192,981 matches
-
ianuarie 2002), Mariana Criș ("Luceafărul", martie 2002), Nicolae Manolescu ("România literară", februarie 2004), Ana Dobre ("Luceafărul", martie 2004), Alex Ștefănescu ("România literară", decembrie 2004, Ioan Adam ("Radio România Cultural", ianuarie 2005), Costin Tuchilă ("Cronica Română", ianuarie 2005), Mircea Ghițulescu ("Convorbiri literare", martie 2005), Bogdan Ulmu ("Convorbiri literare", august-septembrie 2005), Daniel Cristea-Enache ("România literară" I-II, decembrie 2006), Mihai Iovănel ("Cultura", mai 2007), Bianca Burța-Cernat ("Observator cultural", iunie 2007), Gabriel Rusu ("Luceafărul", iunie 2007), Răzvan Mihai Năstase ("Noua Literatură", iunie-iulie 2007), Horia
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
2002), Nicolae Manolescu ("România literară", februarie 2004), Ana Dobre ("Luceafărul", martie 2004), Alex Ștefănescu ("România literară", decembrie 2004, Ioan Adam ("Radio România Cultural", ianuarie 2005), Costin Tuchilă ("Cronica Română", ianuarie 2005), Mircea Ghițulescu ("Convorbiri literare", martie 2005), Bogdan Ulmu ("Convorbiri literare", august-septembrie 2005), Daniel Cristea-Enache ("România literară" I-II, decembrie 2006), Mihai Iovănel ("Cultura", mai 2007), Bianca Burța-Cernat ("Observator cultural", iunie 2007), Gabriel Rusu ("Luceafărul", iunie 2007), Răzvan Mihai Năstase ("Noua Literatură", iunie-iulie 2007), Horia Gârbea ("Săptămâna financiară", I-II, iunie
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
2004), Ana Dobre ("Luceafărul", martie 2004), Alex Ștefănescu ("România literară", decembrie 2004, Ioan Adam ("Radio România Cultural", ianuarie 2005), Costin Tuchilă ("Cronica Română", ianuarie 2005), Mircea Ghițulescu ("Convorbiri literare", martie 2005), Bogdan Ulmu ("Convorbiri literare", august-septembrie 2005), Daniel Cristea-Enache ("România literară" I-II, decembrie 2006), Mihai Iovănel ("Cultura", mai 2007), Bianca Burța-Cernat ("Observator cultural", iunie 2007), Gabriel Rusu ("Luceafărul", iunie 2007), Răzvan Mihai Năstase ("Noua Literatură", iunie-iulie 2007), Horia Gârbea ("Săptămâna financiară", I-II, iunie 2009), Cosmin Ciotloș ("România literară", iunie
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
România literară" I-II, decembrie 2006), Mihai Iovănel ("Cultura", mai 2007), Bianca Burța-Cernat ("Observator cultural", iunie 2007), Gabriel Rusu ("Luceafărul", iunie 2007), Răzvan Mihai Năstase ("Noua Literatură", iunie-iulie 2007), Horia Gârbea ("Săptămâna financiară", I-II, iunie 2009), Cosmin Ciotloș ("România literară", iunie 2009), Dan C. Mihăilescu ("Evenimentul zilei", iunie 2009), Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2009), Mircea Ghițulescu ("Ramuri", septembrie 2009), Daniela Magiaru ("Idei în dialog", noiembrie 2009), Doris Mironescu ("Suplimentul de cultură", martie 2010), Gheorghe Grigurcu ("România literară", aprilie
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
România literară", iunie 2009), Dan C. Mihăilescu ("Evenimentul zilei", iunie 2009), Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2009), Mircea Ghițulescu ("Ramuri", septembrie 2009), Daniela Magiaru ("Idei în dialog", noiembrie 2009), Doris Mironescu ("Suplimentul de cultură", martie 2010), Gheorghe Grigurcu ("România literară", aprilie 2010), Adrian Jicu ("Ateneu", aprilie 2010), Sorin Lavric ("România literară", august 2010), Corneliu Vasile ("Destine literare", Montreal-Canada, noiembrie-decembrie 2011), Gelu Ionescu ("Apostrof", aprilie 2012), Gabriela Gheorghișor ("România literară", iulie 2012), Horia Gârbea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2012), Maria-Ana Tupan
