19,519 matches
-
să obțină un segment de piață dorit și un anumit volum al vânzărilor. Apoi se deduce o marja de profit dorită, pentru a se determina costurile țintă maxim permise. Se poate spune că această metodă implică lucrări în sens invers, motivat de faptul că prețurile de pe piață vor determina costurile produselor, nefiind utilizate costurile rezultate din însumarea cheltuielilor. Costul țintă este cel care stă la baza deciziilor de producție, deși sunt cazuri în care costul calculat al unui nou produs poate
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
concret. Problema Concordatului a revenit în atenția guvernului în anul 1918. În primăvara acelui an, într-un memoriu adresat lui Alexandru Marghiloman (președintele Consiliului de Miniștri), Theodorian-Carada insista asupra necesității încheierii cât mai urgente a unui tratat cu Vaticanul; el motiva această urgență pe de o parte prin faptul că unirea Basarabiei cu România impunea o nouă reorganizare a diecezelor catolice din Moldova, iar pe de altă parte imperativul contracarării creșterii influenței maghiare asupra Bisericii Catolice din Vechiul Regat 273; mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
adunat în paginile sale studii științifice importante; a inițiat și o mișcare culturală în cadrul Bisericii Catolice din România, impunând un model care a fost preluat apoi și de reprezentanții Școlii Române de la Roma. Inițiativa preoților cărturari de la București i-a motivat pe cei din diceza de Iași, însă izbucnirea Primului Război Mondial, urmată de plecarea din țară a arhiepiscopului Netzhammer în 1924, a făcut ca proiectul unei colaborări științifice între cele două dieceze să nu se materializeze 383. Ultimul număr al Revistei Catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicul cititor despre toate evenimentele vieții publice, naționale și internaționale"913. S-a dorit ca acest ziar așa cum a fost gândit și proiectat să reprezinte opinia publică, glasul autorizat al întregului catolicism din România, iar apariția sa la București era motivată și de faptul că în capitală erau ziariști și colaboratori profesioniști, cu o bună pregătire în domeniu, dar nu în ultimul rând, pentru că: "aici va putea să fie auzit glasul lui mai repede și mai cu efect către cercurile diriguitoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
potrivit cu suma dăruită, socotindu-se 500 lei drept un vot etc" (APRC Iași, dosar Corespondență 1862-1939, f. 471). 981 Proiectul de statut a fost însoțit de un apel prin care se cerea participarea (mai ales financiară) a credincioșilor și se motiva nevoia înființării acestei societăți: "De multă vreme s-a recunoscut la noi nevoia unei prese catolice care să fie în stare de a lumina și a întări pe credincioși și care să-i îndrumeze să răspundă cât mai potrivit la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
economice protecționiste, Dionisie Pop Martin (1825 - 1865), a pus în slujba muncii sale intelectuale emanciparea economică a națiunii prin dezvoltarea industrială și agrară în baza unei politici economice corespunzătoare. Adepții curentului prin care dezvoltarea industriei în România trebuia favorizată își motivează ideile pe considerentul că economia națională trebuie să facă față concurenței țărilor străine. Protecționismul în România este promovat în gândirea economică și de M. Kogălniceanu și A. D. Xenopol, care susțin că dezvoltarea economică armonioasă a țării nu este posibilă fără
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de a etala o stăpânire a textului care îl sufocă pe autor. Îmi place critica în care se judecă ce a făcut autorul cu tema aleasă, nu cea care îl dojenește pentru alegerea lui, demonstrând cu dovezi. Îmi displace critica motivată în primul rând de politica literară, resentimente ori orgolii personale. LV. Nu ești prea încântat de lumea universitară, o folosești ca inspirație pentru tiparele comice pe care îți construiești intriga. În esență, ideea este că universitarii se vâră în situații
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Sabataï ben Abraham Donnolo din Otrant Salerno (sec. X) a studiat medicina 40 de ani a scris Cartea drogurilor și o farmacologie antidotică, botanică. Ghidul său va fi tradus în Padova — Italia în 1487. Principiile sale deontologice sunt judicioase și motivează și psihologic necesitatea onorariului. El a avut iluștri elevi. Renumiți și nu puțini medici iudei au funcționat în Cairo. Conștientizând trecutul lor medical fragil, și poziția lor stingheră între islamici și creștini, de intermediari, medicii evrei s-au străduit să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
