19,688 matches
-
afară, nu legați prin toate firele de acțiunea personajelor, de rolul personajelor. (Ă). În alte opere, comunistul se caracterizează prin aceea că ține discursuri cu orice prilej. De acest neajuns suferă Pavel Ilie din romanul lui Ion Călugăru Oțel și pâine. (Ă). Naturalismul este o concepție burgheză obiectivistă despre viață (Ă). Este ceea ce a făcut - cu toată intenția lui de a realiza un personaj pozitiv - Marin Preda În nuvela sa Ana Roșculeț. Comunista Ierulescu este o ființă atât de brutală, complicându
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
amintit cele mai cunoscute din aceste succese, cele două poeme mari scrise de M. Beniuc și Dan Deșliu, ciclul de poeme al Veronicăi Porumbacu, ultimele poezii ale lui Eugen Jebeleanu, romanul Drum fără pulbere al lui Petru Dumitriu, Oțel și pâine de Ion Călugăru, nuvela lui Jar Tehnicul și-a făcut datoria, piesa de teatru Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga, precum și o serie de lucrări mai puțin cunoscute dar care prezintă certe calități. Subliniind În expunere «că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
2041, 18 mai. Mihail Novocov. - Un rod minunat al luptei partidului. În Flacăra.nr 18 (174), 5 mai 21. xxx Cărți apărute În cinstea aniversării Partidului. Două romane ale construirii socialismului („Drum fără pulbere” de Petru Dumitriu și „Oțel și pâine” de Ion Călugăru). În: Flacăra, nr. 19 (175), 10 mai 22. J. Popper. - Primul roman al marilor construcții din țara noastră: Petru Dumitriu „Drum fără pulbere”. Cronică literară, I-II, Ibidem, nr. 21-22 (177-178), 24-31 mai 23. Ovid S.Crohmălniceanu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din trecut - se exersează Îndeosebi În poezie: D.Corbea - șase volume (Clocot, Răsărit de soare, 16 milioane, 1945, Hrisovul meu, 1947 ș.a.) 6 vol., Eugen Jebeleanu (Ceea ce nu se uită, 1945), Petru Vintilă (Poeme, 1945), Victor Torynopol (Cartea cu sânge, pâine și cocs, 1945), Ștefan Popescu (Se ridică ceața, 1945, Tuturor, 1948), Cicerone Theodorescu (Cântece de galeră, 1945), Ion Th. Ilea (Simfonia furtunilor, 1946), Sașa Pană (Poeme fără de imaginație, 1947), Veronica Porumbacu (Cântecele Babei Dochia, 1947) ș.a. Începând cu anul 1948
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Vântul nu se stârnește din senin de Asztalos Istvan - prima lucrare care atacă problema naționalistă și o rezolvă În spiritul Învățăturii marxist-leniniste, Cu ghearele și cu dinții (Kovacs Gyorgy), Grâu Înfrățit și Trandafir de la Moldova (Ion Istrati), Temelia (Eusebiu Camilar), Pâine albă (Dumitru Mircea), Ogoare noi (Aurel Mihale), Nepoții lui Horea (Petru Vintilă), Bărăgan, 3 vol. (V.Em.Galan), Setea (Titus Popovici), numeroasele nuvele și povestiri ale lui Suto Andras -circa 20 de volume (Pornesc oamenii, Opinca nouă, Cireșe tomnatice, Nuvele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Spre șantier de Ștefan Andrei, Porțile măreției , Șantierul de la Cumpăna apelor ș.a. de Geo Bogza, Cumpăna luminilor de Nicolae Jianu, dar mai ales industrializarea socialistă și impactul benefic al acesteia asupra omului, din romanele: Cântecul uzinei(Cella Serghi), Oțel și pâine (Ion Călugăru), La cea mai Înaltă tensiune (Nagy Istvan), Rădăcinile bucuriei (Ieronim Șerbu), În orașul de pe Mureș (Francisc Munteanu), Întâlnirea (C. Chiriță) ș.a. Proza istorică r-s și-a clădit potențialul apologetic și/sau social instigator, combativitatea de clasă și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intensifica exploatarea masivului de sare, domnia a acordat șavgăilor ce lucrau la ocnă numeroase privilegii - „locuri de casă, de hrană, de imaș, scutiri de toate birurile, scutirea de recrutare la oaste și, după apariția târgului, monopolul vânzării vinului, cărnii și pâinii în târg”. Toate acestea au generat o viguroasă creștere demografică - în anul 1774, după criteriul numărului total de locuitori, orașul Târgu Ocna era, după Iași, al doilea ca mărime din Moldova - și un ritm al expansiunii teritoriale de 1.150
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
H. Perlbergher, S. Filderman - casierul comitetului, Ozias Klein, Eugen Manas, Ozias Herșcovici și sinistratul S. Bernstein”. La solicitarea primarului Ioan Grigoriu, începând tot din data de 17 mai, Manutanța Garnizoanei Bacău a început operațiunile de distribuire a rațiilor zilnice de pâine. Documentele arhivistice indică faptul că până pe data de 27 mai inclusiv, „sinistrații, muncitorii fabricilor și populația săracă a orașului au primit gratuit 5.350 pâini negre de un kilogram fiecare”. Pe 20 mai 1926 Comitetul pentru ajutorarea sinistraților a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de 17 mai, Manutanța Garnizoanei Bacău a început operațiunile de distribuire a rațiilor zilnice de pâine. Documentele arhivistice indică faptul că până pe data de 27 mai inclusiv, „sinistrații, muncitorii fabricilor și populația săracă a orașului au primit gratuit 5.350 pâini negre de un kilogram fiecare”. Pe 20 mai 1926 Comitetul pentru ajutorarea sinistraților a fost pus „sub Înaltul Patronaj al M. S. Regina Maria, mamă alinătoare a tuturor durerilor neamului”. Fiind organizat la nivelul întregii țări, Comitetul Central de ajutorare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