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2009), Mircea Ghițulescu ("Ramuri", septembrie 2009), Daniela Magiaru ("Idei în dialog", noiembrie 2009), Doris Mironescu ("Suplimentul de cultură", martie 2010), Gheorghe Grigurcu ("România literară", aprilie 2010), Adrian Jicu ("Ateneu", aprilie 2010), Sorin Lavric ("România literară", august 2010), Corneliu Vasile ("Destine literare", Montreal-Canada, noiembrie-decembrie 2011), Gelu Ionescu ("Apostrof", aprilie 2012), Gabriela Gheorghișor ("România literară", iulie 2012), Horia Gârbea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2012), Maria-Ana Tupan ("Contemporanul", septembrie 2012), Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", octombrie 2012), Andreea
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
2009), Mircea Ghițulescu ("Ramuri", septembrie 2009), Daniela Magiaru ("Idei în dialog", noiembrie 2009), Doris Mironescu ("Suplimentul de cultură", martie 2010), Gheorghe Grigurcu ("România literară", aprilie 2010), Adrian Jicu ("Ateneu", aprilie 2010), Sorin Lavric ("România literară", august 2010), Corneliu Vasile ("Destine literare", Montreal-Canada, noiembrie-decembrie 2011), Gelu Ionescu ("Apostrof", aprilie 2012), Gabriela Gheorghișor ("România literară", iulie 2012), Horia Gârbea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2012), Maria-Ana Tupan ("Contemporanul", septembrie 2012), Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", octombrie 2012), Andreea Coroian ("Cultura", noiembrie 2012) ș.a.
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
2009), Doris Mironescu ("Suplimentul de cultură", martie 2010), Gheorghe Grigurcu ("România literară", aprilie 2010), Adrian Jicu ("Ateneu", aprilie 2010), Sorin Lavric ("România literară", august 2010), Corneliu Vasile ("Destine literare", Montreal-Canada, noiembrie-decembrie 2011), Gelu Ionescu ("Apostrof", aprilie 2012), Gabriela Gheorghișor ("România literară", iulie 2012), Horia Gârbea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2012), Maria-Ana Tupan ("Contemporanul", septembrie 2012), Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", octombrie 2012), Andreea Coroian ("Cultura", noiembrie 2012) ș.a.
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
activ cu figuri importante ale Iluminismului, între care și Lessing, Herder, Wieland și Goethe. A inițiat o cooperare între Carolinum din Kassel și Universitatea din Göttingen, unde lucra prietenul său . Împreună, ei au înființat și au publicat revista științifică și literară "Göttingisches Magazin der Wissenschaften und Litteratur". Cel mai apropiat prieten al lui Forster, , a sosit la Kassel la scurt timp după Forster, și ambii au fost implicați cu din Kassel. Dar până în 1783 Forster a văzut că implicarea în societatea
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
și fiind publicația tuturor românilor din Ungaria. Revista a fost, de-a lungul celor peste 65 de ani de apariție, principalul organ de presă care a dus la afirmarea intelectualilor români din Ungaria, a fost gazeta de afirmare culturală și literară a creatorilor români din Ungaria. Foaia românească informează și propune dezbateri ample asupra problematicii situației limbii române în comunitate, având și rubrici de îmbunătățire a limbii, punând accentul cu regularitate prin scrieri și articole pe importanța îngrijirii limbii materne a
Foaia românească () [Corola-website/Science/334968_a_336297]
-
două părți, prima dintre ele conținând proze publicate în perioada 1994-1995, iar cea de-a doua texte scrise și/sau publicate între 2013-2015. Multe dintre aceste povestiri, mai ales din prima perioadă, au fost finaliste sau câștigătoare a diverse premii literare. În anul 2016, cartea a primit premiul Romcon pentru cel ami bun volum de povestiri. În 1995, Liviu Surugiu a debutat în nr. 86 din "Jurnalul SF" cu această povestire, care-i adusese premiul JSF-Atlantykron în anul precedent. Ea prezintă
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
