19,631 matches
-
față de rege și camarilă. Relevantă este și tratarea atitudinii PNL-Gh. I. Brătianu față de minoritățile naționale. Partidul s-a pronunțat pentru naționalismul constructiv, pentru acceptarea minorităților (în rândurile sale erau evrei, germani inclusiv Jean Maurer, viitorul Ion Gheorghe Maurer, de la Sighișoara, maghiari), făcând însă o deosebire între minoritarii mai vechi și cei nou veniți. De asemenea, "georgiștii" susțineau imigrarea românilor din afara granițelor țării. Despre aprecierile lor la adresa comuniștilor și legionarilor s-a mai scris, dar autoarea sintetizează într-un subcapitol această problemă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în județele cu populație minoritară, organizațiile georgiste cuprindeau și elemente de altă etnie, decât cea majoritară. Astfel, în organizația georgistă a județului Durostor, activau români, turci, bulgari, armeni și evrei, în timp ce, în județul Târnava-Mare, existau georgiști de naționaltate germană și maghiară. Dările de seamă amintite demonstrează, de asemenea, existența unor mici deosebiri între structura organizațíilor georgiste și a celor aparținând Partidului Liberal tradițional. Astfel, potrivit Statutului, în comitetele județene ale liberalilor duciști, numărul membrilor aleși nu putea să depășească jumătate din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
înregistrate în județele Odorhei, Ciuc, Năsăud, Hotin și Storojineț 544. Procentajele mici obținute constant de georgiști, în aceste județe, își găsesc mai multe explicații. Pe de o parte, era vorba de județe din Transilvania cu un procent mare de populație maghiară, care, de regulă, își dădea voturile formațiunilor politice care o reprezentau. În consecință, organizațiile georgiste din aceste județe cuprindeau un număr mai mic de membri și aveau o activitate politică mai puțin susținută. Pe de altă parte, în județele situate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cedat, sau de târguit nici cel mai mic petec al teritoriului pe care îl stăpânește"710. Plasându-și discursul în aceeași zonă de interes, Gheorghe Brătianu a abordat, deschis, și problema delicată a relațiilor dintre România și Ungaria. În presa maghiară apăruseră câteva articole, al căror autor, contele Ștefan Bethlen, se pronunțase în favoarea unor înțelegeri directe între cele două state, în scopul rezolvării pașnice a conflictelor dintre ele. Analizând acuzațiile aduse de politicianul maghiar României, Gheorghe Brătianu demonstra, în martie 1937
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
amintite nu erau identice. Neavând nici un contact teritorial cu ea, Germania nu formulase revendicări teritoriale împotriva României, în schimb, Ungaria, aflată la granița Românei, "proclamă zilnic voința de a trage asupra noastră"711. Alte acuzații la adresa României, vehiculate de presa maghiară, vizau politica "de persecuții a minorităților din Ardeal", îndrăzneala guvernului român de a se gândi la o politică de colonizare la granița de vest, precum și la o politică de românizare a secuilor 712. Răspunzând, Gheorghe Brătianu reamintea că lozinca "Nem
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de românizare a secuilor 712. Răspunzând, Gheorghe Brătianu reamintea că lozinca "Nem, nem Soha" (Nu, nu niciodată) era promovată în statul vecin, chiar și pe cale oficială, în timp ce în statul român apărea un număr impresionant de ziare și reviste în limba maghiară. Analiza efectuată asupra motivelor care determinaseră propunerea maghiară de a rezolva pretențiile revizioniste pe cale pașnică, îl conducea pe șeful georgiștilor spre concluzia că "revizionismul ungar nu a aflat nici la Roma nici la Berlin reazemul pe care îl nădăjduise împotriva
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
reamintea că lozinca "Nem, nem Soha" (Nu, nu niciodată) era promovată în statul vecin, chiar și pe cale oficială, în timp ce în statul român apărea un număr impresionant de ziare și reviste în limba maghiară. Analiza efectuată asupra motivelor care determinaseră propunerea maghiară de a rezolva pretențiile revizioniste pe cale pașnică, îl conducea pe șeful georgiștilor spre concluzia că "revizionismul ungar nu a aflat nici la Roma nici la Berlin reazemul pe care îl nădăjduise împotriva României"713. Abordând, din nou, problema revizionismului, Gheorghe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prin afirmațiile sale, ministrul liberal săvârșise o gafă de proporții, deputatul georgist C.C. Giurescu analiza procesul care făcuse ca, după 1918, în unele orașe românești să predomine populația minoritară. Considerând că această situație periclita interesele populației majoritare, favorizând pretențiile revizioniste maghiare, deputatul georgist, propunea ca problema să fie rezolvată printr-o politică de protejare a elementului românesc, în orașe și în zonele de graniță. Problema a fost abordată, din nou, în ianuarie 1935, cu ocazia unei întruniri a Ligii Antirevizioniste, la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la statele care făceau politică de stăvilire a comunismului, în special la Germania. În același timp, el a confirmat interesul Germaniei pentru relații economice cât mai bune cu România și intenția de a oferi, acestei țări, sprijin împotriva revendicărilor revizioniste maghiare 843. Deși acționase în calitate de persoană particulară, fără a avea o calitate oficială, lucru de altfel precizat în timpul întrevederii cu conducătorul Reich-ului, Gheorghe Brătianu a obținut permisiunea acestuia să-l informeze pe regele României despre cele discutate. În pofida faptului că declarațiile
