202,454 matches
-
un important val de naționalizări a avut loc în aproape toate țările care reținuseră modelul economic capitalist: Marea Britanie, Franța, Italia, (Republica Federală) Germania. Confiscări de patrimoniu privat au avut de altfel loc nu numai în țările conduse de regimuri pe model sovietic, ci și în Occident acolo unde populațiile și adminstrația postbelică i-au perceput pe deținătorii de capital ca fiind "dușmani", "străini", "colaboratori cu regimurile de ocupație" sau doar "profitori de război"; în Franța este de exemplu bine cunoscut cazul
Legea naționalizării () [Corola-website/Science/299403_a_300732]
-
un ordin emis de Heinrich Himmler, comandantul suprem al SS-ului (în ). Conceput inițial ca lagăr de concentrare (în ), lagărul de la Dachau a devenit, sub comanda lui Theodor Eicke, după construirea unei camere de gazare și a crematoriilor un lagăr model, cu regim și de exterminare, nu numai de detenție, și în același timp o școală veritabilă pentru ofițerii SS. Primii deținuți ai lagărului au fost diferiți opozanți ai regimului: comuniști, social-democrați, membri ai organizațiilor muncitorești social-democrate și comuniste, preum și
Dachau () [Corola-website/Science/299395_a_300724]
-
simbol pentru "economia geometrică". În 1915, publică manifestul ""De la cubism și futurism la suprematism, un nou realism artistic"", la redactarea căruia a contribuit și poetul Vladimir Maiakovski. Malevici își dezvoltă ideile, cinci ani mai târziu (1920), în studiul ""ul ca model al nonreprezentării"", text ce va fi cuprins în volumul ""Lumea nonreprezentării"". Tot în anul 1915 pictează tabloul ""Pătrat roșu: pictură realistă a unei țărănci bidimensionale"", pentru ca în 1919 să realizeze tabloul ""Pătrat alb pe fond alb"", care închide provizoriu ciclul
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
la "École des Beaux-Arts". Manet însă, în locul metodelor rigide de învățământ ale Academiei, alege școala lui Thomas Couture. În ciuda metodelor liberale de predare ale școlii, Manet are deja ideile sale despre artă, se împotrivește tiparelor obișnuite acceptate până la el, solicită modelelor sale să se îmbrace, le așază în poziții naturale în locul ținutei alese și aranjate. Își desăvârșește tehnica picturală, copiind lucrările maeștrilor în muzeul Louvre. Un interes deosebit îi trezește Tiziano, Rubens, precum și Velázquez. Din pictura franceză, doi artiști sunt considerați
Édouard Manet () [Corola-website/Science/299420_a_300749]
-
sunt de forma O asemenea formulare este câteodată numită "program matematic" (un termen care nu are legătură directă cu programarea calculatoarelor, dar încă se mai folosește în programarea liniară). Multe probleme din lumea reală cât și probleme teoretice, pot fi modele pentru această ramură a matematicii. Tipic, formula 2 este o submulțime a spațiului Euclidian formula 7, des specificat ca un set de "limitări de posibilități", egalități sau inegalități pe care membrii lui formula 2 trebuie să le satisfacă. Elementele lui formula 2 se numesc
Optimizare () [Corola-website/Science/299423_a_300752]
-
pe verticală. Acul, inițial din safir, vibrează vertical pe un cilindru acoperit cu o foiță de staniol cu canale trasate. Ulterior, înlocuiește acest tip de cilindru, cu cilindrul de ceară. Faima fonografului nu durează mult. Pe la 1887, Emile Berliner, după modelul acestuia, realizează gramofonul. Acesta este net superior fonografului, prin faptul că în locul cilindrului de ceară folosește un disc de ebonită, mult mai ușor de manipulat și foarte fiabil. Acesta are șanțuri concentrice, este pus în mișcare de un mecanism cu
Film sonor () [Corola-website/Science/299446_a_300775]
-
17 Februarie 1894. În copilărie, Tolkien a fost mușcat de un păianjen babuin în grădină, eveniment care i-a influențat mai târziu operele. Thornton S. Quimby, doctorul care a avut grijă de copil după mușcătura de păianjen, a devenit un model pentru personaje ca Gandalf. La trei ani, Tolkien a plecat în Anglia cu mama și fratele său în ceea ce trebuia să fie o vizită lungă de familie. Tatal său a murit in Africa de Sud de febră reumatică înainte de a-i putea
J. R. R. Tolkien () [Corola-website/Science/299443_a_300772]
-
enorm al nucleului. Este nevoie de o cantitate foarte mare de energie pentru a dezintegra nucleul. În mecanica cuantică, însă, există o probabilitate ca particula să poată evada ca printr-un tunel prin potențialul său. Gamow a rezolvat un potențial model pentru nucleu și a stabilit o relație între timpul de înjumătățire a particulelor și energia emisiei. Dezintegrarea alfa prin efectul tunel a fost rezolvată în același timp de Ronald Gurney și Edward Condon. La scurt timp după aceea, ambele grupuri
Efectul tunel () [Corola-website/Science/299459_a_300788]
-
