19,364 matches
-
p. 401]. Spre exemplu, dacă toți indivizii doresc că o anumită persoană să ocupe funcția de președinte, este dificil de argumentat împotriva acestei preferințe unanime. De aceea, pentru a fi acceptabilă, o FBSA ar trebui să nu refuze transformarea în preferință socială a unei preferințe unanime. Această cerință, aparent îndreptățită, elimină cel puțin trei tipuri de reguli de decizie socială. Primul tip este cel al drepturilor inalienabile<footnote În această privință, profesorul Miroiu a propus o a doua interpretare. Aceasta constă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă toți indivizii doresc că o anumită persoană să ocupe funcția de președinte, este dificil de argumentat împotriva acestei preferințe unanime. De aceea, pentru a fi acceptabilă, o FBSA ar trebui să nu refuze transformarea în preferință socială a unei preferințe unanime. Această cerință, aparent îndreptățită, elimină cel puțin trei tipuri de reguli de decizie socială. Primul tip este cel al drepturilor inalienabile<footnote În această privință, profesorul Miroiu a propus o a doua interpretare. Aceasta constă în faptul că problema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
puțin trei tipuri de reguli de decizie socială. Primul tip este cel al drepturilor inalienabile<footnote În această privință, profesorul Miroiu a propus o a doua interpretare. Aceasta constă în faptul că problema nu ar fi una de agregare a preferințelor, ci de admisibilitate a acestora. Altfel spus, problema ar fi a domeniului universal, și nu a condiției Pareto. În acest sens, dreptul meu inalienabil de a nu fi ucis este protejat nu prin faptul că preferința unanimă nu se transformă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
una de agregare a preferințelor, ci de admisibilitate a acestora. Altfel spus, problema ar fi a domeniului universal, și nu a condiției Pareto. În acest sens, dreptul meu inalienabil de a nu fi ucis este protejat nu prin faptul că preferința unanimă nu se transformă în preferință socială, ci prin acela că preferințele noastre (ale tuturor) ca eu să fiu ucis nu se află în domeniul funcției. Așadar, ca regulă de agregare a preferințelor, drepturile alienabile ar avea domeniul restricționat. Interpretarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de admisibilitate a acestora. Altfel spus, problema ar fi a domeniului universal, și nu a condiției Pareto. În acest sens, dreptul meu inalienabil de a nu fi ucis este protejat nu prin faptul că preferința unanimă nu se transformă în preferință socială, ci prin acela că preferințele noastre (ale tuturor) ca eu să fiu ucis nu se află în domeniul funcției. Așadar, ca regulă de agregare a preferințelor, drepturile alienabile ar avea domeniul restricționat. Interpretarea este interesantă, însă, în varianta drepturilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
problema ar fi a domeniului universal, și nu a condiției Pareto. În acest sens, dreptul meu inalienabil de a nu fi ucis este protejat nu prin faptul că preferința unanimă nu se transformă în preferință socială, ci prin acela că preferințele noastre (ale tuturor) ca eu să fiu ucis nu se află în domeniul funcției. Așadar, ca regulă de agregare a preferințelor, drepturile alienabile ar avea domeniul restricționat. Interpretarea este interesantă, însă, în varianta drepturilor inalienabile care mă interesează în această
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ucis este protejat nu prin faptul că preferința unanimă nu se transformă în preferință socială, ci prin acela că preferințele noastre (ale tuturor) ca eu să fiu ucis nu se află în domeniul funcției. Așadar, ca regulă de agregare a preferințelor, drepturile alienabile ar avea domeniul restricționat. Interpretarea este interesantă, însă, în varianta drepturilor inalienabile care mă interesează în această lucrare (cea libertariană), nu se pot găsi argumente pentru restricționarea domeniului - preferințele trebuie înregistrate așa cum sunt ele. footnote>. Dacă toți preferăm
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în domeniul funcției. Așadar, ca regulă de agregare a preferințelor, drepturile alienabile ar avea domeniul restricționat. Interpretarea este interesantă, însă, în varianta drepturilor inalienabile care mă interesează în această lucrare (cea libertariană), nu se pot găsi argumente pentru restricționarea domeniului - preferințele trebuie înregistrate așa cum sunt ele. footnote>. Dacă toți preferăm (inclusiv eu) ca eu să fiu ucis, iar organele să îmi fie împărțite altor persoane care fără un transplant ar muri, atunci, potrivit condiției Pareto slabe, preferința socială ar trebui să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
