202,454 matches
-
germane. A mai compus și piese radiofonice, proză scurtă, precum și două jurnale literare, cuprinzând perioadele 1946-1949, respectiv 1966-1971. În tinerețe, Max Frisch a simțit că viața burgheză este incompatibilă cu arta și de aceea a rămas multă vreme nesigur ce model de viață ar trebui să urmeze. Consecința acestei indecizii a fost că Frisch și-a întrerupt studiile de germanistică, precum și incipienta carieră artistică, a absolvit facultatea de arhitectură și a lucrat câțiva ani ca arhitect. Abia după succesul romanului său
Max Frisch () [Corola-website/Science/299219_a_300548]
-
experiență în televiziune, Rushdie revine în Anglia. Lucrează zece ani în publicitate (pentru celebra firmă Ogilvy & Mather cu Ayer Barker), apoi a devenit scriitor profesionist. În 2004, Rushdie s-a căsătorit pentru a patra oară, de data aceasta cu un model și o actriță faimoasă din India, Padma Lakshmi. Stilul său narativ, un amestec de mit și fantezie cu realitate, a fost pus în descendența realismului magic. Rushdie este de asemenea autor al mai multor romane și volume de eseuri care
Salman Rushdie () [Corola-website/Science/299223_a_300552]
-
Concurența perfectă este un model al teoriei economice. Acest model descrie o formă ipotetică a pieței în care nici un producător sau consumator nu are puterea de a influența prețurile de pe piață. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ținând cont de definiția standard a economiei
Concurență perfectă () [Corola-website/Science/299276_a_300605]
-
Concurența perfectă este un model al teoriei economice. Acest model descrie o formă ipotetică a pieței în care nici un producător sau consumator nu are puterea de a influența prețurile de pe piață. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ținând cont de definiția standard a economiei (Pareto-eficiența). Analiza piețelor perfect competitive
Concurență perfectă () [Corola-website/Science/299276_a_300605]
-
puterea de a influența prețurile de pe piață. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ținând cont de definiția standard a economiei (Pareto-eficiența). Analiza piețelor perfect competitive asigură fundamentul teoriei cererii și ofertei. Concurența perfectă trebuie să îndeplinească șase parametri: Acest model este, în cele mai multe cazuri o aproximație distantă a piețelor reale, cu o posibilă excepție a anumitor piețe largi. În general există puține piețe perfect concurențiale, dacă oricare dintre condițiile de mai sus se aplică piețelor reale. de exemplu, firmele nu
Concurență perfectă () [Corola-website/Science/299276_a_300605]
-
Ei se vor întrece cu prima firmă, reducând prețul pieței până când toate firmele vor obține profituri normale. Se spune că agricultura, cu un număr mare de ofertanți, o cerere relativ inelastică și produse aproape perfect substituibile, este o aproximare a modelului concurenței perfecte. Acest lucru poate fi adevărat în anumite locuri și perioade istorice, dar nu este adevărat în cazul economiilor moderne. De exemplu, pe piața globală a agriculturii, agricultorilor europeni sau americani li se oferă subvenții, iar aceștia își exportă
Concurență perfectă () [Corola-website/Science/299276_a_300605]
-
pot conduce la semnarea unor tratate. Schimburile de informații și analize dintre guvernele OCDE sunt puse la dispoziție de un secretariat din Paris. Secretariatul culege date, monitorizează trenduri și analize și prognozează dezvoltările economice. Acesta cercetează și schimbările sociale sau modelele comerciale dezvoltate, mediul, agricultura, tehnologia, taxele și alte domenii. OCDE ajută guvernele în direcția creșterii prosperității și a luptei împotriva sărăciei prin creștere economică, stabilitate economică, comerț și investiții, tehnologie, inovație, anteprenoriat și cooperare în scopul dezvoltării. Trebuie să existe
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică () [Corola-website/Science/299250_a_300579]
-
1406, este unul dintre sculptorii care lucrează la decorarea catedralei din Florența. Statuia de marmură a lui "David" face o legătură între manieră gotica, inca liberă, cu realismul renascentismului, care pune accent pe constituția corporală. "Evanghelistul Ioan" va servi ca model pentru "Moise" al lui Michelangelo. Donatello lucrează în colaborare cu breslele din Florența, care comandă la diferiți sculptori statuile patronilor lor pentru biserică " Or Sân Michele". Donatello dobândește un mare prestigiu prin realizarea statuilor în marmură ale "Sfanțului Petru", "Sfanțului
Donatello () [Corola-website/Science/299246_a_300575]
-
un mare prestigiu prin realizarea statuilor în marmură ale "Sfanțului Petru", "Sfanțului Marcu" și "Sfanțului Gheorghe" (1411-1416). Fidelitatea față de realitate și naturalețea figurilor, armonia proporțiilor și raportarea fragmentelor la întreg dau impresia că sculptorul și-ar fi realizat operele după modele. Relieful de pe piedestalul statuii "Sfanțului Gheorghe", pentru breaslă armurierilor, care reprezintă lupta sfanțului cu balaurul, este cea mai mare inovație a statuii. Sunt aplicate aici pentru prima oara regulile perspectivei în compoziție. "Sfanțul Marcu", sculptat la comanda breslei țesătorilor, prevestește
