192,981 matches
-
, pseudonim literar Bogdan Didescu (n. 27 noiembrie 1964, Didești, județul Teleorman), este poet, pictor, publicist, romancier, membru fondator al Societății Scriitorilor Târgovișteni, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru al Academiei Internaționale „Mihai Eminescu” (India), membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Militar de
Dan Gîju () [Corola-website/Science/327257_a_328586]
-
eminesciene". Pe lângă activitatea gazetărească și didactică, Simion Gociu a scris poezii și povestiri pentru copii în limba română. El a debutat ca poet în 1965, publicând în revistele "Nistru", "Moldova", "Buletinul „Mihai Eminescu”", "Orizontul", "Zorile Bucovinei", "Literatura și arta", "Bucovina literară", "Literatorul", "Glasul Bucovinei", "Septentrion literar", "Concordia", "Arcașul", "Țara fagilor", "Făgurel" și "Gazeta de Herța". O parte din poeziile sale au fost incluse în culegerile colective "Glasuri tinere" (Ed. „Carpați”, Ujgorod, 1971); "Metafore românești din Bucovina de nord. Antologie" (vol. I
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
didactică, Simion Gociu a scris poezii și povestiri pentru copii în limba română. El a debutat ca poet în 1965, publicând în revistele "Nistru", "Moldova", "Buletinul „Mihai Eminescu”", "Orizontul", "Zorile Bucovinei", "Literatura și arta", "Bucovina literară", "Literatorul", "Glasul Bucovinei", "Septentrion literar", "Concordia", "Arcașul", "Țara fagilor", "Făgurel" și "Gazeta de Herța". O parte din poeziile sale au fost incluse în culegerile colective "Glasuri tinere" (Ed. „Carpați”, Ujgorod, 1971); "Metafore românești din Bucovina de nord. Antologie" (vol. I, ediție îngrijită de Vasile Constantinescu
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
de Simion Gociu au fost incluse în „Abecedarul” pentru școlile cu limba de predare română din Ucraina (Ed. „Bukrek”, Cernăuți, 1997, 2001, 2002, 2003, 2004). Despre creația poetică a lui Simion Gociu au scris mai mulți critici și poeți. Criticul literar Adrian Dinu Rachieru a scris un eseu intitulat „Un «eu visător»: Simion Gociu” în antologia sa "Poeți din Bucovina", observând că versul poetului "„e un vers cantabil, pe un ton de tristă baladă”". În prefața la volumul "Oul gastronomic" (1998
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
a oferit postul de profesor titular și șef al Departamentului de Istoria Religiilor la Universitatea din Chicago. Profesorul Eliade a fost ocupat în anii următori cu activitatea didactică, ținerea de conferințe și redactarea unor studii științifice, reducându-și mult activitatea literară. În iarna anului 1958 a început să se preocupe din nou de cercetarea tradițiilor spirituale românești ca un mijloc de a-și păstra identitatea culturală în SUA. A început să redacteze articolul „Les Daces et les loups” (primul capitol din
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
din Madrid (condus de George Uscătescu, profesor de filozofie la Universitatea Complutense din Madrid) în cadrul unei colecții de scrieri publicate de personalități românești proeminente ale exilului românesc. Ca urmare a faptului că, după cel de-al Doilea Război Mondial, opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii de către autoritățile regimului comunist, nuvela „O fotografie veche de 14 ani” nu a putut fi publicată în România decât mult mai târziu. Volumul "La țigănci și alte
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
în 1959, nu mai puțin limpede și de tare decât de Petru Movilă și Sinodul de la Iași din 1642”". Academicianul Eugen Simion considera că nuvela „O fotografie veche de 14 ani” este o scriere mai slabă din punct de vedere literar, dar care are meritul de „a formula clar tema scriitorului (retragerea divinității din lume) și de a sugera, printr-o ficțiune epică cât se poate de simplă, un caz de renaștere spirituală într-un individ de rând”. În opinia sa
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
" " ori cântec realist, cunoscut cel mai adesea în limba română doar sub denumirea chanson, se referă la un stil muzical de interpretare practicat mai ales in Franța, ancorat inițial în mișcarea artistică și literară cunoscută că realism, în perioada să populară, dar având influențe și "urme" rafinate de Art Nouveau și Art Deco, în perioada să de cucerire a celor educați și a celor avuți. a fost practicat cu precădere în perioada cuprinsă între
Chanson réaliste () [Corola-website/Science/327286_a_328615]
-
și Art Deco, în perioada să de cucerire a celor educați și a celor avuți. a fost practicat cu precădere în perioada cuprinsă între anii 1880 și anii postbelici ai celui de-al doilea război mondial. Influențat deopotrivă de realismul literar precum și de naturalismul din teatru, dar și de cel literar, "chanson réaliste" a reflectat în perioada sa inițială, care a fost accesibilă doar celor săraci, fiind muzică clasei muncitoare pariziene, perspectiva asupra lumii a celor neprivilegiați, prezentată într-o formă
