19,865 matches
-
chemarea căreia nu i se rezistă", chiar dacă "amețeala nu mergea până la uitare de sine". De vină e, se înțelege, bărbatul... Înduioșată, Diana își cere iertare pentru sinceritatea ei brutală, exprimându-și totodată convingerea că "iubirea trece peste rațiune și peste simțuri", fiind "ceva insesizabil, inexplicabil" cuvinte ce rănesc o dată mai mult orgoliul lui Bizu, adoratorul misterului feminin, despicătorul firului în patru. Or, cum "enigma lor nu mai era o enigmă, nici pentru unul, nici pentru celălalt", agronomul iese din scenă umilit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
că "visul transformase realitatea în situațiii sentimentale; i se păruse chiar că o și sărutase". Altfel spus, imaginația lucrează în sensul dorinței, după tiparele melodramei (la fel se întâmplă și cu Eminescu în Mite și Bălăuca), pe când conștiința, așa-numitul "simț al realității", pune mereu sub semnul întrebării melodrama, sancționată pe motiv că nu ar fi verosimilă. De fapt, de aici încolo, romanul lovinescian urmărește procesul treptat de mistificare a realității, care ajunge să se conformeze imaginației, viselor și dorințelor eroinei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
egoismul său ("nu văzuse pentru că nu-i convenise să vadă; și la dânsul totul se altoia pe egoismul esențial omului: interesul îi întunecase luciditatea") și mai ales pentru iubirea purtată Silviei ("dragostea e exclusivă și egoistă"), ce-i alteraseră grav simțul realității, făcându-l să-și piardă încrederea în sine, adică "ultimul refugiu al sentimentului personalității". Drept urmare, iată că Bizu trece de la o stare sufletească la alta (într-un mod cu totul neverosimil, repet, dar foarte în spiritul teatrului), despărțindu-se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
proton organon) al sufletului în relația cu trupul". Prin "pneumă", mai apoi, sufletul "transmite trupului toate activitățile vitale, și mobilitatea", trupul deschizând la rândul său sufletului "o fereastră spre lume". Stagiritul rezolva astfel "contradicția corporal/ incorporal", câtă vreme acorda phantasiei (simțului intern) rolul de a transforma "mesajele transmise de cele cinci simțuri în fantasme perceptibile sufletului"168. Dar dacă simțul intern 169 "traduce și face posibilă comunicarea suflet/ trup", trebuie totuși reținută ideea (fundamentală și pentru înțelegerea erotismului eminescian) că "sufletul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
apoi, sufletul "transmite trupului toate activitățile vitale, și mobilitatea", trupul deschizând la rândul său sufletului "o fereastră spre lume". Stagiritul rezolva astfel "contradicția corporal/ incorporal", câtă vreme acorda phantasiei (simțului intern) rolul de a transforma "mesajele transmise de cele cinci simțuri în fantasme perceptibile sufletului"168. Dar dacă simțul intern 169 "traduce și face posibilă comunicarea suflet/ trup", trebuie totuși reținută ideea (fundamentală și pentru înțelegerea erotismului eminescian) că "sufletul are întâietate asupra trupului, tot așa cum fantasma are întâietate absolută asupra
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mobilitatea", trupul deschizând la rândul său sufletului "o fereastră spre lume". Stagiritul rezolva astfel "contradicția corporal/ incorporal", câtă vreme acorda phantasiei (simțului intern) rolul de a transforma "mesajele transmise de cele cinci simțuri în fantasme perceptibile sufletului"168. Dar dacă simțul intern 169 "traduce și face posibilă comunicarea suflet/ trup", trebuie totuși reținută ideea (fundamentală și pentru înțelegerea erotismului eminescian) că "sufletul are întâietate asupra trupului, tot așa cum fantasma are întâietate absolută asupra cuvântului, precedând articularea și înțelegerea oricărui mesaj lingvistic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de "posesiune infinită și totală", contrariată de "durerea că năzuința nu poate fi satisfăcută niciodată"188. Pe de altă parte, cum durerea cu pricina ("life enhancing") nu numai că "însoțește orice dorință și procură o senzație de plăcere", ci accentuează simțul realității și accelerează pulsul vieții 189, e clar că masochismul trebuie înțeles ca un fel de trăire plenitudinar estetică, menită a prezerva energia sexuală în scop creator. În același timp, "voluptatea dureroasă" pare să-și aibă izvorul exact în acea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