erezie pentru piesa "Contesa Cathleen". Printre prietenii lui Joyce din perioada studenției (mulți dintre ei viitori intelectuali de seamă ai Irandei) se numără John Francis Byrne, Thomas Kettle, Constantine Curran, Francis Sheehy-Skeffington și Oliver St. John Gogarty. Ei vor deveni modele pentru personajele joyciene de mai târziu. Joyce a fost de asemenea membru al "Societății Literare și Istorice" ("Literary and Historical Society") din Dublin, în cadrul căreia a citit la 20 ianuarie 1900 un tratat despre "Teatru și viață" ("Drama and Life
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
un anume domn Alfred H. Hunter, o cunoștință a tatălui, care îl duce la el acasă pentru a-i îngriji rănile. Hunter, despre care Dublinul zvonea că ar fi evreu și că ar avea o soție adulteră, va servi ca model principal pentru personajul Leopold Bloom din "Ulise". Gogarty însuși devine Buck Mulligan în același roman și, prin vocea lui fictivă, amintește stânjenitorul episod: În ianuarie 1904, Joyce încearcă să publice în revista "Dana" un scurt eseu autobiografic, intitulat, la sugestia
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
În "Scila și Caribda", Stephen Dedalus afirmă că „Paternitatea ar putea fi o ficțiune legală”, simțindu-se liber să își abandoneze tatăl biologic (dar și Biserica Catolică pe care o resimte ca pe o autoritate patriarhală) și să caute un model patern mai adecvat. Prin acești termeni, „ficțiune legală”, eroul pune la îndoială autenticitatea familiei, „tatăl” fiind astfel un produs al imaginației, al limbajului și nu o realitate a naturii. „Paternitatea, în sensul zămislirii conștiente, îi este necunoscută bărbatului. E o
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
care guvernează această structură, relația dintre elementele constitutive și imaginea de ansamblu sunt mai importante așadar pentru structuraliști decât conținutul textului sau orice element individual, separat de context. Conform lui Clive Hart în "Structură și motiv în Veghea lui Finnegan", „Modelele structurale din "Veghea lui Finnegan" nu pot fi respinse ca un eșafodaj estetic, folositor scriitorului, dar irelevant cititorului, pentru că aceste modele susțin o mare parte din încărcătura de semnificații a cărții”. În "Poeticile lui Joyce", Umberto Eco observă că încă
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
sau orice element individual, separat de context. Conform lui Clive Hart în "Structură și motiv în Veghea lui Finnegan", „Modelele structurale din "Veghea lui Finnegan" nu pot fi respinse ca un eșafodaj estetic, folositor scriitorului, dar irelevant cititorului, pentru că aceste modele susțin o mare parte din încărcătura de semnificații a cărții”. În "Poeticile lui Joyce", Umberto Eco observă că încă din capitolul "Proteu", "Ulise" semnalează posibilitatea unei cărți „a cărei formă este principalul și cel mai explicit dintre mesaje”. Subjugarea conținutului
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
par a avea rol decorativ. Despre "Veghea lui Finnegan", Samuel Beckett spune: Margot Norris consideră că folosirea de către Joyce a diferitelor stiluri literare este, în cele din urmă, „un atac asupra conceptului tradițional de structură”; însușindu-și atât de multe modele structurale, Joyce demonstrează că e imposibil a fi fidel unei structuri stabile. Robert Scholes îl consideră pe Joyce un structuralist "avant la lettre", pentru că a renunțat la personajul egocentric: deși au caracter autobiografic, Leopold Bloom și Humphrey Chimpden Earwicker sunt
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
dar nu un Dumnezeu asemănător cu omul, debordând de individualism și supus unor accese de temperament când voința Lui este încălcată, ci un Dumnezeu care nu este în niciun fel ridiculizat pentru că El este planul universului, sistemul suprem care stabilește modelul tuturor lucrurilor.” Jacques Derrida respinge structuralismul considerându-l o mistificare metafizică, la fel ca întreaga tradiție a filozofiei europene, pentru că impune o „viziune asupra lumii” ("Weltanschauung") unică și determinată. Derrida demonstrează prin diferite exemple din Platon și Rousseau că gândirea
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
lumină. Pentru Derrida, Joyce reușește să se sustragă metafizicii prezenței cultivând o ambiguitate radicală, astfel încât textul oferă o libertate maximă interpretării și nu favorizează o anumită voce (este echivoc). Filozoful îi consideră pe Edmund Husserl și James Joyce „două mari modele, două paradigme ale gândirii, dar și [...] ale relației dintre limbă și istorie”: în timp ce Husserl a ales o univocitate completă a limbii, adică un limbaj pur, științific, matematic, ce nu permite deconstrucția, Joyce a optat pentru echivocarea completă, pentru „acumularea de
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
