19,489 matches
-
altă variantă a poveștii, Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei și acestea cresc la loc. Sărbătoarea Crăciunului este anunțată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua, pentru a vesti Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții comunității locale cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "„Iată vin colindătorii”" de Tiberiu Brediceanu, "„O, ce veste minunată”" de D.G. Kiriac, "„Domnuleț și Domn în cer”" de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în "„Amintiri din copilărie”" aventurile mersului cu colindele. Totuși, după o citire mai aprofundată a Evangheliilor, aflăm că vizitatorii care veniseră cu daruri la Isus, nu erau regi, ci astrologi (numiți pe atunci magi sau vrăjitori) veniți din Est, probabil din zona Babilonului. Încă un aspect
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
inspirat povestirea "Un medic de țară". Kafka evocă neîndurător, în jurnalul său, perioada adolescenței. Atunci era, după cum recunoaște, « deosebit de prost îmbrăcat », pentru că părinții îi comandau hainele de la un anume negustor din Nusle. Veșmintele inestetice i-ar fi deformat nu doar mersul și postura, ci chiar și imaginea despre sine și gândirea despre viitor: Franz Kafka se înscrie în 1901 la Universitatea Carol-Ferdinand din Praga ("Karl-Ferdinands-Universität"). La început optează pentru chimie, dar după două săptămâni incompatibilitatea sa cu munca de laborator îl
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
numerotat de la XV la XXII. Din 1994 Budapesta are 23 de sectoare, când s-a format Sectorul al XXIII-lea a Budapestei pe teritoriul fostei comune Soroksár, cu desprinderea acestei teritorii din sectorul XX. Sectoarele Budapestei sunt numerotate în sensul mersului ceasului, dinspre interior spre exterior. Din cauza că sistemul a fost organizat în trei trepte, azi acest sistem de numerotare nu se mai observă ușor. Din cele 23 de sectoare 6 se află pe partea Buda, 16 pe partea Pest, iar
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu undele sonore: produc mișcări în sens înainte - înapoi, în direcția de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață, provoacă unduirea solului și accentuează efectul distrugător al undelor secundare. 1. Unda P : 2. Unda S : Suprafața globului este divizată în plăci tectonice. În timpul deplasării lor, acestea inevitabil vor întâlni alte plăci tectonice
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
în limba română O brad frumos, iar obiceiul împodobirii bradului pătrunde în toate casele românilor. Împreună cu aspectele religioase, în România, sărbătoarea Paștilor simbolizează renașterea și înnoirea vieții de zi cu zi. Curățarea casei, înnoirea hainelor și o baie rituală înainte de mersul la biserică sunt toate mărci ale noului început. Toată lumea, bogată sau săracă, se îmbracă în hainele sale cele mai bune (multă lume poarte costumele naționale) și merge la slujba de la miezul nopții. Lumânări sunt aprinse pentru fiecare persoană în timpul acesteia
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
presei, deși erau forțați de către mecanismele statului. Soldații francezi îi percepeau alterat pe soldații germani altfel decât în realitate (germanii erau de multe ori comparați cu hunii tâlhari și violatori după violarea neutralității Belgiei). S-a manifestat o rezistență împotriva mersului la război. Socialiștii europeni au încercat să protesteze fără succes împotriva războiului. Apăruse un entuziasm clădit de idea războiului de scurtă durată. După declanșarea războiului, mecanismele erau prinse de către sistemele de propagandă. Indiferent de tradiția politică, combatanții reacționau similar. Erau
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
Brad, ca profesor la liceu, titularizat în 1924, unde a predat fizica și chimia. După pensionarea lui Ioan Radu, din 10 noiembrie 1932 a fost director al liceului până la moarte. A fost considerat extrem de harnic, corect și preocupat de bunul mers al liceului. A fost Protopop al Bradului și dirigintele părintelui Arsenie Boca (Zian Boca) la liceul din Brad. A fost căsătorit cu Iuliana, n. Costea, având un fiu, pe Iulian-Sabin. Radu Moga Mânzat (n. 8 octombrie 1906, Sibiu - d. 1950
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
