19,627 matches
-
Oprișeni (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de centru a raionului Adâncata, la o distanță de 38 km de orașul Cernăuți. De această comună depinde administrativ satul Slobozia-Berlinți. În perioada 1946-1995 localitatea a
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
Oprișeni (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de centru a raionului Adâncata, la o distanță de 38 km de orașul Cernăuți. De această comună depinde administrativ satul Slobozia-Berlinți. În perioada 1946-1995 localitatea a purtat denumirea ucraineană "Dubivka" ce înseamnă - Stejăreni (în ). Localitatea Oprișeni a făcut parte încă de la înființare din regiunea
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
1946-1947, satul este electrificat în anul 1961. În sat a fost construite o casă de cultură (1974), o nouă clădire a școlii (1976), un complex modern de creștere a animalelor (1980). Începând din anul 1991, satul Oprișeni face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.060 (2.037+23), reprezentând 97,45% din populația localității . Prin Decizia nr. 133 din 2 martie
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
Sinăuții de Sus (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 321 metri, în partea de sud-est a raionului Adâncata, în apropierea frontierei cu România. De această comună depinde administrativ satul Sinăuții de Jos. Localitatea
Sinăuții de Sus, Adâncata () [Corola-website/Science/316171_a_317500]
-
Sinăuții de Sus (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 321 metri, în partea de sud-est a raionului Adâncata, în apropierea frontierei cu România. De această comună depinde administrativ satul Sinăuții de Jos. Localitatea Sinăuții de Sus a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de
Sinăuții de Sus, Adâncata () [Corola-website/Science/316171_a_317500]
-
URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componență României în perioada 1941-1944, fiind reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Sinăuții de Sus face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 422 (420+2), reprezentând 97,69% din populația localității . În prezent, sătul are 479 locuitori, preponderent români. Conform
Sinăuții de Sus, Adâncata () [Corola-website/Science/316171_a_317500]
-
Stănești, întâlnit și sub forma Stăneștii pe Siret (în , transliterat Stanivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 387 metri, în partea de centru-est a raionului Adâncata. Localitatea Stănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
Stăneștii pe Siret (în , transliterat Stanivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 387 metri, în partea de centru-est a raionului Adâncata. Localitatea Stănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Stănești face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.373 (2.274+99), reprezentând 98,14% din populația localității . În prezent, satul are 2.798 locuitori
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.373 (2.274+99), reprezentând 98,14% din populația localității . În prezent, satul are 2.798 locuitori, preponderent români. Situat in partea estică a actualului raion Hliboca (raion înființat la 12 noiembiie 1940, având o suprafață de 673 km2 și constituind 8 la sută din teritoriul regiunii Cernăuți), Stăneștii, fiind odinioară un sat de hotar dintre monarhia habsburgică, Ia care a fost încorporat în 1775, și
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.373 (2.274+99), reprezentând 98,14% din populația localității . În prezent, satul are 2.798 locuitori, preponderent români. Situat in partea estică a actualului raion Hliboca (raion înființat la 12 noiembiie 1940, având o suprafață de 673 km2 și constituind 8 la sută din teritoriul regiunii Cernăuți), Stăneștii, fiind odinioară un sat de hotar dintre monarhia habsburgică, Ia care a fost încorporat în 1775, și vechea Moldovă
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
Volcineț, întâlnit și sub formă Volcinețul Vechi (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 336 metri, în partea de sud a raionului Adâncata, pe malul drept al râului Siret, în apropierea frontierei cu România. De această comună depinde
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
și sub formă Volcinețul Vechi (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 336 metri, în partea de sud a raionului Adâncata, pe malul drept al râului Siret, în apropierea frontierei cu România. De această comună depinde administrativ satul Fântână Albă. Localitatea Volcineț a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componență României în perioada 1941-1944, fiind reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Volcineț face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 881 (879+2), reprezentând 44,68% din populația localității . În prezent, sătul are 2.039 locuitori, preponderent ucraineni
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
(în ) (n. 18 martie 1912, satul Petrușin, regiunea Vologda, Rusia - d. 28 iunie 1941, satul Șipotele Sucevei, raionul Putila) a fost un ofițer sovietic, care a murit eroic în apărarea pichetului de grăniceri pe care îl conducea în localitatea Șipotele Sucevei (care fusese ocupată de URSS la 28 iunie 1940 în urma ultimatumului adresat de guvernul sovietic către guvernul
Kiril Alekseev () [Corola-website/Science/316173_a_317502]
-
cursurilor de la Școala de ofițeri, a fost numit adjunct al șefului de serviciu al secttorului 22 de la granița ucraineană. Înaintat la gradul de locotenent, Kiril Alekseev a fost numit în anul 1940 șef al pichetului de grăniceri de la Șipotele Sucevei (raionul Putila) al URSS. Odată cu începerea războiului antisovietic de către armatele germano-române la 22 iunie 1941, grănicerii sovietici de la Șipotele Sucevei au trecut în defensivă. Trupele româno-germane au atacat punctul de frontieră de la Șipote, artileria efectuând bombardamente asupra trupelor inamice sovietice. Împreună cu
Kiril Alekseev () [Corola-website/Science/316173_a_317502]
-
(n. 14 aprilie 1924, Bravicea, județul Orhei, astăzi satul Bravicea, raionul Călărași - d. 2001) a fost profesor universitar, scriitor, critic și istoric literar român. Prin Decizia Consiliului Local Bravicea din 16 mai 2003 i s-a conferit titlul de Cetățean de Onoare post-mortem al satului Bravicea. După moartea părinților a fost
George Munteanu () [Corola-website/Science/316197_a_317526]
-
Ostrița (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 196 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța, pe malul râului Prut. Localitatea Ostrița a făcut parte încă de la înființare din regiunea
Ostrița, Herța () [Corola-website/Science/316204_a_317533]
-
Ostrița (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 196 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța, pe malul râului Prut. Localitatea Ostrița a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și
Ostrița, Herța () [Corola-website/Science/316204_a_317533]
-
anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Ostrița face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.965 (324+2.641), reprezentând 91,97% din populația localității . În prezent, satul are 3.686 locuitori
Ostrița, Herța () [Corola-website/Science/316204_a_317533]
-
Godinești (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 176 metri, în partea de centru a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Lucovița. Localitatea Godinești a făcut parte încă de la înființare
Godinești, Herța () [Corola-website/Science/316217_a_317546]
-
Godinești (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 176 metri, în partea de centru a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Lucovița. Localitatea Godinești a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată
Godinești, Herța () [Corola-website/Science/316217_a_317546]
-
de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca ""frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940"", URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța . Începând din anul 1991, satul Godinești face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.170 (1.147+23), reprezentând 97,58% din populația localității . În prezent, satul are 1.261 locuitori
Godinești, Herța () [Corola-website/Science/316217_a_317546]
-
Lucovița, întâlnit și sub forma Lucovița Moldovenească (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Godinești. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de vest a raionului Herța. Localitatea Lucovița a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la
Lucovița, Herța () [Corola-website/Science/316225_a_317554]
-
Lucovița, întâlnit și sub forma Lucovița Moldovenească (în , în și în ) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Godinești. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de vest a raionului Herța. Localitatea Lucovița a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina
Lucovița, Herța () [Corola-website/Science/316225_a_317554]