20,102 matches
-
artei japoneze, a fost dominată de cultura aristocratică, îmbogățind întreaga moștenire a tezaurului mondial. Inventarea sistemului de scriere kana, care a dus la posibilitatea de a reproduce cu fidelitate sunetele limbii japoneze, a contribuit la dezvoltarea literaturii japoneze clasice. Această invenție a fost atribuită călugărului budist Kūkai și a fost folosită cu certitudine, la începutul secolului al IX-lea. Deoarece femeilor nu le era permis să scrie folosind sistemul de scriere chinez, ele au trebuit să folosească noul sistem de scriere
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
științifice, în mare parte găzduite în ediția internațională de prestigiu, inclusiv 30 de monografii, culegeri de articole și volume colective ale multiplelor conferințe științifice în domeniul respectiv, precum a elaborat singur sau în colaborare a peste 100 de brevete de invenții. A fost în colegiul de redacție la multe publicații enciclopedice, printre care: "Enciclopedia Sovietică Moldovenească" - în 6 volume (Chișinău, 1976); "Dicționar Enciclopedic Moldovenesc" (Chișinău,1989); "Literatura și Arta Moldovei: Enciclopedie" în 2 volume (Chișinău, 1985); "Dicționar Politehnic Rus-Moldovenesc (Român)" (Chișinău
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
Молдавской ССР (1976, în colab.); Микроэлементы и урожай (1979, în colab.); Микроэлементы и урожай подсолнечника (1981); Бесподстилочный навоз под зерновые культуры (1982, în colab.); Fiziologia plantelor de cultură (vol. 1-4, 1999-2000, în colab.). Este deținător a 44 de brevete de invenție, președinte al Consiliului științific de conferire a gradelor științifice la specialitatea „Fiziologia plantelor” (1983-2004). A pregătit 30 de doctori și 4 doctori habilitați în științe biologice și agricole. Rezultatele cercetărilor științifice au fost prezentate la numeroase congrese, conferințe și simpozioane
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
și alunecoși, în vârful cărora îi așteptau diferite premii. Norocoșii care reușeau să se cocoațe până în vârf erau liberi să își aleagă unul din premii. Unul dintre cele mai populare atracții o constituie, din anul 1932, Riesenrad-ul ("Roata imensă"), o invenție rusească ce urcă vizitatorii la o înălțime de 50 de m, oferind o panoramă deosebit de frumoasă a orașului. În zilele senine se văd chiar și Alpii. Existența festivalului a depins de-a lungul timpului, ca orice altă manifestare de acest
Oktoberfest () [Corola-website/Science/306496_a_307825]
-
(n. 1900, Tulcea - d. 1982) a fost un inginer român, specialist în domeniul telecomunicațiilor și profesor la Institutul Politehnic din București. A avut cercetări și invenții privind comprimarea benzii de frecvențe a semnalelor de televiziune (1930 - 1935), precum și contribuții la analiza și sinteza rețelelor și sistemelor utilizate în telefonie, radiofonie și televiziune. Inginerul , profesor la Institutul Politehnic din București, a efectuat cercetări în domeniul rețelelor și
Sergiu Gh. Condrea () [Corola-website/Science/306688_a_308017]
-
televiziune (1930 - 1935), precum și contribuții la analiza și sinteza rețelelor și sistemelor utilizate în telefonie, radiofonie și televiziune. Inginerul , profesor la Institutul Politehnic din București, a efectuat cercetări în domeniul rețelelor și sistemelor de telecomunicații. A brevetat la Paris o invenție privind bazele multiplexiunii cu diviziune de timp. În 1935 a inventat o metodă de comprimare a benzii de frecvență a semnalelor de televiziune.În anul 1958, împreună cu inginerii Ion (Iancu) Constantinescu și Edmond Nicolau, publică "Teoria informației", prima monografie românească
Sergiu Gh. Condrea () [Corola-website/Science/306688_a_308017]
-
Deține 9 brevete (cu colaboratori), cea mai mare parte în domeniul servomotoarelor pentu acționări automatizate (cu întrefier axial și rotor disc), înregistrate de asemenea în: Franța, S.U.A., Germania, Japonia. Unele dintre acestea au obținut Medalia de aur la Târgul de Invenții Internațional din Caen (medalia de aur) în 1972 și Genova în 1981 medalia de argint). Pe această bază s-a organizat o producție exportată în R.F. Germania în valoare de 20 milioane DM.
