192,981 matches
-
la aceeași pictură: În cronica la expoziția din 1938 a Tinerimii artistice, Paul Miracovici scria în „Universul Literar”: În cronica la „Expoziția Romeo Storck”, deschisă în 1940 în Casa Satmary din Str. Biserica Enei 16, Paul Miracovici scria în „Universul Literar”: Se păstrează un bust expresiv al lui V.I. Stalin pe care artista Julieta Orășanu l-a făcut în colaborare cu nepotul ei Romeo Kunzer Storck, cu care sculptorița a avut o legătură privilegiată, fiind apropiați ca vârstă. <br>
Romeo Storck () [Corola-website/Science/329343_a_330672]
-
(n. 3 august 1914, Susleni - d. 28 decembrie 1995, București) a fost un preot, publicist, scriitor, critic literar și istoric literar, istoriograf muzical, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din București. s-a născut la 3 august 1914, în Suslenii Orheiului, din părinți agricultori, răzeși - tatăl său, Mihail Cunițchi, fiind și cântăreț la biserica
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
(n. 3 august 1914, Susleni - d. 28 decembrie 1995, București) a fost un preot, publicist, scriitor, critic literar și istoric literar, istoriograf muzical, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din București. s-a născut la 3 august 1914, în Suslenii Orheiului, din părinți agricultori, răzeși - tatăl său, Mihail Cunițchi, fiind și cântăreț la biserica din Susleni. Rămas
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
Mureș (1953 - 1971), Popa - Tatu din București (1972 - 1975), de unde se pensionează, pe caz de boală și limită de vârstă, în ianuarie 1977, desfășurând în continuare, ca preot pensionar, o activitate pastorală remarcabilă, dar dedicându-se îndeosebi activității publicistice și literare, cercetând și studiind, în special, viața, activitatea și opera literară a cunoscutului preot, profesor, teolog și scriitor Grigore Pișculescu, alias Gala Galaction, devenind unul din cei mai însemnați galactionologi. Axa preocupărilor literare ale lui Cunescu o constituie studiul îndelungat al
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
se pensionează, pe caz de boală și limită de vârstă, în ianuarie 1977, desfășurând în continuare, ca preot pensionar, o activitate pastorală remarcabilă, dar dedicându-se îndeosebi activității publicistice și literare, cercetând și studiind, în special, viața, activitatea și opera literară a cunoscutului preot, profesor, teolog și scriitor Grigore Pișculescu, alias Gala Galaction, devenind unul din cei mai însemnați galactionologi. Axa preocupărilor literare ale lui Cunescu o constituie studiul îndelungat al personalității lui Gala Galaction, profesorul său preferat, față de care manifestă
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
remarcabilă, dar dedicându-se îndeosebi activității publicistice și literare, cercetând și studiind, în special, viața, activitatea și opera literară a cunoscutului preot, profesor, teolog și scriitor Grigore Pișculescu, alias Gala Galaction, devenind unul din cei mai însemnați galactionologi. Axa preocupărilor literare ale lui Cunescu o constituie studiul îndelungat al personalității lui Gala Galaction, profesorul său preferat, față de care manifestă un veritabil cult. Lucrările despre maestru au o valoare exclusiv documentară. Referitor la activitatea publicistică trebuie să menționăm că și-a început
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
Gulag” ale acestuia. Gheorghe Cunescu a avut o colaborare prodigioasă cu diferite publicații laice și bisericești, cum ar fi: “Glasul Bisericii”, “Biserica Ortodoxă Română”, “Mitropolia Olteniei”, “Raza”, “Vatra”, “Magazin istoric”, “Literatura și arta” etc. A abordat diverse probleme bisericești și literare, aducând prețioase contribuții la cunoașterea vieții și activității multor personalități din Basarabia, cum ar fi Mitropolitul Gurie Grosu, Episcopul Dionisie, poetul Alexe Mateevici, pictorul și muzicianul Mihail Berezovschi, etc. S-a mutat la Domnul în data de 28 decembrie 1995