destinată armatei. Importanța strategică a orașului este subliniată și de următoarele detalii: prin intermediul morilor „Filderman” și „Calmanovici”, precum și al fabricii de tăbăcărie deținută de același S. Filderman, Bacăul asigura armatei române cea mai mare parte din necesarul de încălțăminte și pâine. Multe din personalitățile militare ale timpului au locuit pentru o bună perioadă de timp la Bacău. Amintim aici pe Al. Averescu, C. Prezan, Artur Văitoianu, Eremia Grigorescu, Ernest Broșteanu ș.a. La inițiativa Clotildei Averescu, în ianuarie 1917 la Bacău a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri pe cele provenite din impozitarea sau arendarea altor activități: taxa pentru tăierea porcilor, închirierea podurilor de peste Bistrița, arendarea veniturilor provenite din aprovizionarea orașului cu păcură, cu carne, cu lumânări, cu pâine, cu tutun ș.a. Acest tip de construcție bugetară ne indică faptul că economia locală era dominată de micii meșteșugari și negustori, ce-și practicau activitățile specifice în celebrele dughene - ateliere în care se produceau și comercializau diferite produse. În cadrul acestor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anuități semestriale fiind de 10.663 lei. Capacitățile de producție și de depozitare ale acestor mori au crescut continuu astfel încât, în primul deceniu al secolului al XX-lea, cea mai mare parte din necesarul de făină „pentru îndestularea băcăuanilor cu pâine”, era asigurată de moara Kristen. În anul 1914, în urma unui incendiu devastator, moara Kristen a intrat în incapacitate de producție. Deși unitatea industrială se afla în ruină, S. Filderman a forțat achiziționarea ei, prețul de cumpărare fiind mult subevaluat. Investițiile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de producție se ridica la 540 de piei pe an, o fabrică de bere, una de sifoane, una de lumânări și o alta de țuică”. Doi ani mai târziu, acestora li s-au adăugat „dou) fabrici de mezeluri, dou) de pâine, patru de teracotă și una de săpun”. Odată cu trecerea în noul secol, ritmul dezvoltării industriale s-a accelerat, dovadă și numărul tot mai mare al unităților productive. Spre exemplu, în intervalul 1902 1908, numărul întreprinderilor din orașul Bacău s-a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fost menținută pe o perioadă de numai doi ani. III. E. Aprovizionarea cu alimente de primă necesitate. Evoluția prețurilor și salariilor Pe parcursul perioadei supusă cercetării noastre, aprovizionarea populației cu alimente de primă necesitate - vom face referire în special la pâine și carne - s-a realizat „prin liberă concurență și în limitele maximului prețurilor fixate de consiliul comunal”. După votarea prețurilor în cadrul ședințelor consiliului comunal acestea erau postate, prin intermediul ordonanțelor Primăriei, în zonele cu o intensă activitate de comerț alimentar - hala
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și capre, și 1.617 râmători, în anul 1925 nivelul consumului a crescut la 1.334.520 kilograme - din tăierea a 9.435 bovine, 4.512 caprine și 3.619 porcine. Produsă în propriile gospodării sau achiziționată de la brutarii autorizați, pâinea a fost principalul produs alimentar consumat de locuitorii orașului. O statistică din anul 1902 ne indică funcționarea unui număr extrem de redus de brutării - doar șase brutării autorizate. Dintre acestea, cinci erau deținute de locuitori „străini” - Marcu Chemerling, Dascălu Avram, Bercu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
brutari români. Locuitorii români mai puteau fi întâlniți în calitate de comercianți de covrigi și colaci - cu debite, în general, mici. În primul deceniu al secolului al XX-lea, o brutărie putea să pună zilnic în vânzare aproximativ 1.200-1.500 de pâini. Acestea erau produse numai în cursul nopții (între orele 2 6), în dou) sau trei serii, în funcție de capacitatea cuptoarelor. Pentru asigurarea combustiei, anual, cele șase brutării consumau aproximativ 1.800 metri cubi de material lemnos. În cazurile în care, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cuptoarelor. Pentru asigurarea combustiei, anual, cele șase brutării consumau aproximativ 1.800 metri cubi de material lemnos. În cazurile în care, în cursul verificărilor efectuate de către medicul comunal - secondat de unul din ofițerii de poliție -, era constatată lipsa la cântar, pâinile ce aveau mai puțin de un kilogram erau confiscate și „date la săraci”. Din numeroasele exemple prezente în procesele verbale de inspecție, ne-a reținut atenția „bilanțul” unui control din 4 noiembrie 1913 (brutăria lui Tudor Ioană: „(...) am găsit 284
