192,981 matches
-
căreia aveau să se afirme de-a lungul anilor mulți scriitori, istorici, filosofi de valoare. În 1971 și-a luat diploma de licență. În 1974 i-a apărut prima carte, "Despre purpură", subintitulată „proze fantastice”, primită cu interes de critica literară. Între 1971-1989 a lucrat, succesiv, ca redactor la revistele "Ateneu" din Bacău și "Steaua" din Cluj. A publicat numeroase cărți, care i-au adus notorietate. Unul dintre romanele sale, "Rug și flacără", 1977, a fost ecranizat, cu Ion Caramitru în
Eugen Uricaru () [Corola-website/Science/331020_a_332349]
-
sale, "Rug și flacără", 1977, a fost ecranizat, cu Ion Caramitru în rolul principal (regizor Claudiu Petringenaru) și a obținut Marele Premiu la Festivalul de la Santarem. În 1990 se stabilește la București, unde lucrează ca redactor-șef adjunct al revistei literare "Luceafărul". Susține explicit demonstrația anticomunistă din Piața Universității și condamnă în termeni severi (într-un interviu acordat în ziua de 14 iunie 1990 ziarului italian "Corriere della sera") reprimarea ei brutală cu ajutorul minerilor. Colaborează cu ziarul Ziua unde ingrijește un
Eugen Uricaru () [Corola-website/Science/331020_a_332349]
-
Susține explicit demonstrația anticomunistă din Piața Universității și condamnă în termeni severi (într-un interviu acordat în ziua de 14 iunie 1990 ziarului italian "Corriere della sera") reprimarea ei brutală cu ajutorul minerilor. Colaborează cu ziarul Ziua unde ingrijește un supliment literar periodic. A colaborat, ca scenarist, cu regizorul Stere Gulea la realizarea filmului " Stare de fapt " (distins cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de la San Marino). A generat o sumă de reacții în presa culturală, ca urmare a unor atitudini, replici
Eugen Uricaru () [Corola-website/Science/331020_a_332349]
-
fi mărturisit public că a asistat la fermecarea unui șarpe acvatic de către localnicul Nicolae Pescaru în timp ce se afla într-o luntre la pescuit pe lacul Snagov. Brătescu-Voinești a scris o povestire intitulată „Minunea” pe care a publicat-o în „Adevărul literar și artistic” (anul IX, nr. 377, 26 februarie 1928), iar apoi în volumul "Firimituri" (Editura Cartea Românească, București, 1929). Pornind de la aceeași întâmplare, Ion Pillat a scris poezia „Vrăjitorul de șerpi” pe care a publicat-o pentru prima dată în
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
literatură și artă (ESPLA) din București. Cartea a fost reeditată ulterior fie în varianta sa originală, fie în varianta adăugită. Temele principale ale acestui volum sunt descrierea naturii și trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Frumusețea naturii este zugrăvită de prozator în toate scrierile sale; fundamentul psihologic al apariției poeziei naturii este descris de autor în
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
citească semnele cerului pentru a anticipa schimbările vremii, să facă foc cu amnarul și iasca, să prindă raci și scoici cu mâna și să facă mâncare folosindu-se de puținele alimente pe care le oferă natura. Mihail Sadoveanu intuiește valențele literare ale legendelor și superstițiilor populare, consemnând unele practici magice străvechi și taine uitate ale naturii în povestiri ca „Vrăjitorul de șerpi” și „Toaca”, fără a adânci însă misterul. Criticii literari au apreciat că originalitatea acestei scrieri o constituie tocmai lirismul
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
alimente pe care le oferă natura. Mihail Sadoveanu intuiește valențele literare ale legendelor și superstițiilor populare, consemnând unele practici magice străvechi și taine uitate ale naturii în povestiri ca „Vrăjitorul de șerpi” și „Toaca”, fără a adânci însă misterul. Criticii literari au apreciat că originalitatea acestei scrieri o constituie tocmai lirismul său în evocarea realistă a unei lumi vegetale și animale vii care trăiește după alte reguli diferite de cele ale lumii contemporane. Analizând opera literară sadoveniană, Pompiliu Constantinescu consideră că