memoria pentru intențiile viitoare, sau amintindu-si să-și amintească (Winograd, 1988). Memorie prospectiva pot fi defalcate în continuare în Evenimente si-timp bazată pe amintirea prospectiva. Bazate pe durata prospective amintirile sunt declanșate de un timp-indiciu, cum ar fi mersul la medic (acțiune) la 16 (tac). Amintiri potențiale pe bază de evenimente sunt intențiile declanșate de repere, cum ar fi amintirea de a poștă o scrisoare (acțiune), la vederea unei cuti poștale (indiciu). Indiciul nu trebuie să fie legate de
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
concrete în această privință, cerând ca mobilizarea armatelor rusești să fie făcută numai la granița cu Austro-Ungaria, dorind să prevină astfel un război cu Germania. S-a dovedit însă că era prea târziu ca relațiile și corespondența personală să oprească mersul evenimentelor. Rusia nu avea planuri de urgență pentru o mobilizare parțială și de aceea, pe 31 iulie 1914, Nicolae a luat decizia inevitabilă de a ordona mobilizarea generală. Aceasta a dus aproape imediat la declarația germană de război și la
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
inițial erau considerate ramificații ale liniilor 3, respectiv 7. Liniile 7 și 13 sunt ramificate la câte unul din capete, iar liniile 7bis și 10 au câte o mică zonă de buclă cu traseu diferit pe cele două sensuri de mers. Liniile CDGVAL, Orlyval, LISA deservesc aeroportul Roissy-Charles de Gaulles și aeroportul Orly Metroul a fost cunoscut original ca "Chemin de Fer Métropolitain" (Căile Ferate Metropolitane) și apoi "Métropolitain", după care a fost abreviat la "Métro". Prima linie a metroului din
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
începuse să înghețe. Dochia a înghețat împreună cu oile sale, transformându-se, conform legendei, în stană de piatră. Rocile se pot observa și astăzi pe muntele Ceahlău și sunt o mărturie vie a acestui mit românesc. "Marcaj": bandă roșie "Timp de mers": 3 1/2 - 4 ore "Marcaj": cruce roșie "Timp de mers": 4 1/2 - 5 ore "Marcaj": cruce albastră "Timp de mers": 4 1/2 - 5 ore "Marcaj": triunghi albastru (vechi) "Timp de mers": 5 1/2 - 6 ore "Marcaj
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
conform legendei, în stană de piatră. Rocile se pot observa și astăzi pe muntele Ceahlău și sunt o mărturie vie a acestui mit românesc. "Marcaj": bandă roșie "Timp de mers": 3 1/2 - 4 ore "Marcaj": cruce roșie "Timp de mers": 4 1/2 - 5 ore "Marcaj": cruce albastră "Timp de mers": 4 1/2 - 5 ore "Marcaj": triunghi albastru (vechi) "Timp de mers": 5 1/2 - 6 ore "Marcaj": bandă albastră "Timp de mers": 6 - 6 1/2 ore "Marcaj
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
astăzi pe muntele Ceahlău și sunt o mărturie vie a acestui mit românesc. "Marcaj": bandă roșie "Timp de mers": 3 1/2 - 4 ore "Marcaj": cruce roșie "Timp de mers": 4 1/2 - 5 ore "Marcaj": cruce albastră "Timp de mers": 4 1/2 - 5 ore "Marcaj": triunghi albastru (vechi) "Timp de mers": 5 1/2 - 6 ore "Marcaj": bandă albastră "Timp de mers": 6 - 6 1/2 ore "Marcaj": bandă roșie "Timp de mers": 4 - 4 1/2 ore
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
românesc. "Marcaj": bandă roșie "Timp de mers": 3 1/2 - 4 ore "Marcaj": cruce roșie "Timp de mers": 4 1/2 - 5 ore "Marcaj": cruce albastră "Timp de mers": 4 1/2 - 5 ore "Marcaj": triunghi albastru (vechi) "Timp de mers": 5 1/2 - 6 ore "Marcaj": bandă albastră "Timp de mers": 6 - 6 1/2 ore "Marcaj": bandă roșie "Timp de mers": 4 - 4 1/2 ore
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
ore "Marcaj": cruce roșie "Timp de mers": 4 1/2 - 5 ore "Marcaj": cruce albastră "Timp de mers": 4 1/2 - 5 ore "Marcaj": triunghi albastru (vechi) "Timp de mers": 5 1/2 - 6 ore "Marcaj": bandă albastră "Timp de mers": 6 - 6 1/2 ore "Marcaj": bandă roșie "Timp de mers": 4 - 4 1/2 ore
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
ore "Marcaj": cruce albastră "Timp de mers": 4 1/2 - 5 ore "Marcaj": triunghi albastru (vechi) "Timp de mers": 5 1/2 - 6 ore "Marcaj": bandă albastră "Timp de mers": 6 - 6 1/2 ore "Marcaj": bandă roșie "Timp de mers": 4 - 4 1/2 ore
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
montanism” (ascensiuni pe munte) termen nefolosit și inexistent în limba română. ul a evoluat, de-a lungul anilor, federația internațională de alpinism (UIAA) incluzând azi, în această activitate următoarele activități. 1. Drumeția montană (trekking) Este forma cea mai simplă de mers pe munte, până la limita zăpezii permanente/a ghețarului (în munții înalți), cu cel mai mare număr de practicanți. Se folosește un echipament specific precum: rucsac pentru transport, bocanci speciali și îmbrăcăminte specifică. 2. Alpinismul (mountaineering) Astăzi există în două forme