scriitorului: îndreptându-se spre Cork pentru a vinde ultima proprietate a familiei, Stephen și tatăl său călătoresc cu trenul, dar Stephen este plictisit și dezgustat de sentimentalismul și eșecurile personale ale tatălui și încetează să mai identifice în el un model patern adecvat. Conform naratorului, în acel moment, Stephen se simte astfel: Lectura feministă a textelor lui Joyce încearcă să stabilească rolul unor personaje feminine ca Molly Bloom, Issy sau Anna Livia Plurabelle în universul scriitorului. Deși adesea a tratat feminitatea
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
experimentarea a diferite tipuri de avioane, vectori purtători și sisteme de arme. Se mai spune și că în această zonă pot fi văzute OZN-uri însă nu sunt dovezi care să arate ca OZN-urile vin din spațiu sau sunt modelele de testare a noilor avioane fabricate de Armata Americană în Area 51. DREAMLAND: Fifty Years of Secret Flight Testing în Nevada By Peter W. Merlin a fost construită între anii 1940-1950.De atunci, ea tot continuă să se extindă. Pistă
Zona 51 () [Corola-website/Science/298784_a_300113]
-
(prescurtat UML) este un limbaj standard pentru descrierea de modele și specificații pentru software. Limbajul a fost creat de către consorțiul Object Management Group (OMG) care a mai produs printre altele și standardul de schimb de mesaje intre sisteme CORBA. UML a fost la bază dezvoltat pentru reprezentarea complexității programelor orientate
Unified Modeling Language () [Corola-website/Science/298769_a_300098]
-
în care nimeni nu era nici sărac, nici bogat, și unde toți erau egali, iar viața de zi cu zi se baza pe mutualitate. Voind să trăiască aceeași experiență a originilor, mișcarea anabaptistă trăia în Germania veacului XV după un model anarhist. Unii trăiau în obști care nu aveau de-a face cu guvernământul din timpul respectiv. Mormonii, la început, trăiau ca anabaptiștii. Cel mai recent, comunitatea Fericirilor - mișcare romano-catolică de obârșie francofonă - trăiește tot după un principiu asemănător. Totuși, nici unul
Anarhism creștin () [Corola-website/Science/298767_a_300096]
-
mai puțin reușită "Paradise Regained" (Paradisul regăsit, 1671) au fost scrise când a orbit și când se afla într-un oarecare pericol politic (după restaurarea lui Carol al II-lea), ca și "Samson Agonistes" 1671, o dramă poetică bazată pe modelul tragediei clasice grecești, dar cu subiect biblic, o piesă de teatru puternică, deși nespecifică genului. Poemul în versuri albe "Paradise Lost" (Paradisul pierdut) a apărut în 1667 în zece cărți; a doua ediție, în care Milton reorganiza cele zece cărți
John Milton () [Corola-website/Science/298779_a_300108]
-
François Quesnay. Preocuparea fundamentală a lui Keynes a fost aceea de a stabili o corelație între dezvoltarea economică a societății și nivelul ocupării resurselor de muncă disponibile, de a oferi soluții pentru înlăturarea șomajului. Pentru aceasta el a folosit un model economico-matematic descriptiv compus din trei categorii de elemente: Relațiile dintre variabile au fost redate cu ajutorul unor ecuații și inegalități, precum și interdependența dintre ele, redată cu ajutorul unor funcții (funcția ocupării, a ofertei, a cererii etc.). Așa cum am mai afirmat, Keynes admite
John Maynard Keynes () [Corola-website/Science/298778_a_300107]
-
Ținând seama de structura cererii de mărfuri, Keynes ajunge la concluzia că dacă suma consumului final global (C) și a investițiilor globale (I) este egală cu venitul global (Y), atunci economia este în echilibru, situație exprimată în ecuația fundamentală a modelului său formula 2. Deoarece în realitate există dificultăți în desfacerea mărfurilor și predomină dezechilibrul în economie formula 3, încasările sunt mai mici decât producția oferită și deci, implicit, rezultă șomaj involuntar; Parametrul multiplicator investițional (K), cu ajutorul căruia se exprimă gradul de intensitate
John Maynard Keynes () [Corola-website/Science/298778_a_300107]
-
și emite ducați din argint de 800 ‰ cu greutatea de 0,6 și bani cu greutatea de 0,3 grame. Această reformă a asigurat, în perspectivă, o oarecare stabilitate și dezvoltare dar mai ales autonomia economică a țării prin adaptare, model ce va fi adoptat și în plan politic, evitând astfel anexarea reală. Tot pe plan intern inițiază o revigorare a legislației, punând să se traducă unele codice de legi bizantine sub denumirea de "Zakonicul de la Târgoviște", cel mai vechi manuscris
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
italian poate fi observată și la Frans Hals sau Jan Vermeer van Delft. În Franța, în secolul al XVII-lea, moda clasicismului îngrădește dezvoltarea caravaggismului. Totuși, la Louis Le Nain și la Georges de La Tour se recunoaște folosirea clarobscurului după modelul lui Caravaggio. Mult mai târziu, Théodore Géricault (1791-1824) demonstrează, de exemplu în tabloul ""Pluta Meduzei"", că și-a însușit perfect tehnica dispunerii luminii inițiată de Caravaggio. În Spania, amprentele lui Caravaggio sunt vizibile pe tablourile timpurii ale lui Velázquez. Expresivitatea
Caravaggio () [Corola-website/Science/298785_a_300114]