19,153 matches
-
râului Cerna. Relieful petrografic este dezvoltat pe șisturi cristaline; roci aparținând cristalinului getic din "seria Sebeș-Lotru". Situl Cheile Cernei prezintă o arie naturală ce adăpostește elemente rare de floră spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
clean mic ("Leuciscus leuciscus"), lipan ("Thymallus thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică. Arbori și arbuști: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș sălbatic
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
diversă de floră spontană și fauna sălbatică rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: popândău european ("Spermophilus citellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul lui Brandt ("Myotis
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se întinde în estul județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Bonțida, Căianu, Fizeșu Gherlii, Jucu, Pălatca, Sic și Țaga
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Câmpia Careiului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aria naturală este situată în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei (în apropierea limitei de graniță cu Ungaria), pe teritoriile județelor Bihor și Satu Mare. Aria protejată se întinde în partea nord-vestică a județului Bihor
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de copac ("Martes martes"), popândău european (Spermophilus citellus
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
dispar"), fluturașul albastru cu puncte negre ("Maculinea teleius"). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
Române" și ale Primăriei Sector 4. Rolul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor este acela de a proteja flora și fauna existente, în acest sens fiind elaborat setul minim de măsuri speciale de protecție și conservare a biodiversității biologice, precum și conservarea habitatelor natural, a florei și faunei sălbatice, de siguranță a populației și investițiilor din Parcul Natural Văcărești, rezolvarea problemelor sesizate de dumneavoastră fiind în afara sferei de competență a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor". Ce spune Gabriela Firea Într-un interviu acordat
Delta Văcărești, BOMBĂ pentru oameni. Izbucnește SCANDALUL momentului la Ministerul Mediului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104283_a_105575]
-
sa. În ultima jumătate de secol, zona demilitarizată coreeană a fost în mare parte nepopulată. Această izolare a naturii pe o lungime de 250 km, a creat o care acum e recunoscut drept una din cele mai bine-păstrate zone de habitat temperat din lume. Mai multe specii de animale și plante pe cale de dispariție există acum printre gardurile puternic fortificate, mine și posturi de monitorizare. Printre acestea sunt specii extrem de rare ca cocorul japonez, cocorul cu gâtul alb, tigrul siberian, Leopardul
Zona demilitarizată coreeană () [Corola-website/Science/334502_a_335831]
-
Pirinei a avut tendința de a trăi în habitate stâncoase cu stânci și copaci intercalate cu pini. Cu toate acestea, patch-uri mici de roci în terenuri agricole sau diverse terenuri de-a lungul coastei iberice au format, de asemenea, un habitat adecvat. Ibexul a fost capabil să se disperseze și să colonizeze rapid. Ibexul din Pirinei a format o resursa utila pentru om, care poate fi fost un motiv pentru dispariția a acestora. Cercetătorii spun ca eventuala cădere ar fi putut
Ibexul din Pirinei () [Corola-website/Science/334519_a_335848]
-
anumite animale dispărute sunt candidați pentru donare din cauza necesitații de un surogat proxy adecvat pentru a transporta clona la termen. ACT a fost de acord cu guvernul din Aragon ca viitoarea clona a Ibexului din Pirinei va fi returnat în habitatul original. Celia furnizează probe de țesuturi adecvate pentru clonare. Cu toate acestea, încercările de a colan a subliniat o problemă majora: chiar dacă ar fi posibil sa se producă cu un Ibex din Pirinei sănătos, nu exista masculi pentru clona de
Ibexul din Pirinei () [Corola-website/Science/334519_a_335848]
-
zice dacul liber. Împreună cu vreo douăzeci de tineri stă de vorbă cu edilul. Primește de la Primărie 200 de saci, mănuși de șantier și două platforme de cărat gunoiul. Stamate vorbește despre intențiile echipei lui: curățenie, plantare de pomi, scoaterea din habitat a bolovanilor. Dar nu se poate, se plânge el. Ministerul Mediului nu permite nicio acțiune. E arie protejată. Îi cere primarului de sector ajutorul. Băluță de la 4 îi explică ferm că terenul nu aparține administrației locale. Că poate să facă
Reportaj: Ce face sâmbătă un primar de sector? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103114_a_104406]
-
pentru animalele care nu se mai pot adapta mediului distrus de om", a zis Marius Marinescu, președinte fondator al Federației pentru Protecția Animalelor și Mediului, pentru DC News. Animalele nu au nicio vină. Oamenii sunt responsabili pentru că le-au distrus habitatul. Odată pentru totdeauna, vânătoarea trebuie desființată. Nu este un sport, este o crimă! Autoritățile statului sunt obligate să aplice legea și să îi sancționeze exemplar pe braconieri. În fiecare localitate există cel puțin unul care pune tot felul de lațuri
Teroare la Colți, un loc uitat din România. Senator: Există o MAFIE întreagă () [Corola-website/Journalistic/101114_a_102406]
-