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
data de 28 decembrie 1995, în vârstă de 81 de ani. Articole, recenzii (peste 40), necrologuri în: Pentru activitatea sa neobosită ca slujitor al altarului a fost distins de către conducerea Bisericii Ortodoxe Române cu “Brâul roșu”, iar datorită remarcabilei activități literare a fost primit, în urma recomandărilor făcute de istorici și critici literari consacrați (Șerban Cioculescu, Ion Potopin și alții) ca membru în Uniunea Scriitorilor din România. Tot ca o apreciere deosebită a vieții și activității sale, slujba de înmormântare a fost
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
Articole, recenzii (peste 40), necrologuri în: Pentru activitatea sa neobosită ca slujitor al altarului a fost distins de către conducerea Bisericii Ortodoxe Române cu “Brâul roșu”, iar datorită remarcabilei activități literare a fost primit, în urma recomandărilor făcute de istorici și critici literari consacrați (Șerban Cioculescu, Ion Potopin și alții) ca membru în Uniunea Scriitorilor din România. Tot ca o apreciere deosebită a vieții și activității sale, slujba de înmormântare a fost onorată de prezența unor distinse personalități clericale, în frunte cu Prea
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
cu dealuri. 8. Piața din Sibiu. [Reproduceri]. "Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 3, 5, 7, 8, 9, 11, 12. Retrospectivă de pictură și desen Nicu Enea. "Buletinul cultural-educativ", trim. 2, 1978, p. 13. Ciucă, Valentin."' Nicu Enea. "România literară", 11, nr. 39, 28 sep 1978, p.18. Deac, Mircea. Jurnalul galeriilor. Retrospectivă Nicu Enea [la sală Dalles]. "Informația Bucureștiului", 26, nr. 7809, 28 oct 1978. Grigorescu, Dan. Un artist reprezentativ al specificului românesc. [Retrospectivă Nicu Enea la sala Dalles
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
publicistică a scris multe și variate articole, cărți de popularizare, a ținut conferințe în cadrul Astrei și a colaborat la mai toate revistele și ziarele ce apăreau în Transilvania. Și-a început activitatea ziaristică încă de pe băncile liceului. Trimite la revista literară Răvașul (1906) de la Cluj prima lui schiță: Jalea pădurarului și pentru a nu fi deconspirat își alege un nou nume: Melin care îl va păstra pentru tot restul vieții. Tot aici trimite în 1906 schița Îmblătitul. În decursul anilor a
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
din București (din 30 aprilie 1923 fiind cooptat cu ocazia vizitei la Blaj a scriitorilor Liviu Rebreanu, Ion Minulescu etc), membru și vicepreședinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat, membru în Comitetul Central al Astrei, membru în Secțiunea literară a Astrei (membru pe viață din 3 ianuarie 1931), președinte al Despărțământului Astrei Blaj, (organizator al jubileului de 75 de ani al Astrei și al jubileului de 200 ani ai orașului Blaj), membru corespondent al Comisiunii Monumentelor Istorice (10 ianuarie
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
Transilvaniei (Brașov), Tribuna (Arad), Solia satelor (Cluj), Cosânzeana (Orăștie), Ramuri (Craiova), Foaia Scolastică, Cultura creștină, Unirea și Unirea Poporului Blaj (aceasta din urmă a întemeiat-o împreună cu colegul și prietenul său, Iuliu Maior, în 1919), Luceafărul (Sibiu), Revista politică și literară (Blaj), Convorbiri literare (București), Societatea de mâine (Cluj), Boabe de grâu (Oradea), Cele Trei Crișuri (Oradea), Blajul (Blaj), Semănătorul, Patria (Cluj), Adevărul (București), Amicul tinerimii (București), Cuvântul, (București), Convorbiri literare, Cosânzeana, Dacia, (București), Drapelul (Lugoj), Foaia poporului român; Românul, (Arad
