19,631 matches
-
că a manifestat o combativitate scăzută. Cuvântul lui I. Vitner a fost lipsit în mod evident de o poziție autocritică față de calitatea articolelor sale, față de inactivitatea sa prelungită pe tărâmul criticii literare (...). Szasz IANOS, ocupându-se de problemele literaturii scriitorilor maghiari din R.P.R., a criticat referatul pentru faptul că nu se ocupă de lucrările scriitorilor din provincie (...). Declarându-se de acord cu articolul Unele probleme ale criticii literare în lumina Raportului tovarășului G.M. Malencov... semnat de acad. G. Călinescu în Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lipsa ei îndelungată de pe frontul literar, evitând să analizeze cauzele serioasei rămâneri în urmă a creației sale literare, și nu a luat poziție față de manifestările ideologiei burgheze în literatura noastră (...). Kovacs GYÖRGY s-a ocupat de unele probleme ale literaturii maghiare din R.P.R. subliniind cu tărie faptul că Uniunea Scriitorilor nu acordă atenția cuvenită literaturii scriitorilor din provincie. Criticând noul roman a lui Asztalos Istvan Cu inima tânără (...) vorbitorul a subliniat importanța cunoașterii vieții de către scriitor (...). De la această obligație nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
formulări. Gyorgy Kovacs și-a exprimat dezacordul cu poziția susținută de Szasz Janos care (...) s-a declarat de acord cu afirmațiile din Utünk lăsând a se înțelege că acel articol exprimă atitudinea unui număr mai mare de scriitori de limbă maghiară, ceea ce nu corespunde realității. În continuare Eugen MANDRIC s-a referit la autocritica Mariei Banuș, autocritică pe care a considerat-o superficială și formală. Vorbitorul a arătat că scriitorii nu se pot dărui numai pe jumătate cauzei revoluției. Ei trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nu știu cum vor scăpa cu fața curată cele două ziare care au participat la acest joc. S-a făcut România de râs prin lansarea candidaturii d-lui Vosganian? Nu, au mai fost respinse o mulțime de candidaturi până acum un candidat maghiar, mai mulți candidați baltici, cehii au avut doi respinși până au câștigat cu al treilea, ba chiar și unul italian a fost respins. Dar s-a făcut de râs altfel prin modalitatea desemnării candidatului, prin zgomotul care a premers, a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
m-am trezit membru, făcut de Mircea Dinescu fără măcar să mă întrebe dacă vreau! Apoi, până când am demisionat, am fost în Consiliu, în Comisia de pensii, unde râdeam împreună cu regretatul Cornel Regman, cu d-l Șora și cu un scriitor maghiar. Când a venit președinte Laurențiu Ulici, nu mi-a mai plăcut Uniunea și am plecat. Nu, nu mă tentează să revin, oricât aș ține la d-l Manolescu și oricât l-aș respecta. Nici nu-mi dau seama exact ce
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
studenților români din capitala imperială, luând parte la activitatea societății România jună. Titlul de doctor în filosofie îl obține la Budapesta, în 1883, cu teza Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească. După absolvire a fost profesor de română și maghiară, dar și de matematică, la Institutul Pedagogic și Teologic din Caransebeș. Din 1886 predă româna, germana și filosofia la gimnaziul din Slatina. Din 1890 profesează la câteva mari licee din Iași (Liceul Național, Liceul Internat, Pensionul „Humpel”, Școala Militară, Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
și alte compartimentări ca, de exemplu, „Sistematica-tipologica”, „Arhiva”, „Contribuții de istoria folcloristicii și a etnografiei”, „Centenarul nașterii lui Béla Bartók” ș.a. Spre deosebire de vechiul anuar, în relație, iarăși, cu specializarea cercetătorilor, sunt publicate contribuții de etnomuzicologie și etnocoreologie, referitoare la folclorul maghiar și la cel săsesc din Transilvania, ori (câteva) privind relațiile cu folclorul românesc. Studiile și notele, având un spectru tematic foarte larg, reflectă exact statutul folcloristicii românești actuale, ca și tradiția ei (inclusiv pe plan metodologic). Numele mai des întâlnite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
cu problemele din cadrul propriului corp social, mai ales după Marea Unire din 1918, atunci când aspectul confesional a fost dublat de unul etnic identitar, divergent mai curând (mă refer aici mai ales la cazul transilvănean, al catolicilor români de origine etnică maghiară, cu propriile instituții și deziderate), cu modalitatea de raportare în general a Bisericii catolice la lumea modernă, bazată în principal pe comunicare și pe construirea activă și dinamică a apartenenței. Domnul Iulian Ghercă surprinde, într-o manieră foarte clară, toate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în spațiul românesc. De asemenea, autorul reușește să justifice restrângerea temei doar la România Vechiului Regat, omițând din rațiuni de întindere a cercetării, dar și pentru că în sine teritoriul intracarpatic reprezintă un caz particular, sub aspect etnic (cu o minoritate maghiară puternică și activă) sau chiar intraconfesional (cu existența greco-catolicilor, care aveau o puternică individualitate și propria lor presă) Transilvania. b. Primul capitol, Biserica Catolică și mijloacele de comunicare socială, este mai curând unul introductiv în problema mediilor de informare și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