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aveau mai puțin de un kilogram erau confiscate și „date la săraci”. Din numeroasele exemple prezente în procesele verbale de inspecție, ne-a reținut atenția „bilanțul” unui control din 4 noiembrie 1913 (brutăria lui Tudor Ioană: „(...) am găsit 284 kilograme pâine albă cu 100-200 grame lipsă la kilogram și 35 kilograme pâine neagră cu 50 75 grame lipsă”. În consecință, „marfa a fost confiscată pentru a fi dată la Ospătăria comunală a săracilor”. În conformitate cu prevederile regulamentelor comunale de „îndestulare”, la a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
săraci”. Din numeroasele exemple prezente în procesele verbale de inspecție, ne-a reținut atenția „bilanțul” unui control din 4 noiembrie 1913 (brutăria lui Tudor Ioană: „(...) am găsit 284 kilograme pâine albă cu 100-200 grame lipsă la kilogram și 35 kilograme pâine neagră cu 50 75 grame lipsă”. În consecință, „marfa a fost confiscată pentru a fi dată la Ospătăria comunală a săracilor”. În conformitate cu prevederile regulamentelor comunale de „îndestulare”, la a doua abatere brutarii găsiți vinovați riscau suspendarea autorizației de funcționare. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
40 de bani kilogramul, restul de carne de calitatea I urmând să se vândă cu prețul ordonanței 60 bani”. Sugestiile medicului comunal au devenit realiate odată cu publicarea ordonanței Primăriei nr. 3.630 din 18 iunie 1900. Pe plan local, prețul pâinii a înregistrat o tendință de stagnare de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1898) și până în toamna anului 1907 - pentru calitatea I (1 kilogramă, între 25-30 de bani și pentru calitatea a II-a (1 kilogram), între 20-25 de bani. Începând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
25-30 de bani și pentru calitatea a II-a (1 kilogram), între 20-25 de bani. Începând cu data de 11 octombrie 1907, printr-o ordonanța emisă de Primăria Bacău, pitarii au fost nevoiți să scoată la vânzare trei sortimente de pâine, cu următoarele prețuri: calitatea I - 35 bani, calitatea a II-a - 30 bani, calitatea a III-a - 25 bani. Prin aceeași ordonanță fiecare brutar a fost „obligat să depună zilnic la primărie câte o pâine de fiecare calitate ca probă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la vânzare trei sortimente de pâine, cu următoarele prețuri: calitatea I - 35 bani, calitatea a II-a - 30 bani, calitatea a III-a - 25 bani. Prin aceeași ordonanță fiecare brutar a fost „obligat să depună zilnic la primărie câte o pâine de fiecare calitate ca probă, pentru constatările ce primăria avea a le face”. În mai 1911, la propunerea medicului de oraș, administrația comunală a obligat brutarii din localitate să achiziționeze în termen de trei luni mașini sistematice de frământat. Motivul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la propunerea medicului de oraș, administrația comunală a obligat brutarii din localitate să achiziționeze în termen de trei luni mașini sistematice de frământat. Motivul care a stat la baza emiterii acestei ordonanțe a fost următorul: „actualul sistem de frământare a pâinii pentru consumațiunea publică este cu totul primitiv și dăunător sănătății locuitorilor, căci sudoarea cade în aluat”. Doi ani mai târziu, printr-o altă hotărâre a consiliului comunal (7 mai 1913), brutăriile au fost racordate la rețeaua centrală de alimentare cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întrebuințeze excedentele bugetare pentru aprovizionarea populației cu alimente de primă necesitate”. Tendința de creștere a exportului de cereale, manifestată la marii producători interni încă din iulie 1914, a determinat o mărire alarmantă a prețului principalului produs alimentar consumat de băcăuani - pâinea. Pentru a stopa această tendință, primarul orașului, Lascăr Veniamin, a invitat la discuții, pe 13 septembrie 1914, pe marii producători locali de făină: H. Calmanovici și G. Paul Kristen. Ambii au sugerat o politică fermă a statului român în privința opririi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Brutarii, morarii, comercianții etc. au fost sfătuiți să și creeze stocurile optime cu produsele specifice branșei lor. Prin Ordonanța din 3 aprilie 1915, Primăria Bacău a „declarat ca articole de primă necesitate următoarele alimente și materii prime industriale”: grâul, făina, pâinea, grăsimile, măslinele, fasolea uscată, zahărul și săpunul de rufe. În vara aceluiași an, lista a fost completată cu ovăz și lână. Cele două ordonanțe cuprindeau și prețurile maximale de comercializare ale acestor produse, redate în exemplele de mai jos: În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]