reconstituire parțială a unor scene din altarul Isenheim. Elias Canetti a scris romanul său "Auto-da-fe" înconjurat de reproduceri ale altarului Isenheim prinse de perete. Autorul german W.G. Sebald urmărește povestea de viață a lui Grünewald în prima sa lucrare literară, "După Natură". Această proză-poem de lungimea unei cărți folosește preocupările lui Grünewald și mai ales creația sa a altarului Isenheim pentru a comunica o viziune intens apocaliptică a unei lumi care a abandonat natura. Altarul Isenheim apare și în ultimul
Matthias Grünewald () [Corola-website/Science/334988_a_336317]
-
conferențiar. În acest domeniu, este cunoscut, mai ales ca poet, editând de-a lungul timpului, în perioada: 1994-2008, cinci plachete de poezii și o antologie poetică, editată în doua ediții. A colaborat, de asemenea, cu publicistică la mai multe reviste literare, iar unele dintre poemele cuprinse în cărțile pe care le-a publicat au fost transpuse pe muzică de compozitorul Vasile Tănase, precum și de el. A înființat Mișcarea: Misiunea Astrală "România" și "Mișcarea Sarmizegetusa", șocând cu teoriile sale despre civilizații virtuale
Lorin Fortuna () [Corola-website/Science/335018_a_336347]
-
romilor, Manger a preferat să fie pentru moment, ucenic croitor, și să petreacă în continuare în mediul boem al actorilor de limbă idiș. A inceput sa scrie in idis din anul 1918 și în 1921 Manger și-a făcut debutul literar într-o revistă a lui Eliezer Steinbarg. A publicat apoi poezii și balade și în alte jurnale literare fondate după Primul Război Mondial. Mai apoi s-a stabilit la București, unde a scris în idiș pentru ziarele locale și a
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
al actorilor de limbă idiș. A inceput sa scrie in idis din anul 1918 și în 1921 Manger și-a făcut debutul literar într-o revistă a lui Eliezer Steinbarg. A publicat apoi poezii și balade și în alte jurnale literare fondate după Primul Război Mondial. Mai apoi s-a stabilit la București, unde a scris în idiș pentru ziarele locale și a ținut conferințe despre folclorul spaniol, românesc și rom. În 1927 Manger s-a mutat la Varșovia, capitala Poloniei
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
rândurile publicului și al criticii. În anul următor a fost primit în prestigiosul PEN-Club al autorilor idiș, din care făceau parte Isaac Bashevis, Israel Rabon și I. Papiernikov. Între 1929-1938 Manger și-a făcut un loc de cinste în viața literară a Varșoviei. Putea fi văzut adesea declamându-și versurile la Clubul scriitorilor, fiind intervievat de principalele ziare idiș din oraș, iar prestigioasa revistă "Literarishe Bleter" i-a publicat articolele. Din 1929 Manger și-a editat și propria sa revistă literară
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
literară a Varșoviei. Putea fi văzut adesea declamându-și versurile la Clubul scriitorilor, fiind intervievat de principalele ziare idiș din oraș, iar prestigioasa revistă "Literarishe Bleter" i-a publicat articolele. Din 1929 Manger și-a editat și propria sa revistă literară, intitulată "Cuvinte alese", pe care a umplut-o de poezii, povestiri și manifeste artistice. În același timp, Manger a continuat să-și publice creațiile literare la diferite edituri: o serie de poezii moderniste inspirate de Talmud ("Midrașul lui Itzik," 1935
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
Bleter" i-a publicat articolele. Din 1929 Manger și-a editat și propria sa revistă literară, intitulată "Cuvinte alese", pe care a umplut-o de poezii, povestiri și manifeste artistice. În același timp, Manger a continuat să-și publice creațiile literare la diferite edituri: o serie de poezii moderniste inspirate de Talmud ("Midrașul lui Itzik," 1935), o rescriere teatrală a poveștii sărbătorii Purim ("Cartea Cântecelor Meghilei", 1936), o adaptare a piesei lui Abraham Goldfaden - "Vrăjitoarea din Botoșani" - Hotzmakh Spiel, 1937), o
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