XX-lea (mai precis, a publicațiilor din diecezele de București și Iași, deoarece în Transilvania a existat o presă greco-catolică ce nu face obiectul direct al studiului nostru decât în vederea realizării unei comparații cu presa catolică latină românească; nici presa maghiară sau a altor etnii nu reprezintă ținta cercetării noastre directe, decât tot prin prisma analizei comparative) dintr-o perspectivă concretă de cercetare nemijlocită a surselor primare. Printre obiectivele cercetării noastre, se află identificarea și definirea coordonatelor social-politice ale perioadei, evidențierea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai urgente a unui tratat cu Vaticanul; el motiva această urgență pe de o parte prin faptul că unirea Basarabiei cu România impunea o nouă reorganizare a diecezelor catolice din Moldova, iar pe de altă parte imperativul contracarării creșterii influenței maghiare asupra Bisericii Catolice din Vechiul Regat 273; mai sublinia faptul că "riscăm să nu-l căpătăm (Concordatul) mai târziu, dacă ungurii ajung mai puternici decât sunt astăzi"274. Nu s-a concretizat nimic însă până la sfârșitul războiului din mai multe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la rândul său, în acest tratat un instrument util pentru păstrarea și consolidarea drepturilor și libertăților Bisericii Catolice într-un ambient ortodox destul de ostil 288. Tratativele îndelungate s-au datorat complexității problemelor ce trebuiau soluționate, deselor ingerințe ale prelaților catolici maghiari pe lângă Sfântul Scaun, precum și schimbărilor guvernamentale dese care au avut loc în România 289. Considerăm nefondate părerile unor autori care susțin că interesul național a fost trădat prin semnarea Concordatului; în ceea ce privește chestiunea "Patronajului suprem"290, aceasta a fost exagerată. După
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu precădere: Italia, Germania, Spania și Franța), care aveau la bază concepția Bisericii Catolice despre fenomenul mass-media și importanța acestuia în societatea modernă. Presa catolică de pe teritoriul României Mari a fost reprezentată de publicații care au apărut în limba română, maghiară, germană, poloneză, bulgară sau franceză (în limba franceză a fost publicată revista Buletin Paroisial, ce a apărut la București și care a fost transformată ulterior în Buletin Parohial). Zona geografică în care a existat o tradiție a presei catolice a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicații de tradiție și în Bucovina), din cauza contextului istorico-politic ce a dus la contopirea luptei pentru unitate națională cu cea pentru libertatea confesională a românilor aflați în afara granițelor țării până în anul 1918302. Marea Unire a schimbat realitățile politico-teritoriale iar populația maghiară din Transilvania a devenit o minoritate etnică și confesională 303. Conform mărturiei istoricului ungur Jakab Elek, prima publicație a apărut în 1798 și s-a numit Gazeta românească pentru țăran 304. Primul periodic român a fost Khrestomaticul românescu, publicat la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cornel Pop Păcurar, Teofil Frâncu, Frederic Dame, George Coșbuc, Simon Mihăilescu, I.C. Drăgescu, canonicul Ciparu, George Barițiu, Aron Densusianu, Ioan Micu Moldovan, Nicolae Fekete Negruțius, Alexandru Geană, Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu, Alexandru Rusu etc. Au existat și cotidiene în limba maghiară: Erdelyi Lapok (Foi ardelene), din Oradea, cu un tiraj zilnic de 8.500 de exemplare (se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de 8.500 de exemplare (se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare erau minoritare, aparțineau și se adresau comunității maghiare din Ardeal. Publicații săptămânale maghiare au fost și: Vasárnap (Dumineca foaie de literatură din Arad), Erdely Tudósitó (Curierul Transilvănean foaie bisericească politică, din Brașov), Katholikus Elet (foaie bisericească politică, apărea la Sătmar), Örszem (Sentinela apărea în Oradea)319. De două