Donatello () [Corola-website/Science/299246_a_300575]
-
transmite însă și la porci. Cazurile de îmbolnăviri la om au fost evidențiate în special la lucrătorii din fermele avicole, în urma contactului direct cu păsările bolnave. În aceste situații studiile au demonstrat că virusul a suferit anumite modificări genetice. După modelele precedente, epidemiile de gripă se așteaptă să apară, în medie, de trei, patru ori într-un secol, când un nou subtip de virus apare și se transmite ușor de la o persoană la alta. Experții consideră că o altă epidemie de
Gripă aviară () [Corola-website/Science/299265_a_300594]
-
bune condiții. Alte exemple strălucite ale artei care a caracterizat această perioadă includ capela din Berza-la-Ville, din Franța, sau interiorul bisericii Sf. Angelo din Formis, lângă localitatea Capua, în Italia. Se cunoaște faptul că atunci multe cărți cu idei și modele au circulat de la o țară la alta. În biserica catolică spaniolă din San Clemente de Tahull, din Catalonia, există un Cristos în Glorie foarte îndrăzneț, clar influențat de bogăția și culorile strălucitoare ale artei bizantine a Constantinopolului, redusă în urma Cruciadelor
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
Arcului de Triumf, răspunzând cu promptitudine subscripțiilor lansate în cursul anului 1935 de Ministerul Apărării Naționale. Odată adunate sumele necesare, anul 1936 a fost consacrat integral definitivării monumentului, care a fost construit din granit de Deva, în stil clasic, după modelul marelui Arc de Triumf de la Paris. Forma sa este aceea a unui paralelipiped, având o temelie de 25 × 11,5m și o înălțime de 27m. Monumentul are o înălțime de 11m, o lățime de 9,5m și o boltă. Stâlpii
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]
-
2012, după divorțul sau de Skylar și cei doi au avut primul lor copil, Bryce Thadeus Ulrich-Nielsen, (n. 2007), născut în Sân Francisco. Nielsen are, de asemenea, un alt fiu numit Sebastian (n. 1990). Ulrich este în prezent logodit cu modelul Jessica Miller. Ulrich, un prieten cu Noel Gallagher, este fânul lui Gallagher care a format trupa Oasis și l-a susținut pe acestă când a renunțat la cocaină în 2008.
Lars Ulrich () [Corola-website/Science/299815_a_301144]
-
și ceasul cu trei cadrane din turnul clădirii. Având diametrul de 3,25 m, acestea erau decorate cu mici vitralii, reprezentând cele 12 zodii. Câte doi plăieși, în costume naționale, zugrăviți pe zidul turnului, stau de straja, încadrând ceasornicul, după modelul oștenilor pictați la castelul Peleș. Atât vitraliile, cât și crenelurile, în formă de cruce ale turnului, erau luminate electric în cursul nopții. Carillonul ceasului este un sistem de clopote acordate, o replică modernă a mecanismelor similare din Evul Mediu Occidental
Palatul Culturii din Iași () [Corola-website/Science/299819_a_301148]
-
dovedit ulterior a avea o structură internă. Explorarea structurii materiei la scară din ce în ce mai mică a fost realizată experimental în procese de ciocnire la energii din ce în ce mai mari: fizica particulelor elementare este cunoscută și ca fizica energiilor înalte. Rezultatele experimentale obținute și modelele teoretice elaborate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea au fost sintetizate în modelul standard, conform căruia particule elementare sunt quarkurile și leptonii, împreună cu bosonii de calibrare (care mediază interacțiunile electromagnetică, slabă și tare). Acestora li se adaugă bosonul
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
fost realizată experimental în procese de ciocnire la energii din ce în ce mai mari: fizica particulelor elementare este cunoscută și ca fizica energiilor înalte. Rezultatele experimentale obținute și modelele teoretice elaborate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea au fost sintetizate în modelul standard, conform căruia particule elementare sunt quarkurile și leptonii, împreună cu bosonii de calibrare (care mediază interacțiunile electromagnetică, slabă și tare). Acestora li se adaugă bosonul Higgs (postulat pentru a explica masele diferite de zero ale particulelor elementare și confirmat experimental
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
tare). Acestora li se adaugă bosonul Higgs (postulat pentru a explica masele diferite de zero ale particulelor elementare și confirmat experimental în anul 2013). Gravitonul, postulat ca mediator al interacțiunii gravitaționale, a rămas deocamdată ipotetic și nu este inclus în modelul standard. Denumirile particulelor subatomice sunt indicate simbolic printr-o literă din alfabetul latin sau grec. Exemplu: foton formula 1. Pentru o antiparticulă se folosește același simbol ca pentru particula respectivă, cu o bară deasupra. Exemplu: neutrin formula 2, antineutrin formula 3. Pentru particulele