o serie de poezii moderniste inspirate de Talmud ("Midrașul lui Itzik," 1935), o rescriere teatrală a poveștii sărbătorii Purim ("Cartea Cântecelor Meghilei", 1936), o adaptare a piesei lui Abraham Goldfaden - "Vrăjitoarea din Botoșani" - Hotzmakh Spiel, 1937), o serie de viniete literare despre istoria literaturii idiș ("Portrete familiare", 1938) și încă trei mari culegeri de versuri: "Lanternă în vânt" (1933), "Scrisorile lui Velvl Zbarzher către Preafrumoasa Malkele" (1937) și "Amurg în oglindă" (1937). „Midrashul lui Itzik” și „Cântecele Meghilei” reprezentau primele sale
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
însumează compozițiile scrise caracteristice peninsulei Iberice în timpul ocupației arabe. Zona, cunoscută și ca Andaluzia sau al-Andalus, a luat contact cu islamul încă din anul 711, prin intermediul maurilor și a rămas sub dominație arabă până în 1492, anul Reconquistei. Apogeul literar (și nu numai) al acestui spațiu s-a înregistrat în perioada califatului ommeyad de la Cordoba. Primele poeme arabe au pătruns în al-Andalus odată cu negustorii de caravane. Promotorul a fost Ibn al-Șimma, care, la sosirea sa în peninsula Iberică, în secolul
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
exilul lui al-Mu‘tamid în Africa în atenția unor poeți precum Ibn al-Labbăna (-1113) din Denia, care a creat o deosebită elegie pe această temă. Cât despre estul Andaluziei, acesta a fost acaparat de una dintre cele mai notabile personalități literare - Ibn Ḫafăğa (1058-1139) din Alzira, care, datorită afinității pentru poezia de tip "rawḍiyya", a fost supranumit „poetul grădinar”. Secolul XII a surprins peninsula Iberică în fața unei noi invazii nord-africane - cea a almohazilor. Vocea feminină, asociată inițial cu poete precum prințesa
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
a alcătui "qașīde" pentru suverani. Un poet-funcționar remarcabil a fost Ibn al-Ğayyăb (1261-1348) din Granada, ale cărui volume s-au păstrat. O altă formă de poezie, creată din dorința de a compensa monotonia tematică, era cea epigrafică, ce menținea tradiția literară arabă prin intermediul caligramelor. Creațiile unor astfel de autori, precum Ibn Zamrak, erau expuse pe pereții palatelor, tocmai pentru a-i elogia pe cei care au dispus construirea lor. Un edificiu care a beneficiat din plin de poezia ornamentală a fost
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
de autori, precum Ibn Zamrak, erau expuse pe pereții palatelor, tocmai pentru a-i elogia pe cei care au dispus construirea lor. Un edificiu care a beneficiat din plin de poezia ornamentală a fost Alhambra. Textul epistolar - "risălat", alături de genul literar cunoscut drept "maqăma" - proză rimată, cu inserții poetice, au fost două forme de așa-numită „proză ornată”, originare din Orient și preluate ulterior și în peninsula Iberică. La mijlocul secolului IX, Abū al-Ğusr al-Riyăḍī a introdus stilul epistolar în al-Andalus, iar
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
în al-Andalus, iar trei veacuri mai târziu "maqăma" era abordată în același spațiu de Abū al-Ḥağğăğ al-Quda‘ī. Referitor la epistolă, s-a remarcat că ea a evoluat și spre latura critică. Unul dintre autorii care au adoptat acest vehicul literar a fost Ibn Šuhayd din Cordoba , căruia i se atribuie "Epistola" ("Risălatu-l-tawăbi wa-l-zawăbi"). Datorită spiritului aventurier și tradiției inițiate de pelerinajul la Mecca, arabii au cultivat un apetit deosebit pentru explorare și cercetare, atât prin intermediul expedițiilor, cât și prin amplele
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
andaluze precum cele ale lui Ibn al-Raqqăm sau "Cărțile despre știința astronomiei", de Alfonso al X-lea al Castiliei, s-au propagat și în restul Europei. În paralel cu gustul pentru călătorii s-a dezvoltat și practica relatării acestora, gen literar denumit "riḥla". Apărută în spațiul arab, aceasta a fost și pe placul autorilor andaluzi precum Ibn Ğubayr, care își descriau astfel călătoriile spre Orient. În ceea ce privește istoriografia, Ibn Ḫaldūn a fost, fără echivoc, cel mai sonor nume în domeniu. Deși nu
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]