Dumitru Felician Lăzăroiu () [Corola-website/Science/306731_a_308060]
-
când la al XI-lea Congres al Partidului Comunist din România atașează protocronismul marxismului oficial, afirmând că dacii fondaseră „un stat neorganizat” permanent. Protocronismul supraviețuiește regimului care îl integrase în ideologia sa oficială, deși trebuie menționat că nu este o „invenție” românească. Internetul dar și publicistica sau literatura oferă o gamă largă de exemple de teorii pseudoștiințifice bazate pe argumentații mai mult sau mai puțin elaborate. Unii autori văd în finanțatorii acestor proiecte personalități care au avut în trecut legături cu
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
arabescului grafic, de o foarte personală măiestrie la Pintea, nu elimina așa-zisele “repentirs”, șovăieli și “căințe”, reveniri ale conturelor asupra lor înseși, ceea ce dă desenului o notă de interes în plus, dezvăluind modul de construire printr-un proces de invenție prin derivație, a imaginii. Evident, între tipul de om blajin aparent și dârz în fond, dar nemărturisit, disimulat care e Pintea, si neastâmpărul ahasveric călător în bărăganurile lumii morale care era Istrati, argonaut al cunoașterii omului că și al faptei
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
conceptului poetic al himerismului a fost publicat în revista Vatra. Vasile Baghiu a publicat și alte texte teoretice asupra "himerismului". Ele au avut ecouri reale în lumea literară și uneori au dus la mici polemici, în care autorul își apără invenția literară. În legătură cu aceste pusee polemice, criticul Al. Cistelecan crede că "nu există nici un complot contra lui Baghiu și nici contra "himerismului"" și spune că "iritarea poetului, psihologic de înțeles, estetic devine cel puțin excesivă". În același articol, criticul de la "Vatra
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
literatură modernă engleză / franceză" Biblioteca Centrală Universitară , în cifre, în anul 2009 : 712.169 volume, din care: 553.763 volume cărți; 113.897 volume publicații periodice; 44.509 volume colecții speciale. 107.236 exemplare standarde; 22.036 exemplare descrieri de invenții. 1. Biblioteca Universității
Universitatea Transilvania din Brașov () [Corola-website/Science/306895_a_308224]
-
din cei 8 copii ai familiei Dumont, și a crescut pe o plantație de cafea deținuta de parinții săi, în statul Săo Paulo. Tatăl său, francez de origine, a fost inginer, și a avut întotdeauna tendința de a folosi ultimele invenții, care ușurau munca fizică. Cu ajutorul acestor inveții de ultimă oră Dumont-tatăl a acumulat o avere uriașă, și a devenit cunoscut pe teritoriile Braziliei drept "Regele cafelei în Brazilia" El a fost pasionat de mașini, și încă de la o vârstă fragedă
Alberto Santos-Dumont () [Corola-website/Science/308308_a_309637]
-
proiect al lui Santos a fost monoplanul numit "Demoiselle" (începând cu varianta nr. 19, până la nr. 22). Acest monoplan a fost proiectat strict pentru uzul personal, însă mai târziu i-a lăsat de bunăvoie și pe alții să-i folosească invenția. Fuselajul era construit din fibră de bambus îngroșată, iar pilotul se așeza între roțile principale ale trenului de aterizare. — grav bolnav, și în plina fază de depresie datorata sclerozei sale multiple la care se adauga vestea utilizării avionului în război
Alberto Santos-Dumont () [Corola-website/Science/308308_a_309637]
-
1907. Taxiurile newyorkeze au fost importate din Franța de Harry N. Allen. Allen a fost și primul care a vopsit taximetrele în galben, după ce a aflat că aceasta este culoarea cel mai ușor de văzut de la distanță. Cea mai importantă invenție în acest domeniu nu a fost considerată nici aparatul de taxat, nici desenul în șah de pe uși, ci stația radio - din 1940. Taximetrele pot fi de următoarele tipuri:
Taximetru () [Corola-website/Science/308419_a_309748]
-
l-au făcut să frecventeze numeroase biblioteci, printre care și "Cooper Institute". Scopul lui a fost să acumuleze cât mai multe cunoștințe de electicitate și acustică. La expoziția aniversară a centenarului revoluției americane pentru independență (1876) din Philadelphia, descoperă expusă invenția lui Alexander Graham Bell, telefonul. În acel moment al timpului, invenția lui Bell de transmitere a sunetului la distanță prin fir metalic, se lovea de inconvenientul că inteligibilitatea sunetului nu era clară. Berliner, decide să îmbunătățească acest aspect și după
Emile Berliner () [Corola-website/Science/308474_a_309803]
-
Institute". Scopul lui a fost să acumuleze cât mai multe cunoștințe de electicitate și acustică. La expoziția aniversară a centenarului revoluției americane pentru independență (1876) din Philadelphia, descoperă expusă invenția lui Alexander Graham Bell, telefonul. În acel moment al timpului, invenția lui Bell de transmitere a sunetului la distanță prin fir metalic, se lovea de inconvenientul că inteligibilitatea sunetului nu era clară. Berliner, decide să îmbunătățească acest aspect și după o muncă asiduă și cercetări de laborator, a reușit ca la
Emile Berliner () [Corola-website/Science/308474_a_309803]
-
