátót () [Corola-website/Science/331861_a_333190]
-
oamenii de pe insulă, teritoriul a fost introdus sub protecția Indiei și face parte ca regiune autonomă "" a Indiei. Administrația Insulelor Andaman și Nicobar a declarat în 2005, că nu există intenția de a interveni asupra stilului de viață sau a habitatului locuitorilor Insulei Santinelei de Nord și că nu este interesată în a realiza alte contacte cu aceștia.
Insula Santinelei de Nord () [Corola-website/Science/335626_a_336955]
-
nimicesc vătămătorii și participă la procesul de polenizare și a elaborat diverse recomandări privind atragerea și implicarea păsărilor insectivore în combaterea dăunătorilor în agricultură și silvicultură. Ion Ganea a arătat că utilizarea excesivă a substanțelor chimice în agricultură și distrugerea habitatelor au determinat unele păsări și alte animale să nu mai poată viețui în Moldova, iar alte specii, dimpotrivă, au început să se înmulțească peste măsură, devenind dăunătoare. El a demonstrat caracterul adaptiv al particularităților biologo-ecologice a păsărilor în peisajul antropic
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
atracție atât pentru localnici cât și pentru turiști. Aceștia au posibilitatea să desfășoare o gamă diversă de activități sportive (plajă, înot, pescuit, plimbări de agrement cu barca) și să viziteze obiectivele de interes istoric și cultural aflate în vecinătate. Datorită habitatelor naturale (ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă) aflate în acest areal cât și amenajărilor hidrotehnice, Bazinul Fizesului (ce include și Lacurile Geaca) a fost instituit ca arie de protecție specială avifaunistică în anul 2007 prin "Hotărârea
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
pragul colapsului, ceea ce dă naștere unui val de emigrări spre Marte. Cu Boone decedat, Bogdanov lansează o revoluție împotriva acestui val de imigranți care amenință să schimbe din temelii societatea marțiană. Armata transnaționalelor pornesc o contra-ofensivă care distruge multe dintre habitatele marțiene a căror securitate este vulnerabilă. Câteva așezări și Phobos sunt distruse, Bogdanov este ucis, iar armele nucleare afectează condițiile climaterice ale planetei. Puținii coloniști din primul val rămași în viață se retrag în refugiul construit cu ani în urmă
Marte roșu () [Corola-website/Science/332802_a_334131]
-
câteva lacuri de origine glaciară (Iezerul Șurianul, Iezerul Mare, Iezerul Mic). Aria naturală „Frumoasa” a fost desemnată ca sit Natura 2000 în scopul conservării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul grupării montane Șureanu-Parâng-Lotrului. Aria protejată dispune de 16 tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri dacice de fag de tip
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Turbării active și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase. La baza desemnării sitului se află o gamă diversă de specii faunistice, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
floră și faună specifică lanțului carpatic de curbură. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), tritonul
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
naturală sau amenajată (de exemplu, un gard viu) a unui peisaj de formă mai mult sau mai puțin liniară care diferă prin structura și funcția sa de zona înconjurătoare și care asigură deplasarea speciilor sălbatice (terestre sau acvatice) dintr-un habitat vital natural (sau arie protejată) în altul prin zone cu condiții ostile sau mai puțin favorabile acestora. Coridoarele ecologice au rolul de habitat, refugiu, deplasare sau de barieră pentru speciile sălbatice. Infrastructura rutieră sau feroviară sunt de multe ori obstacole
Coridor ecologic () [Corola-website/Science/333673_a_335002]
-
și funcția sa de zona înconjurătoare și care asigură deplasarea speciilor sălbatice (terestre sau acvatice) dintr-un habitat vital natural (sau arie protejată) în altul prin zone cu condiții ostile sau mai puțin favorabile acestora. Coridoarele ecologice au rolul de habitat, refugiu, deplasare sau de barieră pentru speciile sălbatice. Infrastructura rutieră sau feroviară sunt de multe ori obstacole în deplasare speciilor terestre, perturbând ciclul lor vital, fiind indispensabil crearea de coridoare ecologice (puncte de trecere) peste aceste obstacole pentru fauna sălbatică
Coridor ecologic () [Corola-website/Science/333673_a_335002]
-
au constatat mai multe boli infecțioase, caracteristice și animalelor care trăiesc împreună cu el. Multe dintre aceste boli joacă un rol important, provocând o letalitate ridicată a animalelor în timpul epizootiilor. Cea mai de temut este tularemia observată la bizam în toate habitatele din zonele de silvostepă și stepă. Tularemia, bizamii o transmit ușor altor animale prin urina vărsată în apă. Printre alte boli se numără toxoplasmoza, bruceloza, febra hemoragică de Omsk, listerioza, leptospiroza, febra Q. Reproducerea are loc din primăvară până în toamnă
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
hipposideros hipposideros". Liliacul mic cu potcoavă a fost practic menționat în toate regiunile din România. Însă în ultimele două decenii a fost găsit doar în Oltenia. Este evidentă o scădere a populației sale în ultimii ani, mai ales din cauza distrugerii habitatului, dezvoltării turismului neorganizat, aprinderii focului în peșteri, poluării fonice etc. Nu este protejat acum, dar trebuie să fie inclus în lista speciilor de mamifere vulnerabile din România.