Chanson réaliste () [Corola-website/Science/327286_a_328615]
-
educați și a celor avuți. a fost practicat cu precădere în perioada cuprinsă între anii 1880 și anii postbelici ai celui de-al doilea război mondial. Influențat deopotrivă de realismul literar precum și de naturalismul din teatru, dar și de cel literar, "chanson réaliste" a reflectat în perioada sa inițială, care a fost accesibilă doar celor săraci, fiind muzică clasei muncitoare pariziene, perspectiva asupra lumii a celor neprivilegiați, prezentată într-o formă tranșant de realistă, uneori chiar seaca și cinica, dar nu
Chanson réaliste () [Corola-website/Science/327286_a_328615]
-
pe o carte din 1990 scrisă de Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu — se pare că la sugestia lui William Totok. Cartea, despre viața ei după reîntoarcerea în România, nu este un roman documentar. Narațiunea transcende limitele dintre genurile literare, amestecând relatarea cu elemente metaficționale ale unor evenimente fără legătură cu Cumpănaș (de exemplu despre scriitorul Elias Canetti, psihoanalistul Sigmund Freud). Un bestseller, cartea se zice că ar fi făcut-o pe Cumpănaș cunoscută în România, făcând-o, conform criticului
Ana Cumpănaș () [Corola-website/Science/327290_a_328619]
-
bloc de marmură cu latura de 66 de cm. Subiectul le-a permis celor doi autori să exploreze teme de geologie, arheologie și istorie, pe care le-au reunit într-un roman căruia Vladimir Colin i-a făcut o cronică literară foarte bună în Colecția de povestiri științifico-fantastice. La malul mării are loc o sinucidere bizară a unei tinere pe nume Wilhelmina Fisch. Studiind cazul, căpitanul de poliție Andu află despre furtul unor obiecte descoperite într-un șantier arheologic din Constanța
Statuia șarpelui () [Corola-website/Science/327296_a_328625]
-
a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă după basmul „Povestea porcului” (1876) de Ion Creangă în care purcelușul este transformat în extraterestru, iar mama lui, scroafa, este de fapt o navă cosmică. Gopo a predat scenariul literar la 10 august 1975, iar filmul a intrat în faza de producție la 1 octombrie 1975, el fiind realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Primele filmări au fost realizate în avans pe platourile de la Buftea la 9 - 11
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
Petrescu Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război”". Sergiu Nicolaescu a precizat că el a făcut "„multe și importante schimbări, mai ales în ceea ce privește structura dramaturgică a poveștii”" , filmul nefiind o ecranizare fidelă a romanului, ci doar inspirat de opera literară din care a împrumutat dialoguri și scene. El s-a axat pe analiza sentimentelor pe fundalul unei drame sociale care este războiul. Mai multe nume sunt schimbate față de cele din roman: Ștefan Gheorghidiu a devenit Tudor Gheorghiu, unchiul Tache Gheorghidiu
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
1980 Premiul pentru costume al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul " Ultima noapte de dragoste". Criticii care au analizat filmul au constatat că acesta este doar inspirat din romanul lui Camil Petrescu, el nefiind o ecranizare fidelă a operei literare. Mircea Alexandrescu observa că filmul lui Nicolaescu este o ecranizare „de o inspirație liberă de orice servitude sau chiar de obligație și libertate”, în care regizorul a ales să se concentreze mai mult pe un „spectacol sentimentalo-războinic” și mai puțin
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
cu diverse publicații europene (printre care se numără și săptămânalul german "Die Zeit"). Ocazional, ține cursuri la universități americane și europene. Cărțile ei au fost traduse în mai mult de 20 de limbi și au fost distinse cu nenumărate premii literare europene. Ugrešić consideră că literatura nu ar trebui pusă în slujba unui partid sau a unei mișcări politice, ci să se poată dezvolta liber. Cu alte cuvinte, este vorba despre o concepție asupra literaturii de tipul „artă pentru artă“. În
Dubravka Ugrešić () [Corola-website/Science/327407_a_328736]
-
românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat fantezia creației și umorul lui Gopo. Într-un articol din 1965 publicat în „România literară”, Eugen Atanasiu remarca umorul de esență folclorică care leagă basmul lui Creangă de filmul lui Gopo, fără a altera nici basmul, nici direcția fundamentală a fanteziei comice. Dana Duma considera că ecranizarea acestui basm i-a solicitat cel mai mult
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