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
sondat această distribuție de sarcină, observând modul în care era împrăștiat un fascicul de raze alfa pe o foiță de aur (1911). Concluzia era că sarcina pozitivă masivă este concentrată în centrul atomului. Rutherford a încorporat acest rezultat într-un model atomic, care însă nu specifica distribuția sarcinii negative de electroni. În anul 1913, Niels Bohr a propus un model al atomului de hidrogen, care consta dintr-un electron punctual aflat pe o orbită staționară în jurul unui nucleu masiv de dimensiuni
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
de aur (1911). Concluzia era că sarcina pozitivă masivă este concentrată în centrul atomului. Rutherford a încorporat acest rezultat într-un model atomic, care însă nu specifica distribuția sarcinii negative de electroni. În anul 1913, Niels Bohr a propus un model al atomului de hidrogen, care consta dintr-un electron punctual aflat pe o orbită staționară în jurul unui nucleu masiv de dimensiuni mult mai mici decât raza orbitei electronice și de sarcină electrică pozitivă, egală în valoare absolută cu sarcina electronului
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
atomului de hidrogen, care consta dintr-un electron punctual aflat pe o orbită staționară în jurul unui nucleu masiv de dimensiuni mult mai mici decât raza orbitei electronice și de sarcină electrică pozitivă, egală în valoare absolută cu sarcina electronului. Acest model era compatibil cu rezultatele experimentului Rutherford și explica structura spectrului de linii al hidrogenului. Ionul de hidrogen urma să primească peste câțiva ani numele de "proton". Extins la atomii masivi, modelul atomic ar fi constat dintr-un număr de electroni
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
pozitivă, egală în valoare absolută cu sarcina electronului. Acest model era compatibil cu rezultatele experimentului Rutherford și explica structura spectrului de linii al hidrogenului. Ionul de hidrogen urma să primească peste câțiva ani numele de "proton". Extins la atomii masivi, modelul atomic ar fi constat dintr-un număr de electroni (număr atomic formula 6) pe orbite staționare și un nucleu compus din tot atâția protoni. În realitate, masa ionilor masivi, deși un multiplu întreg (număr de masă formula 7) al masei protonului, este
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
aibă sarcină electrică fracționară (respectiv 2/3, -1/3 și -1/3 din sarcina elementară). Simetria evidențiată de calea octuplă putea fi explicată presupunând că mezonii sunt compuși dintr-o pereche quark-antiquark formula 15, iar barionii din trei quarkuri formula 16. Acest model matematic avea defectul că viola principiul de excluziune. Oscar W. Greenberg a arătat că defectul putea fi remediat făcând ipoteza că, pe lângă aromă, quarkurile au o proprietate suplimentară, numită simbolic "color" ("culoare"), cu trei valori diferite, respectiv "red" ("roșu"), "green
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
efectuate în anii următori pentru detectarea quarkurilor au avut rezultat negativ. Totuși, experimentele de împrăștiere inelastică la energii mari, efectuate la SLAC și CERN, au arătat că distribuția de sarcină în interiorul hadronilor era neomogenă, având un caracter granular, compatibil cu modelul quarkurilor. Aceste componente ale hadronilor, numite provizoriu "partoni", nu puteau fi detectate în stare liberă; ele apăreau „încarcerate” ("quark confinement") în interiorul hadronilor, unde păreau să se miște aproape liber ("asymptotic freedom"). Descoperirea mezonului formula 17 de către grupurile Burton Richter la SLAC
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
au fost puși în evidență în 1979, în jeturile de particule detectate în experimentul PETRA la DESY. Identificarea succesivă a leptonilor "tau" formula 20 (1975), cu "neutrinul tau" formula 21 corespunzător (în anul 2000), a completat lista leptonilor de a treia generație. Modelul standard conține astfel șase quarkuri și șase leptoni. În anii 1960, Sheldon Glashow, Abdus Salam și Steven Weinberg au elaborat o descriere unificată a interacțiunilor electromagnetică și slabă: "teoria cuantică a interacțiunii electroslabe". Teoria presupune existența unor bosoni vectoriali (de
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
de spin 0) foarte masiv. La 4 iulie 2012, la CERN s-a anunțat descoperirea unei particule cu masă de aproximativ 126 GeV, compatibilă cu acest „boson Higgs”; identificarea a fost confirmată la 14 martie 2013, completând baza experimentală a modelului standard. Proprietățile materiei pot fi înțelese pe baza a patru forțe fundamentale: interacțiunile tare, electromagnetică, slabă și gravitațională. Intensitățile acestora sunt caracterizate prin constante de cuplaj adimensionale, care în realitate depind de transferul de energie-impuls în procesul în care ele
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]