argumente pentru restricționarea domeniului - preferințele trebuie înregistrate așa cum sunt ele. footnote>. Dacă toți preferăm (inclusiv eu) ca eu să fiu ucis, iar organele să îmi fie împărțite altor persoane care fără un transplant ar muri, atunci, potrivit condiției Pareto slabe, preferința socială ar trebui să fie aceasta. Potrivit dreptului meu inalienabil de a nu fi ucis, această preferință unanimă nu poate fi însă transformată în preferință socială<footnote Voi discuta pe larg această problemă în partea a patra. Pe scurt, ea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
eu să fiu ucis, iar organele să îmi fie împărțite altor persoane care fără un transplant ar muri, atunci, potrivit condiției Pareto slabe, preferința socială ar trebui să fie aceasta. Potrivit dreptului meu inalienabil de a nu fi ucis, această preferință unanimă nu poate fi însă transformată în preferință socială<footnote Voi discuta pe larg această problemă în partea a patra. Pe scurt, ea vizează faptul că drepturile inalienabile pot fi privite ca alegeri sociale impuse, acestea scoțându-le nu numai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie împărțite altor persoane care fără un transplant ar muri, atunci, potrivit condiției Pareto slabe, preferința socială ar trebui să fie aceasta. Potrivit dreptului meu inalienabil de a nu fi ucis, această preferință unanimă nu poate fi însă transformată în preferință socială<footnote Voi discuta pe larg această problemă în partea a patra. Pe scurt, ea vizează faptul că drepturile inalienabile pot fi privite ca alegeri sociale impuse, acestea scoțându-le nu numai din domeniul condiției Pareto (care are dimensiunea de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
impuse, acestea scoțându-le nu numai din domeniul condiției Pareto (care are dimensiunea de nonimpunere), ci și din cel al TAS clasice. footnote>. Asemănător, dacă toți preferăm ca eu să mă vând ca sclav, condiția Pareto slabă va transforma această preferință unanimă în preferința socială. Totuși, dacă libertatea este un drept inalienabil, sclavia nu va fi admisibilă social. La fel, diferite tipuri de etici, spre exemplu cea creștin democrată, pot nega grupului dreptul de a transforma orice preferință unanimă în preferință
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
-le nu numai din domeniul condiției Pareto (care are dimensiunea de nonimpunere), ci și din cel al TAS clasice. footnote>. Asemănător, dacă toți preferăm ca eu să mă vând ca sclav, condiția Pareto slabă va transforma această preferință unanimă în preferința socială. Totuși, dacă libertatea este un drept inalienabil, sclavia nu va fi admisibilă social. La fel, diferite tipuri de etici, spre exemplu cea creștin democrată, pot nega grupului dreptul de a transforma orice preferință unanimă în preferință socială<footnote Spre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
va transforma această preferință unanimă în preferința socială. Totuși, dacă libertatea este un drept inalienabil, sclavia nu va fi admisibilă social. La fel, diferite tipuri de etici, spre exemplu cea creștin democrată, pot nega grupului dreptul de a transforma orice preferință unanimă în preferință socială<footnote Spre exemplu, viziunea lui Maritain (1951) în privința eticii consecinționiste machiavelliene. Potrivit acesteia, mijloacele permise în atingerea oricărui scop sunt doar cele conforme cu morala creștină. Să plecăm de la această idee în a presupune că toți
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferință unanimă în preferința socială. Totuși, dacă libertatea este un drept inalienabil, sclavia nu va fi admisibilă social. La fel, diferite tipuri de etici, spre exemplu cea creștin democrată, pot nega grupului dreptul de a transforma orice preferință unanimă în preferință socială<footnote Spre exemplu, viziunea lui Maritain (1951) în privința eticii consecinționiste machiavelliene. Potrivit acesteia, mijloacele permise în atingerea oricărui scop sunt doar cele conforme cu morala creștină. Să plecăm de la această idee în a presupune că toți preferăm folosirea unor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
presupune că toți preferăm folosirea unor mijloace abominabile în atingerea unor scopuri, fie ele și conforme cu dreptatea. Prin criteriul paretian slab, indiferent care ar fi mijloacele, cel care este preferat strict de toți indivizii trebuie să fie transformat în preferință socială. Potrivit eticii creștin-democrate nu orice astfel de mijloc poate fi preferat social. Dacă invadarea unei țări vecine este preferată strict de toți membrii țării noastre, criteriul Pareto transformă această preferință în preferință socială, în vreme ce criteriul creștindemocrat scoate această alternativă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strict de toți indivizii trebuie să fie transformat în preferință socială. Potrivit eticii creștin-democrate nu orice astfel de mijloc poate fi preferat social. Dacă invadarea unei țări vecine este preferată strict de toți membrii țării noastre, criteriul Pareto transformă această preferință în preferință socială, în vreme ce criteriul creștindemocrat scoate această alternativă din sfera de alegere a indivizilor și o trece în cea a Evangheliei, interzicând-o (aceeași problemă ca și în cazul drepturilor inalienabile - condiția de nonimpunere nu este satisfăcută). footnote>. Un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