lucrarea „cea mai importantă carte a anului, un model de investigație jurnalistică, o complexă, pasionantă, dar calmă și echilibrată analiză a unor maladii socio-politice și economice de sistem, deopotrivă naționale, multi- și transnaționale”. Este prezent în multe reviste și antologii literare din România, Ungaria și Italia, precum și în presa internațională ("Presseurope, Eurotopics, Open Democracy"). Colaborator al Departamentului de Jurnalistică (2007-2009) și al Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie (din 2008) de la Universitatea Babeș-Bolyai. Premiat la Festivalul internațional Lucian Blaga. În februarie
Mihai Goțiu () [Corola-website/Science/330581_a_331910]
-
destulă forță.’’ Astfel arată mărturisirea unui scriitor, pătruns de munca sa. O muncă care întradevăr a fost extenuantă, având în vedere dimensiunile romanului. O muncă a cărei răsplată, nu se știe sigur dacă va veni. În ,Dicționarul analitic de opere literare românești’’, Ștefan Borbely descrie romanul ca fiind ,fabulos ca bravură stilistică și compozițională, reprezintă ca realizare, o acută introspecție cosmotică, în registru postmodern: în substanța cărții, ideaticul, fiziologicul, amintirea, visceralul halucinant, visul și realismul se amestecă sincretic într-o unitate
Orbitor (roman) () [Corola-website/Science/330586_a_331915]
-
în 1934 cu titlul "Consideraciones espirituales" ("Considerații spirituale"), ca o primă versiune redusă, și mai târziu, în 1939, cartea s-a publicat cu titlul definitiv "Drum" ("Camino"), după ce autorul a supraviețuit Războiului Civil Spaniol. După diferite păreri lucrarea aparține genului literar aforism Pr. Josemaria începe lucrarea "Drum" astfel: „Citește rar aceste sfaturi. Meditează cu calm aceste considerații. Sunt lucruri pe care ți le spun la ureche, cu încredere de prieten, de frate, de părinte. Și aceste confidențe le ascultă Dumnezeu”. Este
Drum (carte) () [Corola-website/Science/330648_a_331977]
-
s-au pierdut , și orașe și sate au fost abandonate . Sistemele de redistribuire, instituțile, regii , oficialii și armatele organizate au dispărut. Cele mai multe informații despre perioada respectivă provin din site-uri funerare și bunurile cuprinse în acestea . Cele mai vechi surse literare grecești , ca epopeile homerice și operele lui Hesiod descriu parțial viața în secolele IX-VII î.en. Din 1200 î.en., centrele palațiale ale micenienilor sunt abandonate sau distruse, si din 1050 î.en., elementele culturii miceniene dispar. Multe explicații istorice
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
vestică "fixată declarativ pe Prut". La Bârzula în aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat granițele și Constituția recunoscută de ucrainieni la 10 mai. În 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicații cum ar fi: "Plugarul roșu", "Comsomolistul Moldovei", "Moldova literară", "Octombrie", "Scânteia leninistă". Mai existau stație radio la Tiraspol, Corul de Stat "Doina", teatrul de stat și secție română la Școala teatrală din Odesa, institut de cercetări științifice și tânăra republică avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
semantica, fiind un rezultat al experimentelor lui cu notația grafică nelineară care conducea la înlocuirea cuvintelor cu definițiile lor. A câștigat recunoaștere internațională că autor de române, române scurte și eseuri, amestecând grotescul cu filosofia și depășind ușor limitele genurilor literare (de exemplu, în românul polițist "Tom Harris"). Opera lui a fost tradusă în opt limbi și a avut multe ediții în toată lumea.
Stefan Themerson () [Corola-website/Science/330719_a_332048]
-
și povestiri care arată o gamă largă a sensibilității, de la tandrețe ('Hanul') și durere sfâșietoare ('Samaritean') la satiră mușcătoare ('Chiar și Regina') și sălbăticie sumbră ('Fiicele mele iubite').” "Milwaukee Journal Sentinel" consideră că „alături de talentul scriitoricesc, conținutul științific, religios și literar al fiecărei povestiri a lui Willis va încânta cititorii. Povestirile ei sunt atât pompoase, cât și populare, atingând aproape orice subiect de la Shakespeare, Crăciun, filmele anilor '40, iubire și moarte, căsătorie și divorț, muzică și televiziune, până la ultimele descoperiri în
Vânturile de la Marble Arch (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/330758_a_332087]
-
îmbogăți textul slav cu numeroase completări și felul în care a scris îl situiază printre fruntașii culturii românești din a doua jumătate a sec. al XVI-lea. Pravila este de o importanță deosebită pentru lingviști, filologi, cît și pentru istoricii literari și juriști deoarece este cel mai vechi manuscris juridic din Țara Moldovei în care s-a scris în limba română, alcătuit cu 60 de ani înainte de scrierile lui Varlaam.
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]