19,271 matches
-
generează, corespunzător, o mare lene a spiritului. În orice călătorie „planetară“ (planao, „a rătăci din țărm în țărm“), în care era vorba de „limitele mării“ și de „limitele pământului“, grecii erau confruntați cu ființa unui peisaj a cărui linie de orizont era inexistentă sau care, mai precis, lua forma fictivă a limitei unde marea se întâlnește cu cerul. Acest peisaj care se anulează constant în propria lui ficțiune este resimțit, atâta vreme cât străbaterea nu s-a împlinit, ca obstacol. Obstacolul este deci
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
tocmai pentru că în sine ea nu conține un principiu al limitației. Limita privirii este întotdeauna exterioară privirii, e pusă din afară, și dacă această stavilă nu există, văzul se unește în mod spontan cu emblema fizică a infinitului, care este orizontul. Ca să te bucuri cu adevărat de corporalitate, trebuie să o supui tactil; dintre arte, sculptura este singura care sustrage tactilul din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
prin coliziunea a două personaje care își ating limita fără rest și care elimină orice spațiu al compromisului sau al acomodării reciproce. Eroul grec nu suferă deci de un exces de mobilitate, el nu „evoluează“, ci este situare fermă în orizontul unui destin. Determinant apare imobilismul lui, ființa lui turnată perfect în propriul ei contur. Tocmai de aceea, el nu cade de la o înălțime situată mai presus de sine, ci se surpă asemeni unei statui în granițele formei. În tragicul antic
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
apărut în România pe parcursul perioadei de care ne ocupăm este total lipsit de precauția avertismentul postAuschwitz care s-a instalat în civilizația occidentală. Viața lui Iorga a început la Botoșani, orașul unde, după propriile lui cuvinte, i s-au "format orizonturile"37. Botoșani reprezenta un microcosmos al tuturor problemelor pe care le-am menționat pînă acum. Poziția geografică a orașului era precară: se afla la circa cincisprezece kilometri de granița austriacă și la ceva mai mult de cea rusească. Iorga se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
revista literară ieșeană "Arhiva". În anii studenției sale, Iorga a scris mai multe despre literatură decît despre istorie. Uneori, nu cursurile pe care le învățăm și nici măcar cărțile pe care le citim nu exercită cea mai mare influență asupra formării orizontului nostru intelectual, ci oamenii pe care îi întîlnim. În cazul lui Iorga, un tînăr evreu dintr-o familie de intelectuali de formație germană. Iorga îl descrie drept "un suflet nobil și curat, pătimaș interesat de filologia română și de orice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În ceea ce privește studiile sale la Școala de Studii Superioare, trebuie să cităm din nou una din afirmațiile lui lipsite de echivoc: " Nu găsesc în școală nimic care să mă intereseze"67. Ca de obicei, lecturile și experiențele lui i-au lărgit orizontul. A luat contact cu valorile inestimabile deținute de Biblioteca Națională, cea mai mare bibliotecă pe care o văzuse vreodată (cu care va stabili o relație care va dura toată viața lui); petrecea o mare parte din timp în arhivele Arsenalului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adesea să insiste asupra publicării imediate a unei cărți insuficient de atent revăzute; și de prea multe ori să trimită editorului său o lucrare scrisă în grabă după o singură corectură (sau fără nici o corectură). Iorga considera drept suficiente exactitatea orizontului și pe cea a laitmotivului. Avea o minte și o memorie splendid organizate. Știind cum să evite ca amalgamul de fapte să nu-i facă ideile principale confuze, putea să-și organizeze materialul astfel ca "orizonturile" sale să fie limpezi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
considera drept suficiente exactitatea orizontului și pe cea a laitmotivului. Avea o minte și o memorie splendid organizate. Știind cum să evite ca amalgamul de fapte să nu-i facă ideile principale confuze, putea să-și organizeze materialul astfel ca "orizonturile" sale să fie limpezi. Mesajul și structura operei sale erau strălucite și raționale. Admiratorii lui Iorga i-au atras cu deferență atenția asupra multelor sale greșeli minore, dar detractorii au insistat asupra lor cu o satisfacție macabră. Iorga era extrem de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este să recunoaștem existența unor erori semnificative în opera lui Iorga, atunci (așa cum propria lui familie subliniază) trebuie să ne referim la scăderea generală a calității. Operele lui de început sînt cele mai bune. Ulterior, Iorga a încercat să deschidă "orizonturile" și o mare parte din celelalte aspecte au trecut pe plan secundar. Iorga a susținut întotdeauna că epoca fanariotă nu a fost sterilă și că, lucru extrem de important, ea nu a tulburat evoluția procesului organic. Dr. Samuel Johnson n-ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