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
afișa o politică independentă, intensificând propaganda antiromânească în Bulgaria, necesară apropierii între Belgrad și Sofia, deși exista încă alianța româno-iugoslavă. În mod similar, aprecia președintele georgiștilor, apropierea României de Germania era necesară pentru a ridica o stavilă în calea revizionismului maghiar. O astfel de orientare nu excludea, însă, continuarea unor relații bune cu Franța, mai ales că exista chiar posibilitatea ca relațiile franco-germane să devină mai bune847. În mai 1937, Gheorghe Brătianu făcea precizări în legătură cu punctele sensibile a relațiilor dintre Franța
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai bună definire a „idealurilor și necesităților spirituale” ale românilor din Ungaria, „a conviețuirii româno-ungare în complexitatea ei, a problemelor cu care se confruntă zilnic o naționalitate”. Revista e redactată în limba română, dar nu respinge articolele scrise în limba maghiară, care sunt mai numeroase începând cu numărul al doilea. În mare, sunt prezente următoarele rubrici sau secțiuni: „Politică minoritară”, „Istorie locală”, „Alte comunități românești”, „Școala”, „Viața creștinească”, „Tradiții”, „Limba”, „Literatura”, „Revista cărții”, „Turism”. În primul număr, se publică articole precum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
legate de Transilvania. Maghiarii din teritoriile re-anexate, evident, se bucurau, pe când cei din Transilvania de sud, încrezători în re-anexare, erau consternați: la Arad au fost oameni care la auzul trasării noii frontiere și-au aruncat aparatele radio pe fereastră. Comunitatea maghiară din oraș și împrejurimi era convinsă că orașul nu va fi lăsat României, soția guvernatorului Horthy Miklós, Purgly Magdolna, fiind descendenta unei familii de moșieri din județul Arad. Cum asta nu s-a întâmplat, s-a declanșat imediat schimbul spontan
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
au străduit să împiedice armata română în retragere și administrația română să demonteze fabrici sau să transporte utilaje, necesare continuării vieții. La Cluj, după acordul părților - adică după acordul consulului ungar Bothmer Károly și aprobarea contelui Bánffy Miklós președintele comunității maghiare -, foștii combatanți de front, sub conducerea ultimului comandant maghiar, colonelul Baatz Jenő, au înființat o gardă civilă. După cum, sub conducerea medicului stomatolog și campionului de jiu jitsu Haray Béla, funcționa și o "gardă mobilă," ai cărei membri nu îndeplineau doar
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
administrația română să demonteze fabrici sau să transporte utilaje, necesare continuării vieții. La Cluj, după acordul părților - adică după acordul consulului ungar Bothmer Károly și aprobarea contelui Bánffy Miklós președintele comunității maghiare -, foștii combatanți de front, sub conducerea ultimului comandant maghiar, colonelul Baatz Jenő, au înființat o gardă civilă. După cum, sub conducerea medicului stomatolog și campionului de jiu jitsu Haray Béla, funcționa și o "gardă mobilă," ai cărei membri nu îndeplineau doar sarcina păstrării și întreținerii ordinii, ci executau și percheziții
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
a bucurat în epocă cazul din Diosig de Bihor (Bihardiószeg), unde din cauza protestelor împotriva jafului, soldații români au împușcat doi localnici; două zile mai târziu, la înmormântarea unuia dintre membrii gărzii civile, a izbucnit un schimb de focuri între soldații maghiari și soldații români, care trecuseră frontiera, încheiat, de data aceasta, cu victime printre români. La Oradea-Mare, în orele dinaintea evacuării definitive din oraș, soldații români au împușcat doi membri ai gărzii civile. În Maramureș, civili români înarmați și soldați s-
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
au dus în orașele apropiate, în așezări de la marginea șoselei principale, ca să asiste la evenimentul excepțional. Iar, dacă trupele opreau, muzica nu mai contenea, până în zori fetele erau dansate de ostași, în multe locuri negustorii serveau pe gratis, iar localnicii maghiari nu conteneau să se minuneze "cum de a putut Ungaria asta mică să se echipeze în așa măsură". E drept că uneori din aceste amintiri răzbate consternarea: cât de dur se comportau uneori acești ofițeri cu ostașii, cât de "infatuați
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