iulie 1877, să breveteze un dispozitiv de captare a sunetului, care a fost numit microfon. Este vorba de cunoscutul "microfon cu cărbune", care se mai folosește și astăzi în telefonia fixă. În schimbul unei sume de bani consistente, ""Bell Telephone"", cumpără invenția de la Berliner. Acestă sumă de bani i-a permis lui Berliner să cumpere o casă la Washington, D.C. și totodată instalarea unui laborator de cercetare performant. A creat aici unul din cel mai performant aparat de înregistrare și redare a
Emile Berliner () [Corola-website/Science/308474_a_309803]
-
că erau mult mai fiabile și mai ușor de întreținut. "Gramofonul", este brevetul care l-a făcut celebru pe germanul emigrant în America. Prezentarea brevetului a fost făcută la "Franklin Institute" din Philadelphia, orașul unde își brevetase și prima sa invenție, "microfonul", în anul 1888. Comercializarea acestui aparat a început-o să o facă în anul 1893, după ce niște prieteni fondează o companie care a primit numele de ""United States Gramophone Company"". Peste numai doi ani intră în lumea mare a
Emile Berliner () [Corola-website/Science/308474_a_309803]
-
și permit rezolvarea eficientă a multor probleme din tehnică, medicină, domeniul militar. A participat la 14 proiecte naționale și internaționale ca executant reponsabil, conducător. Rezultatele științifice obținute sunt publicate în mai mult de 100 articole științifice, monografii, 14 brevete de invenții și sunt prezentate la peste 50 conferințe, simpozioane și expoziții internaționale în SUA, Franța, Germania, Austria, Canada, Elveția, Rusia, Bulgaria, Polonia, România și Republica Moldova. V. Perju a pus baza creării în Moldova, în anul 1996, a Societății tehnico-științifice obștești „SPIE-Moldova
Veaceslav Leontie Perju () [Corola-website/Science/308493_a_309822]
-
din materialul monedei era argint!!! Majoritatea oamenilor din Mesopotamia preferau să călătorească pe apă, și nu pe uscat, deoarece era mai convenabil. Ei construiau bărci din stuf, și le era ușor să meargă și prin zone mlăștinoase. Mai târziu, după invenția roții, au fost folosite și carele, în special de către oamenii înstăriți Aceste civilizații au apărut din culturi mai timpurii, printre primele care au utilizat agricultura. Printre primele orașe din regiune se află:
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
turismului de război”, ca și pentru jaful la care s-au dedat trupele occidentale care au asediat și cucerit Sevastopolul Războiul Crimeii a introdus pentru prima oară și folosirea din punct de vedere tactic a căilor ferate și a altor invenții moderne ca telegraful. În timpului Războiului Crimeii, care este considerat de unii cercetători primul război modern, s-au folosit la scară largă tranșeele și bombardamentele „oarbe” de artilerie (care se bazau mai mult pe datele obținute de patrulele de recunoaștere
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
1931 la Dallas. Ca urmare a creșterii numărului de automobile, centrele comerciale s-au diversificat, ulterior dezvoltându-se și centre comerciale de periferie. Hyperpiețele sunt o extindere a conceptului de superpiețe. Unii specialiști consideră că conceptul de hyperpieță este o invenție franceză, prima hyperpiață realizată fiind cea a firmei Carrefour din Sainte-Geneviève-des-Bois din departamentul Essonne din vecinătatea Parisului (Franța) în 1963.
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
în ; ) a fost un inventator, fizician, inginer mecanic, inginer electrician și unul dintre promotorii cei mai importanți ai electricității comerciale. Tesla este considerat ca fiind un important om de știință al sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX. Invențiile, precum și munca teoretică ale lui Tesla au pus bazele cunoștințelor moderne despre curentul alternativ, puterea electrică, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazice, sistemele de distribuție a puterii și motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
au fost de foarte mare importanță. În toată această perioadă, în Statele Unite faima lui Tesla rivaliza cu a oricărui inventator sau om de știință al vremii, dar din cauza afirmațiilor sale aparent incredibile și în unele cazuri aproape neverosimile despre dezvoltarea invențiilor și inovațiilor științifice și tehnologice, Tesla a fost în final etichetat drept un om de știință nebun. Amprenta lui Tesla poate fi observată în civilizația modernă oriunde este folosită electricitatea. Pe lângă descoperirile sale despre electromagnetism și inginerie, Tesla este considerat
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]
-
sau unei idei care îl urmărea. Uneori aceste halucinații îi dădeau soluția problemei care îl preocupa. Putea vizualiza în formă reală orice obiect al cărui nume îl auzea. În prezent, afecțiunea numită sinestezie prezintă simptome similare. Tesla putea vizualiza o invenție cu o precizie incredibilă, incluzând toate dimensiunile, înainte de a începe să o construiască, tehnică pe care azi o cunoaștem ca gândire vizuală. Nu obișnuia să deseneze schițe ale invențiilor, concepea totul din minte. De asemenea, avea premoniții ale evenimentelor care
Nikola Tesla () [Corola-website/Science/302222_a_303551]