abordarea sa originală și cunoștințele lui în domeniul limbilor slave și al slavisticii. Brătianu era expert în istoria Bizanțului. Contribuția lui Giurescu la istoriografia română a fost etichetată de Michelson drept un "reper", ceea ce este poate exagerat. Giurescu nu oferea orizontul intelectual al lui Iorga. Cunoștințele lui de istorie universală erau limitate și nu deținea nici cunoașterea profundă a istoriei vecinilor României. Capacitatea lui în domeniul istoriei comparate era redusă, Giurescu era un istoric al Vechiului Regat, iar cunoștințele lui referitor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în cele 1.200 de cărți sau în cele 20.000 de articole ale lui Iorga. Cifrele acestea și zelul politicianului-istoric naționalist explică graba care a dus la comiterea acestor erori minore și au foarte puțin de-a face cu orizonturile deschise de el. Din fericire, temperamentul vulcanic al lui Iorga a avut o mai mică influență aupra operelor sale istorice decît asupra politicianului, a jurnalistului politic sau a criticului literar. După părerea lui Iorga, cea mai mare contribuție adusă de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În ce măsură Europa postbelică era clădită pe mituri fondatoare care se vor deplasa și fisura În timp. În condițiile din 1945, era mai avantajos pentru un continent acoperit de ruine să pretindă că trecutul era mort și Îngropat și că la orizont mijea o eră nouă. Din păcate, cu prețul unei amnezii colective și selective, mai ales În Germania. Fiindcă acolo, ce-i drept, erau multe de uitat. IIItc "III" Reabilitarea Europeitc "Reabilitarea Europei" știm cu toții foarte bine că, după acest război
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
experiența rezistenței antifasciste, să refuzi Întoarcerea la erorile anilor ’30. De unde și atmosfera suspect de optimistă care a urmat eliberării. Deși totul În jur era distrus - de fapt, tocmai din această cauză -, ceva nou și mai bun se profila la orizont. „Nici unul dintre noi - scriau În noiembrie 1945 editorii revistei italiene Società - nu Își mai recunoaște trecutul. Ne pare de neînțeles... ce ne domină astăzi viața e sentimentul de stupoare și Încercarea instinctivă de a găsi o direcție. Suntem pur și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de fapt. Așa cum primul război mondial fusese un catalizator pentru apariția legislației cu caracter social - fie și numai pentru văduvele, invalizii și șomerii din anii imediat postbelici -, tot astfel, al doilea război mondial a transformat atât rolul statului, cât și orizontul de așteptări al societății. Această schimbare a fost izbitoare În Marea Britanie, unde Maynard Keynes anticipase corect „un apetit postbelic pentru securitate socială și personală”. Dar pretutindeni (În cuvintele istoricului Michael Howard) „războiul și asistența socială au mers mână În mână
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cântă. Franța e În umbră. Voi, Însă, ați descoperit strălucirea Fericirii”. Același Éluard, un an mai târziu, În Ungaria ocupată de sovietici: „Nu trebuie decât să redai pământul poporului și În câțiva ani Fericirea va fi lege supremă, iar Bucuria, orizontul zilnic”. Sentimentele comunistului Éluard se regăseau chiar la intelectuali și artiști care nu intraseră În partid. În 1948, după lovitura de stat cehă, Simone de Beauvoir era sigură că victoria va fi a comuniștilor pretutindeni: după cum nota contemporanul Paul Nizan
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În toată mediocritatea sa blindată, comunismul sovietic a pierdut farmecul pe care Îl avusese pentru cei mai mulți simpatizanți și admiratori din Vest. Căutând să scape de „duhoarea stalinismului”, foști comuniști - precum poetul francez Claude Roy - și-au Întors „nările spre alte orizonturi”. După 1956, secretele istoriei nu mai puteau fi aflate În fabricile mohorâte și În colhozurile disfuncționale ale democrațiilor populare, ci În alte sfere, mai exotice. O minoritate În scădere de apologeți nereformați ai leninismului au rămas atașați de trecut; dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Grecia, Iugoslavia, Italia și Spania puteau găsi slujbe sezoniere prost plătite acasă, În loc să le caute În străinătate. Decât să migreze către economiile În dezvoltare