exterioriza orice maladie, de unde numărul mare de vreo 200 tipuri de pulsuri descrise, unele anunțând decesul. Experiența medicală se transmitea, ca la medicii greci, din tată în fiu și ajunsese cunoscută și la popoarele vecine, cu toată fragilitatea cunoștințelor anatomiei, motivată de rezerva lor față de disecții. Chinezii construiau imaginativ planșe anatomice, de unde și imperfecția lor. Pe la începutul mileniului I î.Chr., ei foloseau anestezia în castrarea celor din serviciul imperial. De asemenea făceau operații chirurgicale pe oase și operații cezariene ș.a.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o asiduă inițiere medicală: „Universa Medicina“, în care acordă un larg spațiu medicinei simțurilor pe care o numește fiziologie. Cartea are răsunet și cunoaște mai multe ediții. Metoda sa este anatomo-clinică, de cercetare directă. Fernel completează orizontul medical hippocratic și motivează terapeutica prin cunoașterea fiziologică. înnoitor al concepției medicale, el rămâne totuși un adept al lui Galen, convins de teoria celor patru umori ca și de cea a spiritelor vitale care asigură, funcționalitatea sistemelor organice. în fond această atitudine a lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
formă de apă, este expulzat. După Lavoisier „viața este o combustie“, iar viața animală este o respirație - transpirație - digestie. Acest savant explică și problemele de deshidratare, oxidație precum și intoxicarea cu aer respirat. Descoperirile sale au efect imediat în igiena aplicativă, motivând necesitatea de lumină și aer în locuințe. Lavoisier face și primele măsurători colorimetrice. Explicând rolul circulației sanguine și al proceselor chimice implicate biomedicinei, fiziologiei, Lavoisier îl atestă pe Lower (sec. XVII) și pe Priestley (sec. XVIII), privind culoarea sângelui. Rezultatele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
educatorii trebuie să țină seama de acest fapt mai ales în planul metodologiei adoptate. Există profesori care-și „sufocă” elevii dându-le permanent soluții și transformându-i în simpli „executanți” sau profesori care îi lasă pe elevi fără îndrumarea necesară, motivând că nu vor să le „înăbușe” personalitatea. Ambele conduite aparțin „comodității”(Idem). E mult mai greu să stimulezi inițiativa, să prilejuiești ocazii în care elevii să și-o manifeste și apoi să știi să te retragi, să-i urmărești de la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vor întări corespunzător comportamentul elevilor. În stabilirea acestor obiective se va ține cont de particularitățile de vârstă ale elevilor. 3. Utilitatea recompenselor și a pedepselor. Prin internalizare recompensa conduce la motivație pozitivă, iar pedeapsa - la motivație negativă. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice și practica pedagogică subliniind importanța sporită a recompensei (I. Dafinoiu, 1999, p. 66). În ceea ce privește construirea autonomiei elevului prin sistemul de recompense și pedepse, este foarte important ca profesorul să știe care sunt manifestările de autonomie și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a realizat ceea ce și-a dorit Semiramida. Și în timpul minoratului fiului său și după aceea, regenta Semiramida a ținut frâiele conducerii statului asirian. A fost primul caz de conducere feminină din Asiria. Semiramida era originară din Babilon, fapt ce a motivat-o să-și sfătuiască fiul să ducă o politică conciliantă cu Akkadul, cu Babilonul, să perfecționeze sistemul de irigații, să poarte războaie cu urartienii, cu mezii, cu sirienii. Istoricul grec Herodot a făcut distincția între Semiramida de Assur (I) și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
căsătorie ar fi fost compromisă din cauza vieții lui mondene. Generoasă, i-a trimis o femeie întreținută ca și ea, pe Olympe, pentru a se consola. Marguerite era tot mai bolnavă, un timp a plecat în Anglia. În jurnal, Marguerite își motivează iubirea pentru Armand: ...M-am dăruit ție fiindcă, văzându-mă cum scuip sânge, mi-ai luat mâna într-a ta, fiindcă ți-au dat lacrimile, fiindcă tu ești singura ființă omenească ce s-a îndurat să mă compătimească... Când a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Azi, vrăjmașă a lui Hristos, mâine, mireasa lui Iisus... Îți aduc fericirea veșnică. După încheierea spectacolului, după dezbaterile filosofice ce i s-au părut sterile, frumoasa curtezană a avut o criză mistică, a simțit dezgustul față de viața ei, ceea ce a motivat-o să-și părăsească casa, să renunțe la bogății, să-și împartă averea săracilor, să-și ardă podoabele și să se retragă în pustiu. Împreună cu starețul Pafnutie, Thaïs a părăsit Alexandria, s-a oprit în Libia, la mânăstire, sub ocrotirea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
