19,627 matches
-
și alții. După 1944, au fost deschise în sat două școli elementare, două cluburi, o bibliotecă, un centru de sănătate. Primul președinte al Consiliului de sat a fost Constantin Lozovinski. Începând din anul 1991, satul Leușenii Tăutului face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 124 (9+115), reprezentând 6,80% din populație . În prezent, satul are 1.891 locuitori, preponderent ucraineni
Leușenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316086_a_317415]
-
Mahala (în , transliterat Mahala, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 152 metri, în partea de sud-vest a raionului Noua Suliță. De această comună depind administrativ satele Buda, Cotul Ostriței și Prut. Localitatea
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]
-
Mahala (în , transliterat Mahala, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 152 metri, în partea de sud-vest a raionului Noua Suliță. De această comună depind administrativ satele Buda, Cotul Ostriței și Prut. Localitatea Mahala a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]
-
de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Mahala face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.231 (16+2.215), reprezentând 90,40% din populație . În prezent, satul are 2.552 locuitori
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]
-
Hlinița, întâlnit și sub formele Hlinița pe Prut, Arboreni și Gai (în , transliterat Hai, în și în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Boian. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 219 metri, în partea de centru-vest a raionului Noua Suliță. Localitatea Hlinița a făcut parte încă de la
Hlinița, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316087_a_317416]
-
transliterat Hai, în și în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Boian. Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 219 metri, în partea de centru-vest a raionului Noua Suliță. Localitatea Hlinița a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul
Hlinița, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316087_a_317416]
-
de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Hlinița face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 264 (25+239), reprezentând 89,49% din populație . În prezent, satul are 351 locuitori, preponderent moldoveni. Conform
Hlinița, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316087_a_317416]
-
Cotul Bainschi, întâlnit și sub forma Cutul Bainschi (în , transliterat Kut, în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Lucovița. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 258 metri, în partea de nord-est a raionului Adâncata. Localitatea Cotul Bainschi a făcut parte încă de la înființare
Cotul Bainschi, Adâncata () [Corola-website/Science/316109_a_317438]
-
în , transliterat Kut, în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Lucovița. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 258 metri, în partea de nord-est a raionului Adâncata. Localitatea Cotul Bainschi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul
Cotul Bainschi, Adâncata () [Corola-website/Science/316109_a_317438]
-
URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Cotul Bainschi face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 13 (9+4), reprezentând 3,06% din populație . În prezent, satul are 439 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului
Cotul Bainschi, Adâncata () [Corola-website/Science/316109_a_317438]
-
Tărășeni, întâlnit și sub formă Tătărășeni (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 362 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. De această comună depinde administrativ satul Prevoroche. Localitatea Tărășeni a făcut parte încă de la
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
și sub formă Tătărășeni (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 362 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. De această comună depinde administrativ satul Prevoroche. Localitatea Tărășeni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. În anul 1673, domnitorul Ștefan Petriceicu a zidit în satul Mânăstioara (Siret) o biserică de piatră cu hramul Sf. Onufrie. Această
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Tărășeni face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 124 (66+58), reprezentând 13,57% din populație . În prezent, sătul are 987 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
Prevoroche (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Tărășeni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 343 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Prevoroche a făcut parte încă de la înființare din
Prevoroche, Adâncata () [Corola-website/Science/316112_a_317441]
-
Prevoroche (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Tărășeni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 343 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Prevoroche a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic
Prevoroche, Adâncata () [Corola-website/Science/316112_a_317441]
-
de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Prevoroche face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 991 (46+945), reprezentând 94,02% din populație . În prezent, satul are 1.284 locuitori, preponderent moldoveni. Conform
Prevoroche, Adâncata () [Corola-website/Science/316112_a_317441]
-
Dimca, întâlnit și sub forma Trestiana (în , în și în ), este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 423 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Dimca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
întâlnit și sub forma Trestiana (în , în și în ), este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 423 metri, în partea de centru a raionului Adâncata. Localitatea Dimca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
Vasile și Petre Cimbru, Nicolae Drevariuc etc. . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Dimca face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.299 (1.273+26), reprezentând 91,22% din populația localității . În prezent, satul are 1.855 locuitori
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
Corcești (în , transliterat Korcivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 370 metri, în partea de sud-vest a raionului Adâncata. Localitatea Corcești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
Corcești (în , transliterat Korcivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 370 metri, în partea de sud-vest a raionului Adâncata. Localitatea Corcești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului are loc într-un hrisov din 22 martie 1654 al domnitorului Gheorghe Ștefan (1653-1658), în care acesta menționa și
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
Ucrainene. În acel an, autoritățile sovietice au schimbat denumirea satului în cea de Șirokaia Poleana. În anul 1944 se redeschide școala din sat, care primește în 1974 statut de școală medie. Începând din anul 1991, satul Corcești face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.398 (1.385+13), reprezentând 90,90% din populație . În prezent, satul are 1.733 locuitori, preponderent
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
Petriceanca (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Suceveni. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 322 metri, în partea de centru a raionului Adâncata, pe malul râului Siret. Localitatea Petriceanca a făcut parte încă
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]
-
Petriceanca (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Suceveni. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 322 metri, în partea de centru a raionului Adâncata, pe malul râului Siret. Localitatea Petriceanca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]
-
de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Petriceanca face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 287 (280+7), reprezentând 38,63% din populația localității . În prezent, sătul are 641 locuitori, preponderent ucraineni. Conform
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]