20,565 matches
-
este o melodie compusă de trupa britanică de rock, Queen. Scrisă și cântată de Freddie Mercury, melodia a fost lansată în cadrul celui de-al paisprezecelea album al formației, Innuendo, în 1991. Cântecul a fost lansat ca single pe 14 decembrie 1992 doar în Tailanda. De asemenea, este
Delilah () [Corola-website/Science/334491_a_335820]
-
Ei au lăudat și animațiile "uimitoare", împreună cu controlul și fluiditatea, dar au criticat interfață utilizatorului, modelarea caracterelor și indulgenta arbitrului la anumite faulturi. Ei au concluzionat că "reprezintă cel mai bun joc al seriei din era PlayStation 2 încoace". Ziarul britanic "Metro" i-a acordat jocului o notă de 9 din 10, spunând că "Pro Evolution Soccer este din nou în cea mai bună formă, aceea de cel mai bune joc de fotbal din toate timpurile." "Game Informer" i-a acordat
Pro Evolution Soccer 2016 () [Corola-website/Science/334485_a_335814]
-
Hadj Mohammed (în arabă: محمد أمين الحسيني, n.1895, Ierusalim - d. 4 iulie 1974, Beirut) a fost un politician și lider religios musulman arab palestinian, care a funcționat ca Muftiu al Ierusalimului în perioada mandatului britanic asupra Palestinei. În octombrie 1937 a fugit din Palestina de teama reacției autorităților britanice la Marea Revoltă Arabă din anii 1936-1939 la conducerea căreia a luat parte activă, întorcându-se mai apoi din exil în martie 1948. Inițial adept al
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Ierusalim - d. 4 iulie 1974, Beirut) a fost un politician și lider religios musulman arab palestinian, care a funcționat ca Muftiu al Ierusalimului în perioada mandatului britanic asupra Palestinei. În octombrie 1937 a fugit din Palestina de teama reacției autorităților britanice la Marea Revoltă Arabă din anii 1936-1939 la conducerea căreia a luat parte activă, întorcându-se mai apoi din exil în martie 1948. Inițial adept al Siriei Mari, din care Palestina ar fi făcut parte ca „Siria de Sud”, s-
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
al Consiliului Suprem Islamic din Palestina, iar începând din 1936 pe cea de presedinte al Inaltului Comitet Arab din Palestina, funcție pe care a continuat să o îndeplinească și în exil, dupa scoaterea în afara legii a acestui comitet de către autoritățile britanice. În exil el a colaborat cu regimul pro-nazist din Irak sub conducerea lui Rashid Ali Al Gailani, după căderea căruia s-a refugiat în Italia fascistă și apoi vreme de patru ani în Germania nazistă. În timpul șederii în Germania, a
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
militar turc, care, după afirmațiile sale, îi defavoriza pe soldații arabi. În noiembrie 1916, după ce s-a îmbolnăvit de dizenterie a fost trimis la vatră si s-a întors la Ierusalim. În 1917 a ajutat, în colaborare cu un agent britanic, la recrutarea de voluntari arabi în sprijinul [Revoltei Arabe contra stăpânirii otomane S-ar putea ca aceasta i-a procurat simpatie în rândurile cercurilor oficiale britanice, care l-a ajutat la obținerea mai târziu a funcției de Muftiu al Ierusalimului
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
s-a întors la Ierusalim. În 1917 a ajutat, în colaborare cu un agent britanic, la recrutarea de voluntari arabi în sprijinul [Revoltei Arabe contra stăpânirii otomane S-ar putea ca aceasta i-a procurat simpatie în rândurile cercurilor oficiale britanice, care l-a ajutat la obținerea mai târziu a funcției de Muftiu al Ierusalimului. După cucerirea Palestinei și a Siriei de către puterile Antantei, în anul 1919 Amin al-Husseini a activat la Damasc în suita lui Djibril Haddad, ofițer de origine
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
de Sud” în regatul sirian al lui Feissal și să combată aplicarea Declarației Balfour. A scris în acea vreme articole în publicația arabă locală „Suriya al Djanubiya” (Siria de sud). Palestina a rămas în cele din urmă separată, sub mandatul britanic, care și-a luat obligația întemeierii pe teritoriul ei a unui Cămin național pentru poporul evreu. În aceste împrejurări, alături de Aref al-Aref, al-Husseini s-a aflat printre principalii responsabili pentru actele de violență din aprilie 1920, provocate împotriva evreilor de către
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
poporul evreu. În aceste împrejurări, alături de Aref al-Aref, al-Husseini s-a aflat printre principalii responsabili pentru actele de violență din aprilie 1920, provocate împotriva evreilor de către locuitori arabi ațâțați care se întorceau de la ceremoniile sărbătorii musulmane Nabi Musa. Când autoritățile britanice au emis împotriva sa și a lui Aref un mandat de arest, ei s-au refugiat pe malul de est al Iordanului (Transiordania), fiind găzduiți de un trib de beduini. Judecați în contumacie, au fost condamnați la 10 ani închisoare