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare erau minoritare, aparțineau și se adresau comunității maghiare din Ardeal. Publicații săptămânale maghiare au fost și: Vasárnap (Dumineca foaie de literatură din Arad), Erdely Tudósitó (Curierul Transilvănean foaie bisericească politică, din Brașov), Katholikus Elet (foaie bisericească politică, apărea la Sătmar), Örszem (Sentinela apărea în Oradea)319. De două ori pe lună, erau publicate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicate: Hirnök (Curierul în al douăzecilea an al existenței, apărea la Cluj și trata teme beletristice), Egyházi Szemle (Foaie bisericească pentru preoți, publicată în Timișoara), Ifjuság (Tinerimea revistă pentru tineri ce apare tot în Timișoara) și Erdély Magyar Lányok (Fetele maghiare din Ardeal cu profil literar și religios, cu un supliment geografic al Ardealului, se tipărea la Cluj). Lunar, circulau următoarele două reviste: Kátholikus Világ (Lumea catolică organul "Reuniunei poporale a Romano-catolicilor Ardeleni", ce era editată la Cluj) și A Nap
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
religioase în popor"323 (acesta se adresa bulgarilor din România). Presa catolică din România nu a fost organizată în trusturi și nici nu s-a practicat comasarea mai multor ziare sau servicii (excepție făcând cele două cotidiane catolice de limbă maghiară Erdelyi Lapok și Erdelyi Neplap care aveau o administrație comună, fiind proprietatea asociației "Erdelyi Lapok"324). Singura concentrare de periodice unite a fost cea a publicațiilor Misionarul Euharistic și Cuvântul Adevărului de la Bixad, Satu Mare. Această unire nu s-a datorat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
loc328. Comunitatea catolică din România dispunea în 1924 de opt tipografii, aflate în orașele: Blaj, Gherla, Lugoș, Sighet, Oradea, Timișoara și două la Cluj. Ulterior a fost înființată și Tipografia "Presa Bună" din cadrul institutului cu același nume, de la Iași329. Catolicii maghiari aveau o Academie catolică (Katholikus Akademia) a cărei reședință se afla la Cluj. Aceasta era împărțită pe trei secțiuni și avea ca scop principal organizarea de conferințe și publicarea materialelor prezentate la aceste întruniri. Ziariștii și publiciștii uniți, dar și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care să vizeze aspecte ori situații politice. Ziarele greco-catolice aveau la bază, pe lângă aspectul religios și pe cel național. Multe din tipărituri și unii scriitorii uniți au constituit adevărate centre de manifestare a românismului și a dorinței de unire. Publicațiile maghiare, precum și câțiva clerici, au dat dovadă după 1918 de atitudini vădit pro-maghiare și uneori iredentiste. Aceste diferențe majore față de celelalte țări din Europa au făcut ca în România să nu se poată crea acele organisme de presă care să contribuie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
abordată (strict religioase, versus cele cu caracter mai general), publicul căruia i s-a adresat (din mediul rural-urban, educat mai puțin educat, doar catolicilor dintr-o parohie, dieceză sau întregii populații a României), limba în care erau tipărite publicațiile (română, maghiară, germană, bulgară), spațiul geografic unde erau difuzate (ce corespundea diecezelor existente), redacția lor (diecezană sau care aparținea unor ordine misionare). Presa religioasă a prezentat viziunea Bisericii asupra societății în sfera spirituală. Ea a fost dispersată, însă nu din punct de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
politice comuniste instalate la putere au îngreunat apariția publicațiilor catolice iar în final le-au interzis definitiv 415. II.3.1.2. Publicațiile în limba germană În spațiul românesc, romano-catolicii au reprezentat o minoritate confesională formată din diverse etnii: română, maghiară, germană etc. Problema confesională, considerată după Marea Unire "o chestiune mare și delicată de a cărei rezolvare atârna, în parte, liniștea și viitorul țării"416, a reprezentat un subiect complex și important, unic de la înființarea României ca stat417; asta deoarece
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
maternă). Unele liturghii atât cele de la Catedrala "Sf. Iosif", cât și de la parohia Bărăție, au fost ținute în limba germană (atât predicile, cât și cateheza copiilor)447. Celelalte servicii religioase erau realizate și în alte limbi, precum italiană, franceză sau maghiară. Această deschidere a episcopului Netzhammer către o pastorație în limba maternă a credincioșilor, dar și promovarea și încurajarea proiectelor și a manifestațiilor care aveau elemente de cultură și limbă germană i-a creat acestuia numeroase neplăceri, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a apărut în 1902, în revista Unirea de la Blaj492,. Auner a fost cel care a scris una dintre cele mai controversate lucrări din istoriografia catolică românească, editată la Budapesta în 1908, în condiții neclare și astăzi 493. Folosind doar istoriografia maghiară, el a reactualizat teoriile maghiare privind originea secuiască-maghiară a catolicilor moldoveni, forțând interpretarea unor relatări ale misionarilor, precum și unele ipoteze fanteziste 494. Datorită acestei lucrări, istoriografia maghiară îl va cita deseori (practic cu orice prilej) pe Auner în susținerea tezelor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]