toți indivizii trebuie să fie transformat în preferință socială. Potrivit eticii creștin-democrate nu orice astfel de mijloc poate fi preferat social. Dacă invadarea unei țări vecine este preferată strict de toți membrii țării noastre, criteriul Pareto transformă această preferință în preferință socială, în vreme ce criteriul creștindemocrat scoate această alternativă din sfera de alegere a indivizilor și o trece în cea a Evangheliei, interzicând-o (aceeași problemă ca și în cazul drepturilor inalienabile - condiția de nonimpunere nu este satisfăcută). footnote>. Un alt tip
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
unele reguli poziționale. În (1998), Saari argumenta faptul că regula pluralității ar fi eliminată de condiția Pareto slabă. Această regulă acordă un punct alternativei de pe primul loc și nici unul tuturor celorlalte. Problema constă însă în faptul că, deși poate reflecta preferința unanimă pentru prima poziție, nu o poate reflecta pe cea pentru celelalte poziții. În termenii lui Saari: „regula pluralității este exclusă, spre exemplu, deoarece (ierarhizează) a(bc) pentru un profil unanim abc<footnote Unde a(bc) se citește a preferat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
profil unanim abc<footnote Unde a(bc) se citește a preferat lui b și c, și b indiferent lui c, iar abc se citește „a preferat lui b și lui c, b preferat lui c”. footnote>, eșuând a reflecta în preferința socială preferința unanimă bc.” [Saari, 1998, p. 241]. Metaforic formulat, regula pluralității poartă ochelari care permit, exclusiv, vederea celei dintâi poziții dintr-o ierarhie. În privința celorlalte poziții (locurile 2 și 3 în exemplul lui Saari), deși preferința este unanimă, aceasta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
abc<footnote Unde a(bc) se citește a preferat lui b și c, și b indiferent lui c, iar abc se citește „a preferat lui b și lui c, b preferat lui c”. footnote>, eșuând a reflecta în preferința socială preferința unanimă bc.” [Saari, 1998, p. 241]. Metaforic formulat, regula pluralității poartă ochelari care permit, exclusiv, vederea celei dintâi poziții dintr-o ierarhie. În privința celorlalte poziții (locurile 2 și 3 în exemplul lui Saari), deși preferința este unanimă, aceasta nu este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a reflecta în preferința socială preferința unanimă bc.” [Saari, 1998, p. 241]. Metaforic formulat, regula pluralității poartă ochelari care permit, exclusiv, vederea celei dintâi poziții dintr-o ierarhie. În privința celorlalte poziții (locurile 2 și 3 în exemplul lui Saari), deși preferința este unanimă, aceasta nu este reflectată în preferința socială. Acesta este un nou sens în care condiția Pareto slabă elimină un tip de regulă de decizie socială ca FBSA acceptabilă. A se reține așadar că prin condiția Pareto slabă funcția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Saari, 1998, p. 241]. Metaforic formulat, regula pluralității poartă ochelari care permit, exclusiv, vederea celei dintâi poziții dintr-o ierarhie. În privința celorlalte poziții (locurile 2 și 3 în exemplul lui Saari), deși preferința este unanimă, aceasta nu este reflectată în preferința socială. Acesta este un nou sens în care condiția Pareto slabă elimină un tip de regulă de decizie socială ca FBSA acceptabilă. A se reține așadar că prin condiția Pareto slabă funcția de bunăstare socială devine invariantă la toate regulile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care condiția Pareto slabă elimină un tip de regulă de decizie socială ca FBSA acceptabilă. A se reține așadar că prin condiția Pareto slabă funcția de bunăstare socială devine invariantă la toate regulile de decizie socială care nu reflectă social preferințele individuale unanime. d) Domeniul universal este, la rându-i, o condiție intuitivă care vizează mulțimea informațiilor relevante pentru funcția de preferință. Aceasta este formată din informațiile individuale tranzitive<footnote Domeniul universal poate fi lărgit la a include orice preferințe individuale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția Pareto slabă funcția de bunăstare socială devine invariantă la toate regulile de decizie socială care nu reflectă social preferințele individuale unanime. d) Domeniul universal este, la rându-i, o condiție intuitivă care vizează mulțimea informațiilor relevante pentru funcția de preferință. Aceasta este formată din informațiile individuale tranzitive<footnote Domeniul universal poate fi lărgit la a include orice preferințe individuale indiferent că sunt sau nu ordini. În această nouă înțelegere, domeniul nerestricționat permite orice informație, indiferent că este tranzitivă sau nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]