decât miezul. Aveau o mâncare bunăăă! De două ori pe zi, carne!" Și urma concluzia: "Poporul acesta, nici înainte și nici după aceea nu a fost așa de fericit ca atunci"13. Dar nu numai satele secuiești, ci și populația maghiară din orașe i-a întâmpinat cu un imens entuziasm pe ostași: chiar și atunci când ploaia i-a udat până la piele, ca în ziua de 11, la Cluj, sau chiar dacă toată festivitatea, din cauza sosirii șefului statului și a guvernului ungar, a
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
salutat pe ostași cu deosebită afecțiune (comandantul trupelor i-a și sfătuit pe foștii combatanți de front să elibereze locul cât mai repede). "Tatăl meu lucrase, din zori, ca vitrinele Parfumeriei Ideal să fie demne de marea sărbătoare. Eram evrei maghiari; douăzeci de ani sub stăpânirea românească ne-am păstrat cu consecvență cultura maghiară, am fost solidari cu minoritatea maghiară din oraș" - își amintea de bucuria ce domnea în Târgu Mureș fotoreporterul Erdélyi Lajos, al cărui tată a și fost repede
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
foștii combatanți de front să elibereze locul cât mai repede). "Tatăl meu lucrase, din zori, ca vitrinele Parfumeriei Ideal să fie demne de marea sărbătoare. Eram evrei maghiari; douăzeci de ani sub stăpânirea românească ne-am păstrat cu consecvență cultura maghiară, am fost solidari cu minoritatea maghiară din oraș" - își amintea de bucuria ce domnea în Târgu Mureș fotoreporterul Erdélyi Lajos, al cărui tată a și fost repede luat în primire de cei de la contraspionaj 15. Mare parte a trupelor ungare
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
locul cât mai repede). "Tatăl meu lucrase, din zori, ca vitrinele Parfumeriei Ideal să fie demne de marea sărbătoare. Eram evrei maghiari; douăzeci de ani sub stăpânirea românească ne-am păstrat cu consecvență cultura maghiară, am fost solidari cu minoritatea maghiară din oraș" - își amintea de bucuria ce domnea în Târgu Mureș fotoreporterul Erdélyi Lajos, al cărui tată a și fost repede luat în primire de cei de la contraspionaj 15. Mare parte a trupelor ungare străbăteau pe jos acei 300- 400
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
din încăperile destinate cazării ostașilor și ofițerilor), de fântânile cu apă otrăvită. Ocuparea Transilvaniei de nord (5-13 septembrie 1940) S-a recurs și la cooptarea unor așa-zise persoane B. (Bizalmi egyének = persoane de încredere), care nu puteau fi decât maghiari și aveau datoria să dea în vileag orice conspirație sau activitate dușmănoasă a vreunui localnic de neîncredere. Raportul prevedea în unele localități și capturarea de ostateci. Pe lângă aceasta, ofițerii de informații din armată documentau și transmiteau mai departe, atent, orice
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
VI (în ziua de 9 septembrie). Pare de neînțeles ce căutau vânătorii de munte la Treznea (Ördögkút), un sat-fundătură pierdut printre dealuri, la distanță de patru kilometri de șoseaua Zalău-Cluj (Zilah-Kolozsvár). Înțelegerea întâmplării este îngreunată de faptul că publicul cititor maghiar, pentru aflarea amănuntelor, nu se poate baza decât pe amintirile neobișnuit de voalate și inexacte ale șefului Secției 2 din conducerea statului-major ungar, colonelul Kádár Gyula (De la Academia Ludovicană la Steinambrűckl - A Ludovikától Sopronkőhidáig, 1978). În decursul marșului, asupra vânătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
lor, în rândurile coloanei de militari a apărut panica, iar ostașii au deschis focul asupra caselor din jurul bisericii, adică asupra localnicilor care își lucrau grădina. Au dat și foc la câteva case, printre care și la câteva ale unor gospodari maghiari. A doua zi au întreprins razii în sat, în decursul cărora au ucis nenumărați civili - printre care copii, bătrâni și femei -, rănind și câțiva localnici maghiari. Conform istoriei orale, preotul ortodox (sau fiica lui) a tras cu arma asupra ostașilor
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
dat și foc la câteva case, printre care și la câteva ale unor gospodari maghiari. A doua zi au întreprins razii în sat, în decursul cărora au ucis nenumărați civili - printre care copii, bătrâni și femei -, rănind și câțiva localnici maghiari. Conform istoriei orale, preotul ortodox (sau fiica lui) a tras cu arma asupra ostașilor. Că a fost vorba de represalii sau nu, ceva s-a întâmplat, totuși: practic, maghiarii dispăruseră din sat încă în timpul războiului (de pildă, în 1943 nu
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
rareori cu morți. În rapoarte se menționa deseori împușcarea celor care încercaseră să evadeze și/sau să organizeze acțiuni de rezistență, explicație ce dădea de bănuit. Echipa locotenentului Bedő și-a început activitatea în comună, de altminteri cu populație majoritară maghiară, consemnând găsirea a 18 "suspecți de a fi legionari" care "au încercat să evadeze", motiv pentru care 16 dintre ei au fost împușcați de militari. În mijlocul nopții, cineva a tras asupra soldaților încartiruiți în clădirea școlii, ostașii au răspuns atacului
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]