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
a adânci însă misterul. Criticii literari au apreciat că originalitatea acestei scrieri o constituie tocmai lirismul său în evocarea realistă a unei lumi vegetale și animale vii care trăiește după alte reguli diferite de cele ale lumii contemporane. Analizând opera literară sadoveniană, Pompiliu Constantinescu consideră că „acele neuitate meditații poetice, scoase din contemplarea lumii bălților și din viața peștilor, acele dialoguri tainice, adânci, cu natura primordială și eternă (d. Sadoveanu e un peizajist variat, ci un poet care-și înscrie sentimentele
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
urmată de o comunicare la Academie, publicată în țară și în Franța, în 1957. Un album luxos cu extrase a fost înmânat personal Papei Ioan Paul al II-lea. Relatare amplă a evenimentului, apărută în presă, în 1999, v. România literară nr.23, din 9-15 iunie; • Studii fundamentale și documente inedite privitoare la I. Țuculescu, publicate în presă, între 1965-1966, în București și provincie; • Studiu important cu privire la Gaspar David Friedrich, cel mai mare pictor romantic german, publicat în 1977 de Universitatea
Radu Bogdan () [Corola-website/Science/334895_a_336224]
-
mare pictor romantic german, publicat în 1977 de Universitatea din Greifswald și menționat în bibliografia germană, lucrare apărută și în românește în revista Secolul 20; • Studii fundamentale și documente privitoare la N. Grigorescu, publicate în mai multe numere din România literară și televizate într-un serial de șapte episoade, care modifică întreaga istoriografie grigoresciană apărută de-a lungul a 100 de ani, București, 1990-1996; • Un martor al realismului socialist, serial de 42 de articole, publicate în revista Dilema veche; Filmul documentar
Radu Bogdan () [Corola-website/Science/334895_a_336224]
-
1908, dar cariera sa de dirijor a determinat mutarea cuplului la Braunschweig, München și pe la sfârșitul anului 1910 la Berlin. La izbucnirea primului război mondial ei s-au mutat de la Berlin înapoi la Zürich, unde Olga a organizat un salon literar cunoscut sub numele de „Table Ronde” (masă rotundă). Ei au avut două fete gemene în mai 1915, dar Iwan a murit la scurt timp după într-un accident de avion ce a avut loc în septembrie 1915 la Fischamend lângă
Olga Fröbe-Kapteyn () [Corola-website/Science/334904_a_336233]
-
n. 2 august 1920, Gent, Belgia - d. 28 ianuarie 1997) a fost un jurnalist și publicist francez de origine belgiană. a scris în mai multe reviste literare franceze încă din 1946 (inclusiv "Esprit" și "Variété") până în anii 1950. El a participat la fondarea organizației "Travail et Culture" ("Work and Culture") în 1946 (destinată să răspândească cultură către mase, si a fost secretarul acestei organizații). În 1948 s-
Louis Pauwels () [Corola-website/Science/334915_a_336244]
-
1952. Louis Pauwels a fost profesor la Athis-Mons în anii 1939-1945. Studiile sale universitare în domeniul literelor au fost întrerupte de la începutul celui de-al doilea război mondial. Pauwels l-a întâlnit pe Jacques Bergier în 1954 pe când era director literar al "Bibliothèque Mondiale". El a scris "Le Matin des Magiciens" în 1960 și în 1970 continuarea întreruptă a "L'Homme Eternel". Împreună cu Bergier (precum și cu François Richaudeau), a fondat revista bilunara "Planète" în octombrie 1961 (cu aproximativ 150 de pagini
Louis Pauwels () [Corola-website/Science/334915_a_336244]
-