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
Arad), Solia satelor (Cluj), Cosânzeana (Orăștie), Ramuri (Craiova), Foaia Scolastică, Cultura creștină, Unirea și Unirea Poporului Blaj (aceasta din urmă a întemeiat-o împreună cu colegul și prietenul său, Iuliu Maior, în 1919), Luceafărul (Sibiu), Revista politică și literară (Blaj), Convorbiri literare (București), Societatea de mâine (Cluj), Boabe de grâu (Oradea), Cele Trei Crișuri (Oradea), Blajul (Blaj), Semănătorul, Patria (Cluj), Adevărul (București), Amicul tinerimii (București), Cuvântul, (București), Convorbiri literare, Cosânzeana, Dacia, (București), Drapelul (Lugoj), Foaia poporului român; Românul, (Arad); Ardealul (București), Poporul
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
său, Iuliu Maior, în 1919), Luceafărul (Sibiu), Revista politică și literară (Blaj), Convorbiri literare (București), Societatea de mâine (Cluj), Boabe de grâu (Oradea), Cele Trei Crișuri (Oradea), Blajul (Blaj), Semănătorul, Patria (Cluj), Adevărul (București), Amicul tinerimii (București), Cuvântul, (București), Convorbiri literare, Cosânzeana, Dacia, (București), Drapelul (Lugoj), Foaia poporului român; Românul, (Arad); Ardealul (București), Poporul Român (Budapesta), Spre Lumină (Iași), Libertatea (Orăștie) etc.
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
nou în contact cu jocul care simultan îl și salvase, și aproape îl omorâse. Recepția cărții de către public a fost foarte bună, fiind tipărită în tiraje de sute de mii de exemplare și tradusă în mai multe limbi. Marele critic literar german Marcel Reich-Ranicki, în rubrica sa săptămânală din "Frankfurter Allgemeine Zeitung", laudă mai ales stilul literar, dar găsește că operei îi lipsește substanța profundă: "„întotdeauna nuvelele lui Zweig oferă un portret al figurii centrale. Analiza psihologică este scopul și cauza
Jucătorul de șah () [Corola-website/Science/328617_a_329946]
-
de către public a fost foarte bună, fiind tipărită în tiraje de sute de mii de exemplare și tradusă în mai multe limbi. Marele critic literar german Marcel Reich-Ranicki, în rubrica sa săptămânală din "Frankfurter Allgemeine Zeitung", laudă mai ales stilul literar, dar găsește că operei îi lipsește substanța profundă: "„întotdeauna nuvelele lui Zweig oferă un portret al figurii centrale. Analiza psihologică este scopul și cauza acestor povestiri. Multe dezamăgesc totuși la sfârșit. Chiar și după lectura nuvelei strălucit scrise "", se impune
Jucătorul de șah () [Corola-website/Science/328617_a_329946]
-
ritm a acțiunii. Catalogându-l pe Șerban Marinescu că „nelipsit de nerv cinematic și de momente de elocinta, dar fără relieful briant al predecesorilor”, Valerian Sava a afirmat că regizorul nu a încercat să se desprindă din capcană ecranizărilor operelor literare cu caracter didactic-propagandistic ale „nomenclaturii zilei”. Punctul de plecare al filmului, românul "Ciocoii noi cu bodyguard", a fost considerat de criticul Andrei Gorzo drept o „proza mănoasa, irepresibila, în care metaforele se tot împreunează împotriva naturii și proliferează că metastazele
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
de afaceri corupți, care „nu are pretenția nici să emoționeze, nici să intrige, nici să revolte, nici să lumineze”. Laurențiu Brătan îl considera „un film fără forță, inutil politic”, „la fel de insipid că talk-show-urile lui Radu Moraru sau Dan Diaconescu”. Criticul literar Angelo Mitchievici scria într-un articol publicat în "România literară" că „filmul este cam prost” din cauza scenariului slab, a discursului șarjat care „lasă să se vadă tot mecanismul poveștii” și a frazelor pline de clișee. Potrivit criticului, „grotescul nu mai