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
de un trib de beduini. Judecați în contumacie, au fost condamnați la 10 ani închisoare. Dar, în august 1920, în cursul unei vizite la As Salt, printr-un gest destinat să-și îmbunătățească imaginea în rândurile arabilor palestinieni, Înaltul Comisar britanic al Palestinei, Sir Herbert Samuel i-a grațiat pe amândoi. La început al-Husseini a refuzat grațierea, pentru a nu putea fi interpretată ca un gest de recunoaștere a vinei, dar ,deoarece tocmai murise muftiul Kamal al-Husseini, a acceptat-o, totuși
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
putea fi interpretată ca un gest de recunoaștere a vinei, dar ,deoarece tocmai murise muftiul Kamal al-Husseini, a acceptat-o, totuși, pentru a se întoarce la Ierusalim. În anul 1921, anul în care Palestina a intrat sub regimul administrației civile britanice condus de Înaltul Comisar Sir Herbert Samuel, a decedat Marele muftiu al Ierusalimului, fratele vitreg al lui Amin, Kamal al-Husseini. La alegerile pentru ocuparea funcției au participat patru candidați din rândurile clericilor și fruntașilor musulmani din Ierusalim. Hadj Amin al-Husseini
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
alegeri el s-a plasat doar pe locul al patrulea din cei patru. După legea otomană muftiul trebuia ales dintre primii trei candidați. Familia al-Husseini a exercitat presiuni serioase, între altele, prin trimiterea de petiții, pentru numirea lui Amin. Autoritățile britanice, la rândul lor, doreau sa restabilească echilibrul între familia al Husseini și familia Nashashibi, al cărei membru, Raghib al-Nashashibi, fusese numit primar al Ierusalimului în locul lui Musa Khatem al Husseini. Funcționari ai guvernământului britanic și un număr de notabili arabi
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
petiții, pentru numirea lui Amin. Autoritățile britanice, la rândul lor, doreau sa restabilească echilibrul între familia al Husseini și familia Nashashibi, al cărei membru, Raghib al-Nashashibi, fusese numit primar al Ierusalimului în locul lui Musa Khatem al Husseini. Funcționari ai guvernământului britanic și un număr de notabili arabi au convins pe șeicul Hussam Djarallah să-și retragă candidatura, pentru ca al-Husseini să se poata număra printre primii trei candidați. Aceasta a netezit calea spre numirea lui Amin al-Husseini în înalta funcție. Autoritatea mandatară
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
poata număra printre primii trei candidați. Aceasta a netezit calea spre numirea lui Amin al-Husseini în înalta funcție. Autoritatea mandatară și-a dat consimțământul la aceasta după mai multe întâlniri de împăciuire între al-Husseini și Herbert Samuel și alți functionari britanici. În aceste întâlniri a fost promisă cooperarea dintre conducerea musulmană și administrația britanică. În aprilie 1921 Amin al-Husseini a rostit la sărbătoarea Nabi Musa din acel an un discurs moderat, iar festivitățile sărbătorii s-au desfășurat în liniște, spre deosebire de anul
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Amin al-Husseini în înalta funcție. Autoritatea mandatară și-a dat consimțământul la aceasta după mai multe întâlniri de împăciuire între al-Husseini și Herbert Samuel și alți functionari britanici. În aceste întâlniri a fost promisă cooperarea dintre conducerea musulmană și administrația britanică. În aprilie 1921 Amin al-Husseini a rostit la sărbătoarea Nabi Musa din acel an un discurs moderat, iar festivitățile sărbătorii s-au desfășurat în liniște, spre deosebire de anul precedent când s-au acompaniat de tulburări violente. În urma acestor contacte și evenimente
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
A doua zi muftiul și presedintele Inaltului Comitet Arab, Musa Khatem al Husseini, au fost convocati si la guvernatorul Ierusalimului , care le-a cerut să liniștească spiritele. Dupa aceasta, Amin al-Husseini a chemat populația arabă să aibă incredere în guvernământul britanic, dar apelul său nu a avut pentru moment nici un efect de calmare a violenței. După încetarea tulburărilor, Înaltul Comisar John Chancellor a aruncat asupra muftiului răspunderea pentru faptele de violență. În schimb, Comisia de anchetă Shaw, în fața căreia a depus
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
fi transferat lui al-Husseini suma de 120,000 lire sterline destinată propagandei pronaziste. Deși nu a fost inițiatorul la origine al Marii Revolte Arabe,Hadj Amin a preluat cu repeziciune conducerea ei și a organizat rezistența arabilor palestineni față de stăpânirea britanică și față de colectivitatea evreiască din țară. El a condus o linie politică înverșunată contra evreilor și a încurajat omorârea de civili nevinovați. Din pricina marii influențe pe care a acumulat-o în calitatea funcției sale de muftiu, Marea Britanie, s-a abținut