intelectuali, creator numai în marginile propriei, strictei, netranzitivei experiențe. De aici mirarea noastră să vedem pe autor ieșind din sine și încercând să prindă sub lupa sa pe giganticul Eminescu" 194. Criticul mai enumeră și alte deficiențe grave (precum absența "simțului de mișcare a vieții" și a "elanului liric"195), care nu-l recomandă ca romancier pe autorul lui Mite. Un alt reproș grav vizează incoerența psihologică a eroului, generată de abundența secvențelor cu caracter reflexiv-teoretic ce "sufocă sâmburul romantic" și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de Doina Rodina Hanu, Editura Albatros, București, 1990. Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, vol. I-IV, Editura Minerva, București, 1985. Cernat, Paul, Modernismul retro în romanul românesc interbelic, Editura ART, București, 2009. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț, traducere de Gabriel Marian și Andrei-Paul Corescu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2007. Costache, Iulian, Eminescu. Negocierea unei imagini. Construcția unui canon, emergența unui mit, Editura Polirom, Iași, 2008. Creția, Petru, Testamentul unui eminescolog, Editura Humanitas, București, 1994. Culianu, Ioan Petru, Eros
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
22). Observația rămâne însă neargumentată. 25 Idem, p. 34. 26 "Swann explicat de Proust", în op. cit., p. 215. 27 Camil Petrescu, "Noua structură... ", în op. cit., p. 35. 28 În tradiția filosofică occidentală s-a acreditat ideea că, dintre cele cinci simțuri, doar văzul și auzul (simțurile "majore") au legătură cu activitatea intelectuală/spirituală. Vezi, de pildă, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Prelegeri de estetică, vol. I-II, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei R.S.R., 1966. 29 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
25 Idem, p. 34. 26 "Swann explicat de Proust", în op. cit., p. 215. 27 Camil Petrescu, "Noua structură... ", în op. cit., p. 35. 28 În tradiția filosofică occidentală s-a acreditat ideea că, dintre cele cinci simțuri, doar văzul și auzul (simțurile "majore") au legătură cu activitatea intelectuală/spirituală. Vezi, de pildă, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Prelegeri de estetică, vol. I-II, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei R.S.R., 1966. 29 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan Petru Culianu (Eros și magie în Renaștere, ed. cit.), care a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu Reforma. Pentru un filosof ca Bacon, de pildă, fantasmele sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea trebuie să scape. Or, de la Aristotel și până în perioada Renașterii, "cunoașterea" se rezuma exclusiv la "observarea" fantasmelor, din convingerea că "în lumea sensibilă, omul e condamnat să cunoască numai în mod fantastic". 166 Camille Paglia, op.cit.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
inconștient) este inima: "orice cugetare serioasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă" (apud Ilina Gregori, op. cit., p. 100). 169 Vezi Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la inimă" (apud Ilina Gregori, op. cit., p. 100). 169 Vezi Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu sublinia opoziția dintre "raționalismul individualist european, pentru care văzul e expresia perfectă a relației eu-lume" și gândirea orientală, "în care valorile totalității predomină asupra valorilor individuale", privilegiind simțurile "inferioare" și considerând "actul alimentar ca arhetip al cunoașterii". Astfel, "gura și ochiul încorporarea sau contemplarea obiectului desemnează nu numai două moduri diferite de punere în relație a ființei cu lumea: în primul caz, individualul se definește doar relațional, în funcție de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
teorii, d-sa, și asta nu fiindcă este critic, e lipsit de pătrundere psihologică în imagini (nu și de aceea morală în maxime), și, cu toate că are stil și îndemânare plastică, nu poate înlănțui imaginația și sufletul cititorului, din cauză că-i lipsesc simțul de mișcare a vieții și elanul liric"; nu caricaturizare și ironie, ci anemiere: "Privind, dar, lumea ca pe o colecție de monstruozități, d. Lovinescu nu putea crea fictiv. Portretele din Memoriile sale sunt frumoase și cu valoare literară, dar de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din grupul de redactare a primului dicționar enciclopedic românesc, Lexicon de conversație, din care a apărut o fasciculă în 1842. Dar principala sa lucrare lexicografică rămâne Disionăraș românesc de cuvinte tehnice și altele greu de înțeles (1851), unde siguranța și simțul limbii se reflectă în ideile referitoare la adaptarea neologismelor. Definițiile date unor termeni (roman, romantic ș.a.) oferă indicii despre stadiul de început al teoriei literaturii la noi. Contribuția de folclorist a lui S. este o broșură din 1851, Pepelea sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