Liliac mic cu potcoavă () [Corola-website/Science/333723_a_335052]
-
la nivel european prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice), sau aflate pe lista roșie a IUCN. Aria naturală dispune de șase clase de habitat de interes comunitar; astfel: "Ape dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști ameliorate" și "Terenuri arabile cultivate". Specii de păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) semnalate în arealul
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta se află în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală este situată în partea central-sudică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Ciurila, Feleacu, Florești și Tureni și
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
Galio-Carpinetum"; "Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus" și "Mlaștini alcaline". La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
capului, acuitatea vizuală este foarte bună. Înotătoarele dorsala și anala sunt mari și poziționate foarte aproape de pedunculul codal, aripioarele ventrale și pectorale sunt alungite și cam de aceeași mărime, iar înotătoarea codala este heterocercă. Peștii aligator pot fi găsiți în habitatul acvatic, cei mai multi aflându-se în rezervoarele și lacurile sau apă salmastra a estuarelor și golfurilor din sudul Statelor Unite. Aceștia au fost observați ocazional și în Golful Mexic. Câteva observații notabile privind peștii aligator au fost raportate din afara Americii de Nord. În noiembrie
Pește aligator () [Corola-website/Science/333796_a_335125]
-
Magnopotamion" sau "Hydrocharition" și Lacuri distrofe și iazuri. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN Mamifere: cerb lopătar ("Dama dama"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vidra de râu ("Lutra lutra"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), șoarecele pitic ("Micromys
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
Turbării degradate capabile de regenerare naturală. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice aflate pe lista roșie a IUCN și enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: două mamifere: ursul brun ("Ursus arctos") și liliacul comun ("Myotis myotis"); un amfibian: ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"); și patru nevertebrate: croitorul de fag ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
iazuri". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), cerb lopătar ("Dama dama"), căprior ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vidră de râu ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), popândău
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Euphydryas maturna" și "Eriogaster catax" (fluturele de noapte). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), nuc negru ("Juglans nigra"), salcie albă ("Salix alba") sau plop alb ("Populus alba"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), velniș ("Ulmus laevis
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
cu capcane; practicarea unor sporturi extreme (ce implică mașini de teren, ATV-uri, motociclete și bărci cu motor); pășunatul excesiv; cositul timpuriu; arderea vegetației; adunatul lemnelor pentru foc; culesul ciupercilor; sau orice altă activitate ce perturbă în mod voit liniștea habitatelor sitului. În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, monumente de arhitectură, muzee, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel: În județul Arad În județul Timiș
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
și Japonia. Primul raport confirmat a fost din Kyūshū, în 1937, și nu a mai fost găsită acolo decât după 36 de ani. Mai apoi, a fost găsită într-o pădure umedă de lângă satul Kawakami din prefectura Nara. În Japonia, habitatul ciupercii dispare din cauza despăduririlor și a înlocuirii stejarilor lângă rădăcinile cărora crește cu cedrul japonez, "Cryptomeria japonica". În Japonia, este pusă pe lista de specii în pericol. În Texas, ciuperca se întâlnește în comitatele Collins, Hays, Travis, Dallas, Denton, Guadelupe
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
1890 populația bivolilor africani s-a redus foarte mult în mare parte a arealului și au fost extirpați în unele regiuni. De atunci, populațiile au crescut, iar specia a reocupat o mare parte din fostul areal. Cu toate acestea, pierderea habitatelor de la altitudinile joase care sunt folosite pentru agricultură i-au restricționat la rezervațiile naturale în multe zone, iar vânatul lor a scăzut considerabil numărul indivizilor pe întreg arealul. Bivolii africani sunt o foarte importantă specie de vânat. Ei sunt vânați
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]