S-a gândit ca, în virtutea relațiilor lor, să-i ceară lui Komarovski o compensare financiară ce i-ar fi permis să devină independentă, să părăsească slujba de guvernantă și să-și continue studiile. Refuzul lui a iritat-o și a motivat-o să apeleze la un gest extrem, să-l ucidă. Se întâmpla acest fapt la o petrecere, numai că glonțul l-a ocolit pe amantul ei și a rănit-o pe gazdă. Pentru a evita scandalul, Komarovski a salvat-o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prime reguli: - să nu se îndrăgostească de vreun client; - să nu creadă în promisiuni și să încaseze banii cu anticipație; - să nu consume droguri. Prețul era 350 de franci din care cincizeci reveneau patronului. Ezitantă încă, Maria încerca să-și motiveze ocupația de prostituată: că are nevoie de bani, că era dornică de noi experiențe, că viața a frustrat-o. N-au mulțumit-o aceste argumente și a căutat altele: să-și ajute soțul ce rămăsese în Brazilia, să cumpere o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
împlinirea și lista este limitată doar de creativitatea omului. În lupta dintre cele două sisteme: cel bugetar și privat, pare că primul pleacă cu un mare handicap, dar la o privire mai atentă realizăm că în acest caz factorii care motivează nu sunt tocmai banii. În cadrul sistemului bugetar, motivația cea mai puternică este aportul adus de interacțiunea cu oamenii, faptul că poți să salvezi un semen de la moarte în cazul medicilor, ajuți un copil să devină om în cazul profesorilor, aperi
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pentru munca viitoare. Astfel oamenii au început să asocieze munca cu banii, iar calitatea muncii cu cantitatea banilor primiți. O dată cu modernizarea societății s-a ajuns la concluzia că mai sunt și alți factori care pot determina o muncă de calitate, motivând astfel individul. Astfel recompensa bănească s-a transformat în: recunoaștere publică a meritelor, în vacanțe câștigate pentru activitatea întreprinsă de-a lungul unui an, în oportunitatea de a forma noi angajați sau orice altceva îl ajută pe om să fie
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
-și facă treaba bine și să simtă că aparține unei organizații. Acum, în acest moment de cotitură, în care traversăm o criză economică, este important de aflat care m-ai este rolul banilor în relațiile de muncă și în ce măsură mai motivează aceștia. 3 MOTIVAȚIA 3.1 Mariile teorii Pentru Descartes, ultima forță de motivare era voința. Descartes a susținut că dacă am putea înțelege voința atunci am putea înțelege motivația. Voința iniția și direcționa acțiunea, alegea dacă acționează și ce face
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
exprima o teorie atotcuprinzătoare care caută să explice întreaga gamă de acțiuni ce vin din motivație: de ce mâncăm, bem, lucrăm, concurăm, ne jucăm, ne este frică de diverse lucruri, citim, ne îndrăgostim și multe altele. Ideea că „toate acțiuniile sunt motivate de voință” este o mare teorie a motivației, în aceiași măsură în care „dragostea pentru bani este sursa tuturor relelor” este o mare teorie a răului. Ambele identifică o cauză unică și atotcuprinzătoare care explică în totalitate fenomenul. Studiul istoric
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
motivaționale cognitive cât și pe cele necognitive. Motivația bazată pe conceptul de sine poate fi integrată cu alte forme de motivație prin modelul surselor de motivație. Acest model identifică cinci surse de motivație. 1. Procesul de motivație intrinsec: indivizii sunt motivați de un proces de recompensare intrinsec atunci când manifestă un comportament doar pentru că este distractiv. Cu alte cuvinte, motivația vine din munca însăși. Indiviziilor le place munca și consideră că sunt recompensați doar pentru că execută sarcina. Nu există control extern în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
competențelor proprii și pentru obținerea unui nivel mai ridicat de competențe. Această nevoie de a obține un nivel de competențe mai ridicat este similară cu nevoia ridicată de a obține realizări. Forța motivatoare a indivizilor direcționați din interior, care sunt motivați de conceptul de sine, este feedbackul la sarcină. Este important pentru acești indivizi ca eforturile lor să fie vitale în obținerea unui lucru, și ca ideile și acțiunile lor să fie instrumentate în buna realizare a unei sarcini. Nu este
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
fie vitale în obținerea unui lucru, și ca ideile și acțiunile lor să fie instrumentate în buna realizare a unei sarcini. Nu este important feedbackul oferit de ceilalți, ca în cazul indivizilor direcționați de ceilalți. 5. Interiorizarea scopului. Comportamentul este motivat de interiorizarea scopului atunci când individul adoptă atitudini și comportamente, datorită congruenței dintre conținutul și valoarea scopului. Unii cercetători au studiat interiorizarea scopului ca fiind o dimensiune a împlicării ogranizaționale. (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Dacă un individ va fi sau nu
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]