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
nici să intrige, nici să revolte, nici să lumineze”. Laurențiu Brătan îl considera „un film fără forță, inutil politic”, „la fel de insipid că talk-show-urile lui Radu Moraru sau Dan Diaconescu”. Criticul literar Angelo Mitchievici scria într-un articol publicat în "România literară" că „filmul este cam prost” din cauza scenariului slab, a discursului șarjat care „lasă să se vadă tot mecanismul poveștii” și a frazelor pline de clișee. Potrivit criticului, „grotescul nu mai trebuie îngroșat, riscă altfel să transforme filmul în autoparodie. Încercarea
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
de maghiarizare susținută de către stat. Mai târziu, poetul va obține, la data de 24 iunie 1936, prin decizia Ministerului de Justiție din România, schimbarea oficială a numelui în Ion Soreanu (și fratele său George va face același lucru). Pentru opera literară a folosit variantele: , Ionel Șiugar, dar și pseudonime precum Sonia Mugur, Sergiu Băițan, Ion Sorescu. Dată fiind situația materială precară a familiei, muncește alături de părinți încă din copilărie la extrasul și spălatul aurului. Condițiile vitrege își vor pune pecetea asupra
Ion Șiugariu () [Corola-website/Science/328648_a_329977]
-
prin obținerea unei burse la Oxford, în urma câștigării unui concurs organizat de o revistă engleză de specialitate. Din păcate, situația materială precară a părinților nu poate susține această șansă iar elevul își găsește tot mai mult refugiul în literatură. Debutul literar are loc odată cu publicarea poeziei „Imn tinereții” în revista Observatorul de Beiuș, semnată Ion Șugariu, nume sub care va semna majoritatea producțiilor literare. Colaborează la mai multe reviste regionale (din Mediaș, Oradea, Satu Mare, Cluj, Baia Mare), iar din anul 1935 colaborează
Ion Șiugariu () [Corola-website/Science/328648_a_329977]
-
părinților nu poate susține această șansă iar elevul își găsește tot mai mult refugiul în literatură. Debutul literar are loc odată cu publicarea poeziei „Imn tinereții” în revista Observatorul de Beiuș, semnată Ion Șugariu, nume sub care va semna majoritatea producțiilor literare. Colaborează la mai multe reviste regionale (din Mediaș, Oradea, Satu Mare, Cluj, Baia Mare), iar din anul 1935 colaborează la revista Familia din Oradea. În anul școlar 1935-1936 este președintele Societății de lectură Vasile Alecsandri (aflată în acea perioadă sub îndrumarea lui
Ion Șiugariu () [Corola-website/Science/328648_a_329977]
-
rege, nobili și cler conducând lumea - și primele raze de lumină ale gândirii renascentiste". Păstrând aceeași notă, "New York Book Reviews" caracterizează romanul drept unul "în care religia își îngăduie să devină sclava politicii și a statului". Din punct de vedere literar, eNotes apreciază faptul că "acuratețea redării contextului istoric, care ar fi putut încărca inutil intriga, nu diminuează personajele credibile din această poveste atrăgătoare", exprimându-și opinia că romanul "este o completare perfectă a celui predecent, NEGURILE". La rândul său, "Kirkus
Sanctuarul (roman) () [Corola-website/Science/328680_a_330009]
-
a cunoscut pe maeștrii Dumitru Ghiață, Lucian Grigorescu, Henry Catargi, pe iluștrii critici de artă Eugen Schileru, Argintescu Amza, Radu Ionescu și pe marele profesor și istoric al artei George Oprescu cu care era vecin pe b-dul Republicii. Frecventând Cenaclul literar de la Universitate și de la Casa Scriitorilor a asistat la debutul lui Adrian Păunescu, Ioan Alexandru (scriitor), Virgil Mazilescu, Gabriela Melinescu, Leonid Dimov, Paul Goma și Tudor Octavian. La Cenaclul lui Miron Radu Paraschivescu lua mereu cuvântul, devenise un critic de
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]