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
munții înalți), cu cel mai mare număr de practicanți. Se folosește un echipament specific precum: rucsac pentru transport, bocanci speciali și îmbrăcăminte specifică. 2. Alpinismul (mountaineering) Astăzi există în două forme: clasic și tehnic. Alpinismul clasic este forma originală a mersului pe munte, pe ghețar, zăpadă și stâncă, având ca obiectiv general atingerea unui vârf. În plus față de drumeție, se folosește un echipament tehnic specific precum: pioletul, colțarii, coarda, hamul. Alpinismul tehnic este forma mai complexă a mersului pe munte, pe
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
forma originală a mersului pe munte, pe ghețar, zăpadă și stâncă, având ca obiectiv general atingerea unui vârf. În plus față de drumeție, se folosește un echipament tehnic specific precum: pioletul, colțarii, coarda, hamul. Alpinismul tehnic este forma mai complexă a mersului pe munte, pe pereți verticali de gheață și stâncă, care a apărut la finalul secolului XIX, la peste 100 de ani de la apariția alpinismului. În plus față de forma clasică a alpinismului, se folosește un echipament tehnic foarte specializat: pitoane, micro-pitoane
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
are două subcategorii principale: cățărarea pe stâncă (rock climbing) și cățărarea pe gheață (ice climbing); 3. Schiul de tură (ski touring) Este deplasarea pe munte iarna, pe schiuri cu legături speciale, care permit ridicarea clăparilor de pe schi, pentru a ușura mersul. În plus, cu schiurile de tură se poate merge în pantă, datorită așa numitelor ”piei de focă” care se lipesc pe talpa schiului. Deoarece se schiază în afara pârtiilor amenajate, schiul de tură necesită numeroase cunoștințe de munte cu zăpadă (alpinism
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
două din cele trei tipuri de activități: drumeția montană și cățărarea pe stâncă (sub-ramură a alpinismului). Alpinismul și schiul de tură se pot practica doar iarna, când există cele trei elemente definitorii: zăpada, stânca și gheața. Se poate spune că mersul pe munte în România a apărut o dată cu apariția primului club de munte în Brașov: ”Siebenburgischer Alpenverein in Kronstadt” (SAK), 1873. Câțiva ani mai târziu (1881), la Sibiu s-a înființat cel care avea să devină până în 1948, cel mai mare
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
alpiniade”). În Carpații românești, mai precis în munții Bucegi și Piatra Craiului, în paralel cu dezvoltarea cățărării pe stâncă și a alpinismul hivernal, s-a dezvoltat o activitate montană unică, cel puțin în Europa, dacă nu și la nivel mondial: mersul pe brâne și văi de abrupt cu pietriș și fără zăpadă (vara). Aceste trasee sunt mai grele decât drumeția montană, dar nu se încadrează ca trasee de alpinism (lipsește zăpada/gheața) și nu sunt nici de cățărare pe stâncă (pentru că
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
decât unul cu pasaje nu prea grele dar foarte lung. Gradele de dificultate ale traseelor de alpinism: RO Internațional 1A/B = Facile = ușor , cățărare usoară pe stâncă sau zăpadă sau gheață unde nu este necesară folosirea echipamentului sau tehnicilor speciale; mersul pe ghețar; traseele care nu necesită legarea în cordă ca masură de protecție împotriva căderii, excepție făcând mersul pe ghețar. 2A/B = Peu Difficile = puțin dificil, trasee cu scurte pasaje tehnice pentru care se recomandă folosirea echipamentului de asigurare și
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
Internațional 1A/B = Facile = ușor , cățărare usoară pe stâncă sau zăpadă sau gheață unde nu este necesară folosirea echipamentului sau tehnicilor speciale; mersul pe ghețar; traseele care nu necesită legarea în cordă ca masură de protecție împotriva căderii, excepție făcând mersul pe ghețar. 2A/B = Peu Difficile = puțin dificil, trasee cu scurte pasaje tehnice pentru care se recomandă folosirea echipamentului de asigurare și trasee complicate pe ghețar. se recomandă doar alpiniștilor experimentați 3A/B = Assez Difficile = destul de dificil, trasee cu pasaje
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]