(în actul de identitate, Negrea Gheorghe; n. 23 ianuarie 1945 în Orodel, Dolj) este critic și istoric literar, prozator, regizor de teatru, jurnalist român. Membru al a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala de critică, istorie literară și eseu București. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Născut la 23 ianuarie 1945 în localitatea Orodel, județul Dolj, din părinții
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
(în actul de identitate, Negrea Gheorghe; n. 23 ianuarie 1945 în Orodel, Dolj) este critic și istoric literar, prozator, regizor de teatru, jurnalist român. Membru al a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala de critică, istorie literară și eseu București. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Născut la 23 ianuarie 1945 în localitatea Orodel, județul Dolj, din părinții Marin și Constanța. De la un an, rămâne orfan de tată și, până la vârsta școlarizării, este crescut de bunicii
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Eugen Simion, Vladimir Motîl (regizor rus de film), Radu Beligan, Florin Piersic, Marian Râlea, Dinu Cernescu ș.a. Cu unii dintre ei a realizat interviuri. Debut cu epigrame în revista "Urzica" (1962). Colaborări cu eseuri, recenzii, articole de critică și istorie literară, proză și aforisme la: "România literară, Luceafărul (de dimineață), Cultura, Orizont, Ramuri, Dilema, Contemporanul, 22, Bucureștiul Cultural, Tribuna, Pro Saeculum, Paradigma XX, Caligraf, Acasă, Tomisul cultural, Destine literare" (Canada); "Radio România Cultural (București), Radio Craiova". După o activitate de cronicar
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
de film), Radu Beligan, Florin Piersic, Marian Râlea, Dinu Cernescu ș.a. Cu unii dintre ei a realizat interviuri. Debut cu epigrame în revista "Urzica" (1962). Colaborări cu eseuri, recenzii, articole de critică și istorie literară, proză și aforisme la: "România literară, Luceafărul (de dimineață), Cultura, Orizont, Ramuri, Dilema, Contemporanul, 22, Bucureștiul Cultural, Tribuna, Pro Saeculum, Paradigma XX, Caligraf, Acasă, Tomisul cultural, Destine literare" (Canada); "Radio România Cultural (București), Radio Craiova". După o activitate de cronicar literar, cinematografic și sportiv, de poet
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
revista "Urzica" (1962). Colaborări cu eseuri, recenzii, articole de critică și istorie literară, proză și aforisme la: "România literară, Luceafărul (de dimineață), Cultura, Orizont, Ramuri, Dilema, Contemporanul, 22, Bucureștiul Cultural, Tribuna, Pro Saeculum, Paradigma XX, Caligraf, Acasă, Tomisul cultural, Destine literare" (Canada); "Radio România Cultural (București), Radio Craiova". După o activitate de cronicar literar, cinematografic și sportiv, de poet și prozator desfășurată timp de câteva decenii în paginile unor publicații din provincie și din Capitală, a debutat în volum cu "Anti-Caragiale
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
proză și aforisme la: "România literară, Luceafărul (de dimineață), Cultura, Orizont, Ramuri, Dilema, Contemporanul, 22, Bucureștiul Cultural, Tribuna, Pro Saeculum, Paradigma XX, Caligraf, Acasă, Tomisul cultural, Destine literare" (Canada); "Radio România Cultural (București), Radio Craiova". După o activitate de cronicar literar, cinematografic și sportiv, de poet și prozator desfășurată timp de câteva decenii în paginile unor publicații din provincie și din Capitală, a debutat în volum cu "Anti-Caragiale", eseu consacrat capodoperei dramatice a lui I.L. Caragiale, "O scrisoare pierdută", care s-