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
condus o linie politică înverșunată contra evreilor și a încurajat omorârea de civili nevinovați. Din pricina marii influențe pe care a acumulat-o în calitatea funcției sale de muftiu, Marea Britanie, s-a abținut o vreme îndelungată de a-l îndepărta. Guvernanții britanici se temeau de izbucnirea de răzmerițe antibritanice suplimentare în Irak, Egipt și Transiordania. La 25 aprilie 1936 Hadj Amin a fost ales președinte al Înaltului Comitet Arab format din mai multe partide ale arabilor palestinieni: cel condus de familia Husseini
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
mă privesc ca pe un dușman” În Egipt Hadj Amin și-a reluat activitatea politică reluând conducerea Înaltului Comitet Arab din Palestina. În martie 1948, împreună cu ceilalți membri ai Comitetului a revenit în Palestina aflată în ultimele luni ale mandatului britanic și a început să coordoneze atacurile asupra așezărilor și cartierelor evreiești, care au constituit prima fază a Războiului arabo-israelian din 1948-1949. Nepotul său, Abd al-Kader al-Husseini care devenise comandantul forțelor arabe din zona Ramla a primit în mod direct ordine
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
este mort” și a respinge toată filosofia sistematică și toată lupta pentru un adevăr fix ce transcede individul. Nietzsche a văzut în astfel de idei promovate de el, nu baze pentru pesimism, ci posibilitatea unui nou tip de libertate. Filosofia britanică a secolului 19 a ajuns să fie puternic dominată de gândirea neohegeliană, iar ca reacție împotriva acest fapt, figurează Bertrand Russell și George Edward Moore, care au început mișcarea în direcția filosofiei analitice, care a fost în esență o actualizare
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
Omul care voia să fie rege (titlu original: "The Mân Who Would Be King") este un film american și britanic din 1975 în Technicolor regizat de John Huston. Scenariul este scris de Huston și Gladys Hill și se bazează pe o povestire omonima de Rudyard Kipling. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Sean Connery, Michael Câine, Saeed Jaffrey și
Omul care voia să fie rege (film) () [Corola-website/Science/335097_a_336426]
-
și se bazează pe o povestire omonima de Rudyard Kipling. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Sean Connery, Michael Câine, Saeed Jaffrey și Christopher Plummer (ultimul în rolul scriitorului Kipling). Filmul prezintă povestea a doi ofițeri retrași din armată britanică care urmăresc să ajungă regi ai Kafiristanului din estul Afganistanului. La începutul anilor 1954, Humphrey Bogart și-a exprimat dorința de a juca într-o ecranizare a "The Mân Who Would Be King" și a purtat discuții în acest sens
Omul care voia să fie rege (film) () [Corola-website/Science/335097_a_336426]
-
André Previn. Filmările au avut loc în India (în Rajasthan și Uttar Pradesh) și în Statele Unite (lângă Lone Pine, California). Kim (Dean Stockwell), un băiat care trăiește pe cont propriu pe străzile din India, este de fapt fiul unui ofițer britanic. El se întâlnește cu un lama (Paul Lukas), un om sfânt din Tibet care este în căutarea "Râului Săgeții" și se dedică misiunii acestuia. După ce administratorii britanici descoperă cine este Kim cu adevărat, acesta este plasat într-o școală britanică
Kim (film din 1950) () [Corola-website/Science/335098_a_336427]
-
pe cont propriu pe străzile din India, este de fapt fiul unui ofițer britanic. El se întâlnește cu un lama (Paul Lukas), un om sfânt din Tibet care este în căutarea "Râului Săgeții" și se dedică misiunii acestuia. După ce administratorii britanici descoperă cine este Kim cu adevărat, acesta este plasat într-o școală britanică. Cu toate acestea, felul său de a fi nu se potrivește cu cerințele care se așteaptă din partea fiului unui soldat britanic și se revoltă. Familiaritatea sa cu
Kim (film din 1950) () [Corola-website/Science/335098_a_336427]
-
britanic. El se întâlnește cu un lama (Paul Lukas), un om sfânt din Tibet care este în căutarea "Râului Săgeții" și se dedică misiunii acestuia. După ce administratorii britanici descoperă cine este Kim cu adevărat, acesta este plasat într-o școală britanică. Cu toate acestea, felul său de a fi nu se potrivește cu cerințele care se așteaptă din partea fiului unui soldat britanic și se revoltă. Familiaritatea sa cu viața indienilor și capacitatea sa de a trece drept un copil indian îl
Kim (film din 1950) () [Corola-website/Science/335098_a_336427]