din nord, ei le slujeau acum de pe propriul teritoriu. Călătoriile În străinătate nu lărgeau neapărat orizontul turiștilor: cu cât devenea mai populară, cu atât destinația străină ajungea să semene - cu excepția climei, În toate privințele esențiale - cu zona de origine a turistului. Într-adevăr, turismul În masă din anii ’60 și din anii următori era cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avocații ONU au pierdut decenii Întregi Încercând În zadar să rezolve disensiunile din insulă. Politicienii greci, scăpați de o grijă (deși jocul politic intern Îi obliga În continuare să-și manifeste interesul pentru soarta insulei), și-au Îndreptat privirea spre orizonturi mai senine. La mai puțin de un an după căderea coloneilor, În iunie 1975, guvernul atenian a depus oficial candidatura țării la intrarea În CEE. La 1 ianuarie 1981, printr-o decizie În care mulți oficiali de la Bruxelles vedeau un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
turiști merg În Spania În fiecare an. Realitatea lumii e Împotriva noastră.” Nu Întâmplător scenariul filmului e opera lui Jorge Semprún, care a fost zeci de ani agent clandestin al comuniștilor spanioli Înainte de a părăsi partidul, șocat de nostalgia fără orizont În care acesta eșuase. La Începutul anilor ’80 era evident că tineretul spaniol nu voia să stăruie În trecutul recent - ei refuzau ostentativ să adopte vechile coduri de comportament public: În limbaj, În vestimentație și mai ales În comportamentul sexual
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
La sfârșitul anilor ’70, statul asistențial european Începuse să resimtă prețul propriului succes. Generația baby-boom născută după război ajunsese la vârsta a doua, iar statisticienii guvernului avertizau că susținerea ei la pensie va fi costisitoare - o problemă care umbrea deja orizontul bugetar, fiindcă În multe locuri vârsta de pensionare scăzuse. În RFG, dintre bărbații Între 60 și 64 ani, de exemplu, În 1960 lucrau cu normă Întreagă 72%; douăzeci de ani mai târziu, numai 44%. În Olanda, cifra a scăzut de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
stinge niciodată. Legionarii, cât au viețuit pe meleagurile străbunilor, au luptat și nu au îngenunchiat crezul lor, au luptat mai întâi cu răul din ei înșiși, apoi cu prigonitorii, ucigașii de suflete și dărâmătorii de altare. Nu uitați, adâncurile fierb, orizonturile omenirii sunt întunecate, dar legionarii luptă și nu și-au pierdut nădejdea... Ei doresc neamului românesc un viitor necuprins încă în mintea noastră, a celor de azi. Valuri, valuri necontenite de nedreptăți acoperă și întunecă zi de zi viața românului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de bătălie. El reprezintă neamul și istoria lui și are o misiune încredințată lui de Dumnezeu. El s-a angajat liber, voluntar și nelimitat în această luptă de a sluji Neamului și lui Hristos. El veghează la destinul Patriei scrutând orizontul pentru ziua de mâine. El apără linia de viață a neamului și strălucirea lui în marea familie a popoarelor lumii dar nu oricum, prin terorism și crimă. După tragedia prin care am trecut până și după 23 august 1944, pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ale celor care s-au jertfit în temniță pentru un ideal, dar le și înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului, lucrare și semn al Dumnezeirii în noi. „De n-ai fi tu, noi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
memoriei. Pentru C., „totul are un sens”, detectabil, dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a îngânduratului epistolier, și opera de artă poate să incite la o „evadare în supranatural”. Descinzând din imperiul „irealității” în orizontul realului, memorialistul povestește, cu un fior al retrăirii, despre lumea de culori, miresme și forme prin care i-a fost dat să treacă. „Spectacolul anotimpurilor”, „descoperirea mării”, „vasta și luminoasa nostalgie a Moldovei”, a Iașilor îndeosebi sunt imagini și stări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
roumain.796 Îl se trouve à l'origine de la philosophie de la culture que le poète élaborera plus tard : Satul nașterii și împrejurimile sale se constituie, dintru-nceput, în ceea ce însuși Blaga definea, în originală să teorie a " spațiului mioritic " că orizont specific. [...] Satul primește treptat în evoluția liricii și gândirii lui Lucian Blaga atribute monadice, de univers închis, metafizic, punct inalterabil de rezistență în timp, celula vie de conservare a eredității naționale și istorice. [...] Prin analogie cu monadologia leibniziană, s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]