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Volumele ulterioare - "Dicționar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale" (primul inventar exhaustiv al celor peste o mie patru sute de personaje din proza și dramaturgia autorului) și "Caragiale. Marele paradox" (abordare monografică a unui scriitor de panteon și a unei creații literare care obsedează cultura română de mai bine de un secol) - au confirmat în Gelu Negrea un cercetător pătrunzător și aplicat, ingenios și, adesea, incomod, ale cărui revizuiri deschid orizonturi inedite de interpretare a operei unui autor pe care foarte mulți
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
o știu pe dinafară. Și nu greșesc. Adevărata provocare o reprezintă însă a o ști pe dinăuntru; adică, a pătrunde în intimitatea zonelor sale misterioase, insolite și profunde, propunând, așa cum face Gelu Negrea, o nouă viziune asupra caragialismului ca fenomen literar. În "Cine ești dumneata, domnule Moromete?", Gelu Negrea învederează, de asemenea, o viziune aparte asupra unei cărți esențiale a lui Marin Preda și a literaturii contemporane, "Moromeții" vol. I, în care criticul - delimitându-se de poncifele interpretărilor în cheie sociologistă
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
spiritul celebrelor legi ale lui Murphy. "Best of I.L. Caragiale" reprezintă cea dintâi antologie din opera unui clasic al literaturii române edificată exclusiv pe criterii axiologice. În paginile sale se regăsesc titluri cunoscute din creația lui Caragiale, dar și bucăți literare puțin sau deloc incluse în anterioare lucrări de gen. Arhitectura volumului și punctele de vedere formulate în prefața intitulată sugestiv "Căutându-l pe Celălalt Caragiale" propun o imagine inedită a marelui scriitor. "Tratamentul la care critica l-a supus de
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
ideilor, a curentelor, a tipologiei dramatice, a stilurilor contemporane internaționale." În lectura lui Gelu Negrea, care operează cu concepte de antropologie culturală, de critică a imaginarului și teorie a genurilor, Caragiale se eliberează de straturile de clișee (...), reinventându-se în istoria literară ca un scriitor cu profunzimi nesesizate anterior, perfect sincron în contextul post-romantismului european de la sfârșitul secolului... Într-un stil alert, jucăuș, plastic, eliberat de clișee sau morgă exegetice, Gelu Negrea și-a ținut făgăduința de a ne deschide o fereastră
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
2007. Cărțile lui Gelu Negrea au fost comentate, printre alții, de (în ordine cronologică): Bogdan Ghiu ("Jurnalul Național," ianuarie 2002), Constantin Stan ("Ziarul de duminică", februarie 2002), Cecilia Ștefănescu ("Independent", ianuarie 2002), Mariana Criș ("Luceafărul", martie 2002), Nicolae Manolescu ("România literară", februarie 2004), Ana Dobre ("Luceafărul", martie 2004), Alex Ștefănescu ("România literară", decembrie 2004, Ioan Adam ("Radio România Cultural", ianuarie 2005), Costin Tuchilă ("Cronica Română", ianuarie 2005), Mircea Ghițulescu ("Convorbiri literare", martie 2005), Bogdan Ulmu ("Convorbiri literare", august-septembrie 2005), Daniel Cristea-Enache
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
în ordine cronologică): Bogdan Ghiu ("Jurnalul Național," ianuarie 2002), Constantin Stan ("Ziarul de duminică", februarie 2002), Cecilia Ștefănescu ("Independent", ianuarie 2002), Mariana Criș ("Luceafărul", martie 2002), Nicolae Manolescu ("România literară", februarie 2004), Ana Dobre ("Luceafărul", martie 2004), Alex Ștefănescu ("România literară", decembrie 2004, Ioan Adam ("Radio România Cultural", ianuarie 2005), Costin Tuchilă ("Cronica Română", ianuarie 2005), Mircea Ghițulescu ("Convorbiri literare", martie 2005), Bogdan Ulmu ("Convorbiri literare", august-septembrie 2005), Daniel Cristea-Enache ("România literară" I-II, decembrie 2006), Mihai Iovănel ("Cultura", mai 2007
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]