pe fișe ce redau un anumit desen („Bastonul bunicului”)folosint marker, carioca; O6: să scrie bastonate de mărimi diferite pe diferite liniaturi (progresiv: mari, mijlocii, mici, până la liniatura caietului) Obiective afective: educarea capacității de concentrare la efort psihic prelungit; cultivarea simțului estetic și motivarea pentru o scriere estetică, lizibila, îngrijita; dezvoltarea capacității de auto și interevaluare. Strategie didactica: Metode și procedee: Conversația, explicația, demonstrația, instructajul, exercițiul grafic, exerciții motrice, observația dirijata, imitația, joc ritmic însoțit de text și cânt. Material didactic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
tulburata, vifor, ispitind, pierzare. 3. Să integreze noile cuvinte și expresii în construcții proprii, oral și în scris. 4. Să explice care este semnificația titlului poeziei. 5. Să memorize câteva versuri/o strofa din poezie, recitând expresiv. Obiective afective: Educarea simțului patriotic: dragostea de țară, respectul pentru limba română și pentru strămoși. Strategia didactica: Metode și procedee: Conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, exercițiul lexical Material didactic: Fișe colective și individuale Durată: 50 minute Bibliografie: ¾ CUCOȘ, C. (coord.), 1998 Psihopedagogie pentru examenele de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mai sunt numite în prezent manifestările anormale ale animalelor înainte de producerea unor seisme puternice. în lucrarea Cutremurul de pământ în timp de 1391 de ani, de la 455 până la 1874, publicată în 1901, geofizicianul Grigore Ștefănescu preciza următoarele: “Animalele au un simț particular pentru cutremur: porcii, pisicile, câinii, măgarii și găinile sunt foarte agitate înainte de un cutremur mai mare. în Martinica, în anul 1902, cu multe săptămâni înainte de exploziune, câinii lătrau într-una și se ascundeau de frică; șerpii, care stau ascunși
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
noaptea înaintea seismului, alarmând populația. De aici și interesul oamenilor de știință (seismologi etc.) pentru studierea comportamentului acestor “seismografe biologice” cu abilități de a anticipa și prevesti declanșarea unui cutremur puternic, catastrofal. Sunt dotate asemenea animale cu un al șaselea simț, așa cum s-a crezut inițial? Evident, și în mod cert, nu! Comportarea anormală (termen folosit în mod obișnuit în literature de specialitate) a animalelor este, în realitate, absolut normală, deoarece exprimă reacția normală de apărare la catastrofa care se apropie
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
și pădurea, Chișinău, 1989; Surâsul lui Vișnu, Chișinău, 1993. Traduceri: M. E. Saltâkov-Șcedrin, Basme, pref. trad., Chișinău, 1972; Vasili Șukșin Pământenii, Chișinău, 1976; Valentin Rasputin, Pururea adu-ți aminte. Adio petru Matiora, Chișinău, 1979. Repere bibliografice: Haralambie Corbu, Tact și simț artistic, „Cultura Moldovei”, 1964, 13 august; Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 106-115; Ion Ciocanu, Articole și cronici literare, Chișinău, 1969, 78-90; Mihail Dolgan, Marginalii critice, Chișinău, 1973, 186; Vasile Coroban, Romanul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1974, 249-255, 287-288, 304-305, 314-317; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
un grăunte de nisip? [...] // Acum, celulele mă cheamă spre contopirea de pământ, / acum, să nu mă lase pradă cuțitelor înstrăinării”. Asemenea lui G. Coșbuc, autorul Vânătorii de seară se simte „rupt din carnea voastră sfântă în care tace doina zării”. Simțul apartenenței, nu doar la geografia, ci și la geologia satului natal se exprimă adesea prin atracția spre vigoarea telurică, spre seve tari, prin poetizarea cu o figurație rubensiană. În butoaie „bolborosește [...] vinul de piatră acrișor”, la jăratic „se rumenesc berbecii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
coincid cu epoca marilor creații ale lui Călinescu. Autorul Vieții lui M. Eminescu întrupează într-o admirabilă sinteză concepția autonomiei esteticului, care trecuse de la Titu Maiorescu la E. Lovinescu, M. Dragomirescu, Paul Zarifopol și la cei mai tineri, un excepțional simț al valorii, fără exclusivisme anticlasice sau antimoderniste. Are, desigur, și el preferințe: modelele sale, în proză, de exemplu, sunt Balzac și Tolstoi, nu Proust sau Gide. Dar, știind să se detașeze perfect, atunci când vine vorba de scriitori care au suferit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
sănătății este bună. Psihomotricitatea: tendința de a face mișcări spontane, neastâmpăr În activitatea posturală; coordonarea oculo-motorie deficitară, manifestată În lipsa preciziei și a acurateții În realizarea unor activități ca scris, decupaj, reproducerea unui desen. Caracteristici ale dezvoltării psihice: Senzații: folosește activ simțul tactil; are dificultăți În vederea la distanță. Percepții: percepțiile auditive slab dezvoltate; prezintă interes pentru percepția fenomenelor sociale; distinge culoarea, mărimea obiectelor, dar ezită sau face erori În precizarea formei; spiritul de observație bine dezvoltat. Reprezentări: se orientează destul de bine În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]