Clitocybe dealbata (1871) Omphalia dealbata (1886) din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Tricholomataceae" și de genul "Clitocybe" este, împreună cu specia foarte asemănătoare cu același habitat "Clitocybe rivulosa", o ciupercă extrem de otrăvitoare și nu rar mortală. Ea este numită în popor între altele pâlnioară de fildeș sau ciuperca nădușelii. Acest burete este o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare precum în cercuri de
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
resuscite permanent la contact cu umezeală. Buretele se decolorează cu anilină roșu, apoi maro-negricios, cu fenol maro, cu hidroxid de potasiu maro murdar și cu efemer roșu-violet. Buretele poate fi confundat în primul rând cu "Clitocybe dealbata" (mortală, cu același habitat, dar albicioasă, cu lamele dense și cu miros de faină) și "Clitocybe rivulosa" (mortală, cu același habitat, dar mai deschisă, cu lamele dense și fără miros), mai departe cu "Collybia dryophyla" sin. "Gymnopus dryophilus" (comestibilă, dar de valoare scăzută), "Collybia
Burete de rouă () [Corola-website/Science/336165_a_337494]
-
cu hidroxid de potasiu maro murdar și cu efemer roșu-violet. Buretele poate fi confundat în primul rând cu "Clitocybe dealbata" (mortală, cu același habitat, dar albicioasă, cu lamele dense și cu miros de faină) și "Clitocybe rivulosa" (mortală, cu același habitat, dar mai deschisă, cu lamele dense și fără miros), mai departe cu "Collybia dryophyla" sin. "Gymnopus dryophilus" (comestibilă, dar de valoare scăzută), "Collybia peronata" sin. "Gymnopus peronatus" (necomestibilă, foarte iute), "Marasmius alliaceus" sin. "Mycetinis alliaceus", (burete de condimentare excepțional, crește
Burete de rouă () [Corola-website/Science/336165_a_337494]
-
în turme); tuneluri de amfibieni; scări pentru pești; Baldachin pod (mai ales pentru maimuțe și veverițe), tuneluri și podețe (pentru mamifere mici cum ar fi vidre, arici, bursuci); acoperișuri verzi (pentru fluturi și păsări). Ecoductele sunt o practică de conservarea habitatelor, permițând conexiuni sau reconectări între habitate, și combâtând fragmentarea habitatelor. Ei ajută și la evitarea coliziunilor dintre vehicule și animale, care, în plus față de uciderea sau rănirea animalelor sălbatice poate provoca leziuni la oameni și pagube materiale. Structuri similare pot
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
mai ales pentru maimuțe și veverițe), tuneluri și podețe (pentru mamifere mici cum ar fi vidre, arici, bursuci); acoperișuri verzi (pentru fluturi și păsări). Ecoductele sunt o practică de conservarea habitatelor, permițând conexiuni sau reconectări între habitate, și combâtând fragmentarea habitatelor. Ei ajută și la evitarea coliziunilor dintre vehicule și animale, care, în plus față de uciderea sau rănirea animalelor sălbatice poate provoca leziuni la oameni și pagube materiale. Structuri similare pot fi folosite pentru animale domestice, cum ar fi tunelurile pentru
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
și la evitarea coliziunilor dintre vehicule și animale, care, în plus față de uciderea sau rănirea animalelor sălbatice poate provoca leziuni la oameni și pagube materiale. Structuri similare pot fi folosite pentru animale domestice, cum ar fi tunelurile pentru bovine. Fragmentarea habitatelor apare atunci când oamenii construiesc bariere, cum ar fi drumuri, căi ferate, canale, linii electrice și conducte care pătrund și divizează habitatul faunei sălbatice . Dintre acestea, drumurile sunt cele mai răspândite și au cele mai pronunțate efecte negative . Oamenii de știință
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
oameni și pagube materiale. Structuri similare pot fi folosite pentru animale domestice, cum ar fi tunelurile pentru bovine. Fragmentarea habitatelor apare atunci când oamenii construiesc bariere, cum ar fi drumuri, căi ferate, canale, linii electrice și conducte care pătrund și divizează habitatul faunei sălbatice . Dintre acestea, drumurile sunt cele mai răspândite și au cele mai pronunțate efecte negative . Oamenii de știință estimează că sistemul de drumuri din Statele Unite ale Americii impactează asupra ecologiei a cel puțin o cincime din suprafața terestră a
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
terestră a țării . Timp de mai mulți ani, ecologiștii au documentat relațiile adverse între drumuri și fauna sălbatică. identifică patru moduri în care drumurile și traficul au impact negativ asupra populațiilor de animale sălbatice: (1) se reduce cantitatea și calitatea habitatului, (2) crește mortalitatea din cauza coliziunilor cu vehiculele (rutiere), (3) se împiedică accesul la resursele de pe partea cealaltă a drumului, și (4) se subdivid populațiile de animale sălbatice în subpopulații mai mici și mai vulnerabile (fragmentare). Fragmentarea habitatelor poate duce la
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
cantitatea și calitatea habitatului, (2) crește mortalitatea din cauza coliziunilor cu vehiculele (rutiere), (3) se împiedică accesul la resursele de pe partea cealaltă a drumului, și (4) se subdivid populațiile de animale sălbatice în subpopulații mai mici și mai vulnerabile (fragmentare). Fragmentarea habitatelor poate duce la dispariție dacă o populație de gene este suficient de limitată. Primele trei efecte (pierderea habitatului, moartea în accidente, și izolarea resurselor) exercită o presiune asupra diferitelor populații de animale prin reducerea resurselor disponibile și uciderea directă a
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]